Sentința civilă nr. 12692/2013. Contencios. Anulare acte emise de autorităţile de reglementare

Cod operator de date cu caracter personal 3184

R O M Â N I A

TRIBUNALUL CLUJ

SECȚIA MIXTĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE

SENTINȚA CIV ILĂ NR. 12692/2013

Ședința publică din data de 12 septembrie 2013 Instanța constituită din:

PREȘEDINTE: E. B. GREFIER: R. B. M.

Pe rol judecarea cauzei de contencios administrativ și fiscal având ca obiect anulare acte emise de autoritățile de reglementare formulată de reclamanta S.C. R.

  1. S.R.L., în contradictoriu cu pârâta A. F. P. A MUNICIPIULUI C.

    - N. .

    La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reprezentanta reclamantei, av. Cuibuș C., lipsă fiind pârâta.

    Procedura de citare este legal îndeplinită.

    Se face referatul cauzei de către grefierul de ședință constatându-se că la data de_ prin serviciul de registratură al instanței reclamanta a depus la dosarul cauzei chitanța reprezentând dovada achitării taxei judiciare de timbru de 37 lei.

    Reprezentanta reclamantei depune la dosarul cauzei un înscris în probațiune și arata că nu mai are de formulat alte cereri în probațiune.

    Instanța, în baza art. 167 Cod proc. civ., încuviințează reclamantei proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei, ia act că pârâta nu a formulat întâmpinare și nemaifiind probe de administrat acordă cuvântul în dezbateri pe fondul cauzei.

    Reprezentanta reclamantei solicită instanței admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată, cu cheltuieli de judecată.

    Instanța reține cauza spre soluționare, pe baza actelor de la dosar.

    INSTANȚA

    Reține că prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe la data de_, reclamanta S.C. R. T. S. în contradictoriu cu pârâta A. F. P. a mun. C. -N., a solicitat obligarea pârâtei la restituirea sumei de 13.041 lei plătita cu titlul de taxa de emisii poluante, obligarea la plata dobânzii legale aferente sumei menționate de la data achitării și până la restituirea efectivă a sumei pretinse, cu obligarea pârâtelor la plata cheltuielilor de judecată.

    În motivarea cererii, reclamanta a arătat că a fost obligată să achite, în mod nelegal, suma mai sus indicată, cu titlul de taxă de emisii poluante, pentru autoturismul înmatriculat anterior într-un stat membru al C.E.

    A solicitat pârâtei restituirea acestei taxe, dar aceasta i-a respins nejustificat cererea de restituire.

    Consideră reclamanta că refuzul pârâtei de a restitui această taxa este în contradicție cu dispozițiile art. 90 din Tratatul de la Roma de constituire a Comunităților Europene, care interzice orice discriminare în ceea ce privește libera circulație a bunurilor. Mai arată reclamanta că prin instituirea acestei taxe este încălcat principiul constituțional al egalității cetățenilor în fața legii, în condițiile în care sunt obligați la plata acestei taxe doar cetățenii care achiziționează un autoturism rulat dintr-un alt stat comunitar, nu și cei care achiziționează autoturisme similare, dar de pe teritoriul României.

    Taxa de emisii poluante nu este și nici nu poate fi considerată ca fiind o taxă de mediu, întrucât o asemenea taxă ar presupune aplicarea unor criterii echitabile

    pentru toți posesorii de autovehicule, indiferent de modul de dobândire sau locul dobândirii din spațiul comunitar, în funcție de gradul de poluare al autovehiculului. Pe piața din România se tranzacționează autoturisme similare cu norme de poluare Non EURO, EURO 1, sau EURO 2, fără plata vreunei taxe de poluare, astfel încât această taxă nu poate fi considerată ca fiind o una de mediu. Obligarea proprietarului la îndeplinirea unor formalități suplimentare, respectiv plata unei taxe de poluare în România, condiționează exercitarea dreptului de folosință asupra autoturismului, în contradicție cu normele de drept comunitar referitoare la libera circulație a mărfurilor.

    Taxa de emisii poluante este contrara și practicii C.J.C.E.

    În drept, au fost invocate dispozițiile art. 90 paragraful 1 și 25, 28, 30 din Tratatul de Instituire a CE, art. 16 și 148 alin. 2 din Constituția României, Legea nr. 554/2004, art. 85, art. 86 alin. 6 și art. 135 Cod pr.fiscală, OUG nr. 50/2008.

    Pârâta nu a formulat întâmpinare.

    Examinând actele și lucrările dosarului tribunalul reține următoarele :

    Așa cum rezultă din copia chitanței seria TS7 nr.7562814, reclamanta a achitat suma de 13.041 lei, reprezentând taxa de pentru emisiile poluante doar la data de_ (f.14).

    Reclamanta a apreciat că perceperea taxei menționate este nelegală, condiționând exercitarea dreptului de proprietate asupra autoturismului de plata unei taxe abuzive și discriminatorii, în contradicție cu normele dreptului Uniunii Europene referitoare la libera circulație a mărfurilor.

    Instanța constată însă că refuzul pârâtei de a proceda la restituirea către reclamantă a taxei pentru emisii poluante prevăzute de Legea nr. 9/2012, după data de 1 ianuarie 2013, este legal.

    Potrivit art. 1 din OUG nr. 1/2012, începând cu data intrării în vigoare a acestei ordonanțe de urgență, aplicarea dispozițiilor art. 2 lit. i), ale art. 4 alin. (2) și a celor privind prima transcriere a dreptului de proprietate ale art. 5 alin. (1) din Legea nr. 9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, se suspendă până la 1 ianuarie 2013.

    Prin urmare, începând cu data de 1 ianuarie 2013, își încetează aplicabilitatea OUG nr. 1/2012 pentru suspendarea aplicării unor dispoziții ale Legii nr. 9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule.

    După data de 1 ianuarie 2013, obligația de plată a taxei pentru emisii poluante intervine nu doar cu ocazia primei înmatriculări în România a unui autovehicul rulat ci și cu ocazia primei transcrieri a dreptului de proprietate asupra autoturismelor rulate pentru care nu s-a plătit taxa specială prevăzută de Legea nr. 571/2003, taxa prevăzută de OUG nr. 50/2008 sau taxa prevăzută de Legea nr. 9/2012, precum și cu ocazia înmatriculării pentru prima dată a unui autoturism.

    Astfel, potrivit art. 4 din Legea nr. 9/2012, "(1) Obligația de plată a taxei intervine:

    1. cu ocazia înscrierii în evidențele autorității competente, potrivit legii, a dobândirii dreptului de proprietate asupra unui autovehicul de către primul proprietar din România și atribuirea unui certificat de înmatriculare și a numărului de înmatriculare;

    2. la repunerea în circulație a unui autovehicul după încetarea unei exceptări sau scutiri prevăzute la art. 3 și 8;

    3. la reintroducerea în parcul auto național a unui autovehicul, în cazul în care, la momentul scoaterii sale din parcul auto național, i s-a restituit proprietarului plătitor valoarea reziduală a taxei, în conformitate cu prevederile art. 7.

(2) Obligația de plată a taxei intervine și cu ocazia primei transcrieri a dreptului de proprietate, în România, asupra unui autovehicul rulat și pentru care nu a fost achitată taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, conform Legii nr. 571/2003, cu modificările și completările ulterioare, sau taxa pe poluare pentru autovehicule și care nu face parte din categoria autovehiculelor exceptate sau scutite de la plata acestor taxe, potrivit reglementărilor legale în vigoare la momentul înmatriculării.

";

Astfel, având în vedere că taxa pentru emisii poluante se aplică în mod nediferențiat și nediscriminatoriu tuturor autoturismelor rulate la transcrierea

dreptului de proprietate, fără a se distinge după cum acestea provin din alte țări ale Uniunii Europene sau din România, considerentele pentru care reclamantul a formulat acțiunea nu mai sunt de actualitate deoarece taxa nu mai are ca efect stânjenirea liberei circulații a autovehiculelor în cadrul pieței interne comune, neavând nici efect direct de restrângere a acestei libere circulații, nici efect indirect, echivalent, care să conducă la o descurajare a libertății comerțului.

De asemenea, instanța reține că se poate efectua numai restituirea sumelor care sunt enumerate la art.117 din OG nr.9/2003, republicată, privind Codul proc.fisc.,actualizat, iar reclamanta nu a făcut dovada că se încadrează în această prevedere legală.

În consecință, având în vedere aspectele menționate, instanța apreciind că temeinicia pretențiilor reclamantei nu a fost dovedită, va respinge cererea de chemare în judecată formulată.

PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE

Respinge cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta S.C. R.

T. S., cu sediul procesual ales în C. -N., C. D. nr. 14-16, sc.A, et.4, ap.6, jud. C. în contradictoriu cu pârâta A. F. P. a mun. C. -N., cu sediul în C. -N., P-ța A. I. nr.19, jud.C. .

Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din_ .

Președinte,

E. B.

Grefier,

R. B. M.

Red.EB/tehn.MG 4 ex. 25.09.13

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Sentința civilă nr. 12692/2013. Contencios. Anulare acte emise de autorităţile de reglementare