Sentința civilă nr. 12698/2013. Contencios. Anulare acte emise de autorităţile de reglementare
| Comentarii |
|
Cod operator de date cu caracter personal 3184
R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA MIXTĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINȚA CIVILĂ NR. 12698/2013 Ședința publică din data de 12 septembrie 2013
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: E. B. GREFIER: R. B. M.
Pe rol judecarea cauzei de contencios administrativ și fiscal având ca obiect anulare acte emise de autoritățile de reglementare formulată de reclamantul B. C., în contradictoriu cu pârâtele A. F. P. A MUNICIPIULUI D. și A. F. PENTRU M. .
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reprezentantul reclamantului, av. Tomos M. Attlia în substituirea av. Mican G., lipsă fiind pârâtele.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Se face referatul cauzei de către grefierul de ședință constatându-se că la data de_ prin serviciul de registratură al instanței reclamantul a depus la dosarul cauzei o cerere de repunere pe rol a prezentei cauze, precum și un set de înscrisuri în probațiune.
Reprezentantul reclamantului depune la dosarul cauzei delegație de substituire, precum și un set de înscrisuri în probațiune.
Instanța, în baza art. 245 Cod proc. civ., dispune repunerea pe rol a prezentei cauze și invocă din oficiu excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei A. F. pentru M. .
Având cuvântul asupra excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtei A. F. pentru M., invocată din oficiu, reprezentantul reclamantului arată că lasă la aprecierea instanței admiterea sau respingerea acesteia.
Instanța, în baza art. 137 Cod proc. civ., unește cu fondul cauzei excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei A. F. pentru M. .
Reprezentantul reclamantului arata că nu mai are de formulat alte cereri în probațiune.
Instanța, în baza art. 167 Cod proc. civ., încuviințează părților proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei și nemaifiind probe de administrat acordă cuvântul în dezbateri pe fondul cauzei.
Reprezentantul reclamantului solicită instanței admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată, cu cheltuieli de judecată, sens în care depune la dosarul cauzei chitanța reprezentând dovada plății onorariului avocațial.
Instanța rămâne în pronunțare atât asupra excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtei A. F. pentru M., invocată din oficiu, cât și asupra fondului cauzei.
INSTANȚA
Reține că prin cererea înregistrată pe rolul instanței la data de_, reclamantul B. C. a solicitat obligarea pârâtelor A. F. P. a municipiului D. și A. F. pentru M. să îi restituie suma de 7732 lei, reprezentând taxa pentru emisii poluante pentru autovehicule achitată în vederea înmatriculării definitive a unui autoturism pe numele său, cu dobânda legală aferentă de la data achitării taxei si până la data restituirii efective, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, reclamantul a prezentat pe larg argumentele pentru care, în opinia sa, dispozițiile legale care instituie această obligație sunt neconforme cu normele europene în materia taxării, citând și practică națională și europeană relevantă.
În dovedirea celor susținute, reclamantul a depus copii ale următoarelor înscrisuri: chitanța care atestă plata taxei de poluare, cartea de identitate a autoturismului, dovada înmatriculării anterioare a autoturismului în spațiul UE, corespondență purtată cu AFP D., alte înscrisuri relevante.
Cererea a fost legal timbrată.
Pârâtele legal citate nu au formulat întâmpinare.
În privința excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtei A. F. pentru M., invocată din oficiu, instanța reține că din cuprinsul acțiunii introductive rezultă că reclamantul a înțeles să conteste un act administrativ- fiscal emis de către A. F. P. D. si să solicite restituirea sumei de 7732 lei, achitată în baza acestui act administrativ. În raportul juridic de drept fiscal născut între părți ca urmare a emiterii de către AFP D. a deciziei de calcul a taxei de emisii poluante contestate reclamantul apare ca titular al dreptului de a solicita analizarea legalității actului administrativ-fiscal, unicul subiect față de care se poate realiza acest drept fiind însuși emitentul actului-AFP D. .
Pe de altă parte, între reclamant și pârâta A. F. pentru M. nu s-a născut nici un raport juridic de drept substanțial, în condițiile în care, potrivit prevederilor art. 7 din OUG nr. 50/2008 :"; Stabilirea, verificarea, colectarea și executarea silită, inclusiv soluționarea contestațiilor privind taxa datorată de către contribuabili, se realizează de către autoritatea fiscală competentă, potrivit prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, republicată, cu modificările și completările ulterioare.";
Pentru considerentele ce preced instanța va admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei A. F. pentru M., invocată din oficiu.
Analizând actele dosarului, instanța reține următoarele:
Reclamantul a achiziționat un autoturism marca Mercedes Benz, cu nr. de identificare WDB2100352A431361, anterior înmatriculat într-un stat membru UE, iar pentru înmatricularea in România a achitat, în temeiul Legii nr. 9/2012,
o taxă pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule în cuantum de 7732 lei la A.F.P. D., la data de_ .
Ulterior, reclamantul a solicitat restituirea acestei taxe, însă cererea sa a fost respinsă.
Prin hotărârea preliminară pe care Curtea de Justiție a Uniunii Europene a pronunțat-o la data de 7 aprilie 2011 în cauza I. T. c. Statul Român, s-a decis că dreptul Uniunii se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională. În esență, Curtea a constatat că reglementarea română are ca efect faptul că vehiculele de ocazie importate și caracterizate printr-o vechime și o uzură importante sunt supuse - în pofida aplicării unei reduceri substanțiale a valorii taxei care ține seama de deprecierea lor - unei taxe care se poate apropia de 30 % din valoarea lor de piață, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt în niciun fel grevate de o astfel de sarcină fiscală.
În aceste condiții, reglementarea respectivă are ca efect descurajarea importului și punerii în circulație în România a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre. Or, chiar dacă dreptul Uniunii nu împiedică statele membre să introducă impozite noi, acesta obligă fiecare stat membru să aleagă taxele aplicate autovehiculelor și să le stabilească regimul astfel încât acestea să nu aibă ca efect favorizarea vânzării vehiculelor de ocazie naționale și descurajarea, în acest mod, a importului de vehicule de ocazie similare.
Interpretarea pe care Curtea, în exercitarea jurisdicției conferite de art. 267 TFUE, o dă unei norme de drept european, clarifică sau definește, acolo unde este necesar, înțelesul și întinderea acestei norme așa cum aceasta trebuie înțeleasă sau ar fi trebuit să fie înțeleasă și aplicată de la data intrării ei în vigoare, deci încă de la data de_ .
Urmare a pronunțării cauzei I. T. c. Statul Român, sus menționată, a fost adoptată de legiuitorul român Legea nr. 9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, care a abrogat OUG 50/2008, cu modificările și completările ulterioare, începând cu data de_ .
Cu toate acestea, la data de_ a intrat în vigoare Ordonanța de Urgență nr.1/2012, care, pentru evitarea dificultăților de ordin tehnic ce ar putea apărea, a suspendat până la data de 1 ianuarie 2013 aplicarea dispozițiilor art. 2 lit. i), ale art. 4 alin. (2) și a celor privind prima transcriere a dreptului de proprietate ale art. 5 alin. (1) din Legea nr. 9/2012.
Având în vedere acestea, urmează că pretenția pârâtei de achitare a taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule nu avea la momentul achitării un temei legal, iar prezenta cerere de restituire a taxei achitate este întemeiată.
În ceea ce privește dobânda legală
pretinsă, tribunalul apreciază că perceperea taxei cu încălcarea prevederilor dreptului comunitar reprezintă o faptă ilicită ce atrage răspunderea pârâtei în condițiile dreptului comun, aceasta
fiind obligată să repare întregul prejudiciul suferit de reclamant și fiind totodată pusă în întârziere încă de la data săvârșirii faptei ilicite, adică de la data încasării sumei din speță. Ca atare, în temeiul prevederilor O.G. nr.13/2011, reclamantul este îndreptățit la plata dobânzii legale în materie civilă de la data plății taxei și până la data restituirii sale integrale.
Ca parte căzută în pretenții, în temeiul art. 274 alin.1 din Codul de procedură civilă, va obliga pe pârâtă să plătească reclamantului suma de 539,3 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând contravaloarea onorariului avocațial, a taxei judiciare de timbru și timbru judiciar, acestea fiind cheltuielile de judecată solicitate și justificate.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei A. F. pentru M., cu sediul în B. S. I. nr.294, corp A, sector 6.
Admite cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul B. C.
,
cu domiciliul în D., Aleea T., nr132, bl.B60, ap.38, jud. Cluj, în contradictoriu cu pârâta A. F. P. a municipiului D. ,
cu sediul în
D., str.M. E. nr.2, jud.Cluj.
Obligă pârâta să restituie reclamantului suma de 7732 lei reprezentând taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, cu dobânda legală aferentă de la data achitării taxei_ și până la data restituirii efective.
Obligă pe pârâtă să plătească reclamantului suma de 539,3 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din data de_ .
Președinte,
E. B.
Grefier,
R. B. M.
Red.EB/tehn.MG 5 ex. 24.09.13
