Sentința civilă nr. 14205/2013. Contencios. Anulare acte emise de autorităţile de reglementare
| Comentarii |
|
Cod operator de date cu caracter personal 3184
R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA MIXTĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTIN ȚA CI VILĂ NR. 14205/2013
Ședința publică din data de 14 octombrie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE: P. U.
GREFIER: R. B. M.
Pe rol judecarea cauzei de contencios administrativ și fiscal având ca obiect anulare acte emise de autoritățile de reglementare formulată de reclamantul L. M., în contradictoriu cu pârâta A. F. P. A M. C. N. .
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă reprezentanta reclamantului, av. Neamț C., lipsă fiind pârâta.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Se face referatul cauzei de către grefierul de ședință constatându-se că la data de_ prin serviciul de registratură al instanței reclamantul a depus la dosarul cauzei completare la cererea de chemare în judecată.
Instanța, în temeiul art. 131 Noul cod de proc. civilă, procedează la verificarea din oficiu a competenței stabilind că este competentă general, material și teritorial în soluționarea prezentei cauze, temeiul de drept fiind art. 95 pct. 1 Noul cod de proc. civ.
Reprezentanta reclamantului arată că nu mai are alte cereri de formulat în probațiune.
Instanța, în temeiul art. 255 Noul cod de proc. civ., încuviințează reclamantului proba cu înscrisurile depuse la dosarul cauzei, ia act că pârâta nu a formulat întâmpinare și nemaifiind probe de administrat acordă cuvântul în dezbateri pe fondul cauzei.
Reprezentanta reclamantului solicită instanței admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată, cu cheltuieli de judecată, sens în care depune la dosarul cauzei copiile chitanțelor reprezentând dovada plății onorariului avocațial.
Instanța reține cauza spre soluționare pe baza actelor de la dosar.
INSTANȚA
Prin cererea înregistrată pe rolul instanței sub nr. de mai sus, reclamantul L. M. în contradictoriu cu pârâta A. F. P. a M. C. -N., a solicitat restituirea sumei de 5165 lei reprezentând diferență de taxa de poluare achitată în vederea înmatriculării unui autoturism pe numele său, suma actualizată cu dobânda legală de la data încasării taxei și până la data restituirii efective, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că a achiziționat un autovehicul înmatriculat într-o țară comunitară și a prezentat pe larg argumentele pentru care, în opinia sa, dispozițiile legale care instituie această obligație sunt neconforme cu
normele europene în materia taxării, apreciind că taxa de poluare este ilegală și discriminatorie.
În dovedirea celor susținute, reclamantul a depus copii ale următoarelor înscrisuri: decizia de calcul a taxei de poluare, chitanța de plată a taxei, cartea de identitate a autoturismului, actul prin care a dobândit autoturismul, acte care dovedesc înmatricularea acestuia într-un stat membru UE, certificat de înmatriculare, corespondență purtată cu AFP C. -N. .
Pârâta A. F. P. a M. C. -N., legal citată nu a formulat întâmpinare.
Analizând înscrisurile depuse la dosarul cauzei, precum și susținerile părților, instanța reține următoarele:
Pe fondul cauzei, instanța reține că, în fapt, reclamantul a achiziționat un autoturism marca Volkswagen anterior înmatriculat într-un stat membru UE, iar pentru înmatricularea în România a achitat, în temeiul O.U.G. nr. 50/2008, o taxă de poluare în cuantum de 6871 lei la AFP C. -N., la data de_, din care i s-a restituit suma de 1.706 lei rămânând diferența de achitat în cuantum de 5165 lei.
Prin hotărârea preliminară pe care Curtea de Justiție a Uniunii Europene a pronunțat-o la data de 7 aprilie 2011 în cauza I. T. c. Statul Român, s-a decis că dreptul Uniunii se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată
autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională. În esență, Curtea a constatat că reglementarea română are ca efect faptul că vehiculele de ocazie importate și caracterizate printr-o vechime și o uzură importante sunt supuse - în pofida aplicării unei reduceri substanțiale a valorii taxei care ține seama de deprecierea lor - unei taxe care se poate apropia de 30 % din valoarea lor de piață, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt în niciun fel grevate de o astfel de sarcină fiscală.
În aceste condiții, reglementarea respectivă are ca efect descurajarea importului și punerii în circulație în România a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre. Or, chiar dacă dreptul Uniunii nu împiedică statele membre să introducă impozite noi, acesta obligă fiecare stat membru să aleagă taxele aplicate
autovehiculelor și să le stabilească regimul astfel încât acestea să nu aibă ca efect favorizarea vânzării vehiculelor de ocazie naționale și descurajarea, în acest mod, a importului de vehicule de ocazie similare.
Interpretarea pe care Curtea, în exercitarea jurisdicției conferite de art. 267 TFUE, o dă unei norme de drept european, clarifică sau definește, acolo unde este necesar, înțelesul și întinderea acestei norme așa cum aceasta trebuie înțeleasă sau ar fi trebuit să fie înțeleasă și aplicată de la data intrării ei în vigoare, deci încă de la data de_ .
În ceea ce privește dob ânda leg ală solicitată, tribunalul apreciază că perceperea taxei cu încălcarea prevederilor dreptului comunitar reprezintă o faptă ilicită ce atrage răspunderea pârâtei în condițiile dreptului comun, aceasta fiind obligată să repare întregul prejudiciul suferit de reclamant și fiind totodată pusă în întârziere încă de la data săvârșirii faptei ilicite, adică de la data încasării sumei din speță. Ca atare, în temeiul prevederilor O.G. nr. 9/2000, reclamantul este îndreptățit la plata dobânzii legale în materie civilă de la data plății taxei și până la data restituirii sale integrale.
Prin urmare, instanța apreciază că, în speță, taxa de poluare a fost percepută cu încălcarea prevederilor art.110 din TFUE, motiv pentru care cererea reclamantului va fi admisă, pârâta urmând a fi obligată să-i restituie reclamantului suma de 5165 lei reprezentând diferența taxa de poluare achitată necuvenit, cu dobânda legală aferentă de la data achitării taxei și până la data restituirii efective.
În temeiul art. 274 alin.1 din Codul de procedură civilă, pârâta căzută în pretenții va fi obligată să plătească reclamantului suma de 1039,30 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând contravaloarea onorariului avocațial, taxei judiciare de timbru și timbru judiciar.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE
Admite cererea de chemare in judecata formulata de reclamantul L. M., CNP 1., cu domiciliul in C. -N., str. Fabricii de Z. ar, nr. 4, ap. 6, jud. C., cu domiciliul procesual ales in C. -N., C. D., nr. 76, ap. 24, jud. C., fara cont bancar, în contradictoriu cu parata A. F. P. a M. C. -N., cu sediul în C. -N., P-ța A. I., nr. 19, jud. C. .
Obliga parata sa restituie reclamantului suma de 5165 lei reprezentând diferenta taxă de poluare, cu dobânda legală aferentă de la data achitării si pana la data restituirii efective.
Obliga parata sa plateasca reclamantului cheltuieli de judecata in suma de 1039,30 lei.
Cu drept de recurs in termen de 30 de zile de la comunicare. Cererea de recurs se depune la Tribunalul Cluj.
Pronunțată în ședința publica din data de_ .
Președinte,
P. U.
Grefier,
R. B. M.
Red.UP/VAM 4 ex./_
