Sentința civilă nr. 14574/2013. Contencios. Anulare acte emise de autorităţile de reglementare
| Comentarii |
|
Cod operator de date cu caracter personal 3184
R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA MIXTĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI F., DE CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
Sentința Civilă Nr. 14574/2013 Ședința publică de la 21 Octombrie 2013
Completul compus din: PREȘEDINTE A. G. C.
Grefier C. -A. B.
Pe rol se află judecarea cauzei în contencios administrativ și fiscal privind pe reclamant P.
M. și pe pârât S. F. O. H., chemata în garanție A. F. PENTRU M., având ca obiect anulare acte emise de autoritățile de reglementare.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reprezentantul reclamantului av.
Tanțău A. I., lipsă fiind celelalte părți.
Procedura de citare este legal îndeplinită. S-a făcut referatul cauzei de către grefier.
Tribunalul, procedând la verificarea din oficiu a competenței, conform dispozițiilor art.131 C.pr.civ., constată că este competentă general, material și teritorial să soluționeze prezenta cauză, potrivit dispozițiilor art.10 din Legea nr.544/2004.
Ia act de H.G. nr.520/2013 privind reorganizarea și funcționarea Agentiei Naționale de Administrare F., act normativ prin care s-a schimbat denumirea pârâtei în S. F. O. H.
, motiv pentru care dispune modificarea mențiunilor corespunzătoare în sistemul Ecris.
Reprezentantul reclamantului depune dovada achitării onorariului avocațial și arată că nu mai are alte cereri de formulat sau probe de propus.
Tribunalul pune în discuție admisibilitatea în principiu a cererii de chemare în garanție a Administrației F. pentru M., formulată de către pârâtă.
Reprezentantul reclamantului solicită admiterea în principiu a cererii de chemare în garanție. Tribunalul, deliberând, admite în principiu cererea de chemare în garanție a Administrației
F. pentru M., formulată de către pârâtă, apreciind că sunt îndeplinite condițiile art.74 alin. 2 C.pr.civ. raportat la art.64 C.pr.civ.
În temeiul art.255 alin. 1 Cod pr.civ., încuviințează proba cu înscrisurile depuse la dosar ca fiind utilă, pertinentă și concludentă pentru soluționarea cauzei, declară închisă cercetarea procesului și acordă cuvântul pe excepția inadmisibilității, pe cererea de chemare în garanție și pe fondul cauzei.
Reprezentantul reclamantului solicită respingerea excepției inadmisibilității și admiterea cererii astfel cum a fost formulată, cu cheltuieli de judecată reprezentând taxa judiciară de timbru și timbrul judiciar. Solicită admiterea cererii de chemare în garanție.
Tribunalul reține cauza în pronunțare.
TRIBUNALUL
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr. de mai sus, reclamantul P. M. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta A. Finanțelor Publice H. (actual S. F. O.
H. ), obligarea pârâtei la restituirea sumei de 3070 lei plătită cu titlul de taxă de poluare și a sumei de 902 lei plătită cu titlul de taxă pentru emisii poluante și obligarea la plata dobânzii legale în materie civilă aferente sumelor menționate de la data achitării și până la restituirea efectivă a sumelor pretinse, cu obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea cererii, reclamantul a prezentat pe larg argumentele pentru care, în opinia sa, dispozițiile legale care instituie această obligație sunt neconforme cu normele europene în materia taxării, citând și practică națională și europeană relevantă.
În dovedirea celor susținute, reclamantul a depus copii ale următoarelor înscrisuri: chitanța care atestă plata taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule și decizia privind stabilirea acesteia, decizia de calcul a taxei de poluare și chitanța care atestă plata acesteia, certificatul de înmatriculare pentru ambele autoturisme, cartea de identitate a autoturismului, dovada înmatriculării anterioare a autoturismelor în spațiul UE, corespondență purtată cu AFP H.
, alte înscrisuri relevante.
Cererea a fost legal timbrată.
Pârâta A. Finanțelor Publice H. (S. F. O. H. ) a formulat întâmpinare,
, prin care a solicitat respingerea cererii, invocând excepția inadmisibilității acțiunii, întrucât reclamantul nu are un drept de restituire a taxei care să fie protejat de lege. Aceasta deoarece, în conformitate cu prevederile Legii nr. 9/2012 reclamantul are dreptul de a solicita doar restituirea diferenței rezultate din taxa plătită și taxa pentru emisii poluante. Pe fondul cauzei pârâta arătat că acțiunea este neîntemeiată întrucât la data încasării taxei, OUG nr. 50/2008 era în vigoare, iar reclamantul nu a făcut dovada că a solicitat diferența și care este cuantumul pretins. De asemenea, pârâta a arătat că nici un act al Uniunii europene nu interzice perceperea unei taxe cum este cea în cauză.
Pe fondul cauzei, pârâta a precizat faptul că suma de bani solicitată de reclamant este datorată ca taxă de poluare în temeiul OUG 50/2008 care nu contravine art.90 din Tratatul C.E., scopul acestei ordonanțe fiind acela al asigurării protecției mediului pentru încadrarea în valorile limită prevăzute de legislația comunitară în domeniu.
Pârâta a formulat c erer e de chem ar e în gar anție
a Administrației F. pentru M. în considerarea faptului că potrivit art.1 al.1 din OUG nr.50/2008, această taxă constituie venit la bugetul fondului pentru mediu și se gestionează de A. F. pentru M. în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului.
În ceea ce privește excepția invocată de pârâta A. Finanțelor Publice H. (S.
F. O. H. ), care se impune a fi analizată cu prioritate conform art. 248 alin. 1 și 2 din Codul de procedură civilă, instanța urmează a o respinge pentru următoarele considerente:
Prin Decizia nr. 24/2011 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, Secțiile Unite cu ocazia recursului în interesul legii promovat s-a statuat faptul că "Procedura de contestare prevăzută la art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.50/2008, aprobată prin Legea nr. 140/2011, raportat la art. 205-218 din Codul de procedură fiscală, nu se aplică în cazul cererilor de restituire a taxei de poluare întemeiate pe dispozițiile art. 117 alin. (1) lit. d) din același cod";, iar această decizie este obligatorie pentru instanțe, conform art. 329 alin. 3 din Codul de procedură civilă.
Pe de altă parte, aplicarea Legii nr. 9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule care a abrogat OUG 50/2008, cu modificările și completările ulterioare, a fost suspendată prin Ordonanța de Urgență nr. 1/2012, în vigoare din data de_ .
De asemenea, restituirea doar a diferenței între taxa de poluare încasată anterior pe baza unei norme legale abrogate la 1 ianuarie 2012 și taxa de emisii poluante ce urmează a se percepe în temeiul actului normativ aplicabil după această dată pune problema aplicării noului act normativ și pentru trecut, respectiv taxa specială încasată ilegal s-ar valida prin aplicarea retroactivă a unui alt
act normativ inactiv la data nașterii și consumării raportului juridic de drept material fiscal, ceea ce evident contravine principiului neretroactivității legii consacrat de art. 15 alin. 1 din Constituție.
Pentru toate acestea, se impune respingerea excepției.
Analizând actele dosarului, instanța reține următoarele:
Reclamantul a achiziționat un autoturism marca Ford, cu nr. de identificare WFOEXXGBBE7U43990, anterior înmatriculat într-un stat membru UE, iar pentru înmatricularea in România a achitat, în temeiul OG nr. 50/2008 o taxă de poluare în cuantum de 3070 lei la AFP H. la data de_ . De asemenea, reclamantul a achiziționat un autoturism marca Ford, cu nr. de identificare WFOVXXGBFV1R34351, anterior înmatriculat într-un stat membru UE, iar pentru înmatricularea in România a achitat, în temeiul Legii nr. 9/2012, o taxă pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule în cuantum de 902 lei la AFP H., la data de_ .
Ulterior, reclamantul a solicitat restituirea acestor taxe, însă cererea sa a fost respinsă.
Prin hotărârea preliminară pe care Curtea de Justiție a Uniunii Europene a pronunțat-o la data de 7 aprilie 2011 în cauza I. T. c. Statul Român, s-a decis că dreptul Uniunii se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională. În esență, Curtea a constatat că reglementarea română are ca efect faptul că vehiculele de ocazie importate și caracterizate printr-o vechime și o uzură importante sunt supuse - în pofida aplicării unei reduceri substanțiale a valorii taxei care ține seama de deprecierea lor - unei taxe care se poate apropia de 30 % din valoarea lor de piață, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt în niciun fel grevate de o astfel de sarcină fiscală.
În aceste condiții, reglementarea respectivă are ca efect descurajarea importului și punerii în circulație în România a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre. Or, chiar dacă dreptul Uniunii nu împiedică statele membre să introducă impozite noi, acesta obligă fiecare stat membru să aleagă taxele aplicate autovehiculelor și să le stabilească regimul astfel încât acestea să nu aibă ca efect favorizarea vânzării vehiculelor de ocazie naționale și descurajarea, în acest mod, a importului de vehicule de ocazie similare.
Interpretarea pe care Curtea, în exercitarea jurisdicției conferite de art. 267 TFUE, o dă unei norme de drept european, clarifică sau definește, acolo unde este necesar, înțelesul și întinderea acestei norme așa cum aceasta trebuie înțeleasă sau ar fi trebuit să fie înțeleasă și aplicată de la data intrării ei în vigoare, deci încă de la data de_ .
Deși cauza T. privește incompatibilitatea cu art.110 TFUE a taxei de poluare percepute în temeiul OUG 50/2008 în forma sa inițială, aplicabilă în perioada 1 iulie 2008 - 14 decembrie 2008, iar în speță s-a solicitat restituirea taxei de poluare achitate conform OUG 50/2008 în forma în vigoare la data de_, instanța constată că aceasta nu diferă de forma inițială a ordonanței decât sub aspectul cuantumului taxei de poluare, majorat semnificativ. Prin urmare, rațiunile care au stat la baza pronunțării hotărârii preliminare în cauza T. sunt pe deplin aplicabile și în această ipoteză, concluzia neputând fi decât incompatibilitatea cu art.110 TFUE.
Urmare a pronunțării cauzei I. T. c. Statul Român, sus menționată, a fost adoptată de legiuitorul român Legea nr. 9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, care a abrogat OUG 50/2008, cu modificările și completările ulterioare, începând cu data de_ .
Cu toate acestea, la data de_ a intrat în vigoare Ordonanța de Urgență nr.1/2012, care, pentru evitarea dificultăților de ordin tehnic ce ar putea apărea, a susp enda t până la da ta de 1
ianuarie 2013
aplicarea dispozițiilor art. 2 lit. i), ale art. 4 alin. (2) și a celor privind prima transcriere a dreptului de proprietate ale art. 5 alin. (1) din Legea nr. 9/2012.
Având în vedere considerentele expuse, instanța apreciază că, în speță, taxa de poluare a fost percepută cu încălcarea prevederilor art.110 din TFUE și că pretenția pârâtei de achitare a taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule nu avea la momentul achitării un temei legal, motiv pentru care cererea reclamantului, va fi admisă, pârâta urmând a fi obligată să-i restituie reclamantului taxa de poluare achitată necuvenit și taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, cu dobânda legală aferentă de la data achitării taxei și până la data restituirii efective.
În ceea ce privește do bânda legal ă
pretinsă, tribunalul apreciază că perceperea taxei cu încălcarea prevederilor dreptului comunitar reprezintă o faptă ilicită ce atrage răspunderea pârâtei în condițiile dreptului comun, aceasta fiind obligată să repare întregul prejudiciul suferit de reclamant și fiind totodată pusă în întârziere încă de la data săvârșirii faptei ilicite, adică de la data încasării sumei din speță. Ca atare, în temeiul prevederilor OG nr.9/2000 și O.G. nr.13/2011, reclamantul este îndreptățit la plata dobânzii legale în materie civilă de la data plății taxelor și până la data restituirii sale integrale.
Având în vedere considerentele mai sus expuse și faptul că, potrivit art. 1 alin. 2 din Legea nr. 9/2012, taxa de emisii poluante achitată de reclamant s-a constituit venit la bugetul F. pentru mediu, în temeiul art. 72 și urm din codul de procedură civilă se va admite și cererea de
chem ar e în gar an ție
a Administrației F. pentru M., care va fi obligată să plătească pârâtei suma de 3070 lei reprezentând taxa de poluare și suma de 3070 lei reprezentând taxa pentru emisii poluante, cu dobânda legală aferentă de la data achitării taxelor și până la data restituirii efective.
În baza art. 451 C.pr.civ., tribunalul va obliga pârâta sa plătească reclamantului suma de 539,3 lei cu titlul de cheltuieli de judecata, reprezentând taxă timbru, timbru judiciar și onorariu avocațial.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE
Respinge excepția inadmisibilității invocată de către pârâtă.
Admite cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul P. M., cu domiciliul în sat Bologa, nr.191, comuna Poieni, jud. C., CNP 2., și cu domiciliul procesual ales la Cabinet de avocat Tanțău A. I. în C. -N., str. D., nr.3, ap.3, jud. C., în contradictoriu cu pârâta A. Finanțelor Publice H. (S. F. O. H. ), cu sediul în H., str.
H., nr.23, jud. C.
Obligă pârâta să restituie reclamantului suma de 3070 lei, reprezentând taxa de poluare nedatorată, cu dobânda legală în materie civilă aferentă de la data achitării taxei -_ și până la data restituirii efective și suma de 902 cu titlu de taxă pentru emisii poluante provenite de la autovehicule nedatorată, cu dobânda legală în materie civilă calculată de la data plății-_ și până la data restituirii efective a sumei.
Admite cererea de chemare în garanție formulată de pârâta A. Finanțelor Publice H. (S. F. O. H. ) în contradictoriu cu A. F. pentru M. , cu sediul în B.
S. I. nr.294, corp A, sector 6.
Obligă pe chemata în garanție A. F. pentru M. să plătească pârâtei suma de 3070 lei, reprezentând taxa de poluare nedatorată, cu dobânda legală în materie civilă aferentă de la data achitării taxei -_ și până la data restituirii efective și suma de 902 cu titlu de taxă pentru emisii poluante provenite de la autovehicule nedatorată, cu dobânda legală în materie civilă calculată de la data plății-_ și până la data restituirii efective a sumei.
Obligă pe pârâtă să plătească reclamantului suma de 539,3 lei cheltuieli de judecată. Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din data de_ .
Președinte, Grefier
A. G. C. C. A. B.
Red./Dact.AGC/CAB/_ /5 ex.
