Sentința civilă nr. 1464/2013. Contencios. Despăgubire
Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL BISTRIȚA NĂSĂUD
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. _
SENTINȚA CIVILĂ NR. 1464/CA/2013
Ședința publică din data de 05 iulie 2013 Tribunalul format din:
PREȘEDINTE: G. A., judecător GREFIER: R. M.
Pe rol fiind judecarea cauzei în Contencios administrativ și fiscal privind pe reclamanta S.C. F. SA și pe pârâta A. F. P. PENTRU C.
M. B. -N., având ca obiect despăgubire restituire taxă poluare. La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă nimeni. Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care:
Cauza s-a judecat în fond la data de 6 iunie 2013, concluziile reprezentanților părților fiind consemnate în scris prin încheierea de ședință de la acea dată, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
T R I B U N A L U L
Deliberând constată:
Prin cererea înregistrată sub nr. de mai sus, reclamanta S.C. F. S.R.L. A., a formulat acțiune in contencios fiscal împotriva pârâtei A. F. P. pentru C. M. a J. B. -N. pentru ca, prin hotărârea ce se va pronunța în urma administrării probelor să fie obligată pârâta la restituirea sumei de 4.780 lei reprezentând taxă de poluare achitată cu O.P nr.801 din_ și la plata dobânzii legale prev. de O.G. nr.9/2000 și, din_, de O.U.G.nr.13/2011 calculată de la data plății până la data restituirii efective.
A arătat că în fapt, a achiziționat un autoturism vechi înmatriculat în UE și neînmatriculat în România, iar pentru a-1 înmatricula în România am fost obligată să plătesc suma solicitată a fi restituită. Subscrisa am achitat această sumă, conform dovezii atașate prezentei și am înmatriculat autovehiculul în România.
A formulat cerere pentru restituirea taxei, însă potrivit actului contestat cererea a fost respinsă, motivat de faptul că taxa s-a perceput legal, conform OUG 50/2008.
Consideră că perceperea acestei taxe și condiționarea înmatriculării în România a unui vehicul de plata taxei este contrara normelor comunitare.
În cauza C-402/09 Tatu vs. Statul Roman, CJUE a hotărât: "Articolul 110 TFUE trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează
punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime si aceeași uzură de pe piața națională.
Chiar dacă hotărârea menționată mai sus se referă la taxa de poluare și normele juridice în vigoare în perioada_ -_ (în acest mod fiind investită curtea europeană) principiile enunțate pentru aprecierea taxei ca necomunitară sunt valabile pentru taxa de poluare indiferent de data achitării acesteia.
Astfel din_ și până în prezent modul și temeiul de încasare al taxei nu descurajează cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională deoarece nu se percepe taxa pentru vehiculele achiziționate din România și deja înmatriculate în țară.
În această modalitate de reglementare, prin modul în care este formulată legislația românească, se urmărește un efect protecționist la nivelul industriei naționale a autovehiculelor noi.
În conformitate cu jurisprudența constantă a Curții de Justiție Europene, statele membre pot prevedea taxarea diferențiată a unor produse similare, cu condiția ca aceasta să se bazeze pe criterii obiective și să nu aibă ca efect protejarea producției naționale ori a produselor naționale.
Pe piața autovehiculelor de ocazie, la mâna a doua, se poate aprecia fără teama de a greși că autovehiculele deja înmatriculate în România sunt asimilate "produselor naționale". Ori, indiferent de scopul urmărit, taxarea produselor importate din celelalte state membre, în timp ce tranzacțiile având ca obiect produsele naționale nu sunt supuse acestor taxe, creează o evidentă discriminare între produse, fapt ce contravine principiilor europene sus-menționate.
Așadar OUG 50/2008 contravine Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), in special articolului 110, disp. art. 90 par.l din Tratatul de instituire a Comunității Europene care prevede: "Nici un stat membru nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre impozite interne de orice natură mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare.
De asemenea, nici un stat membru nu aplică produselor altor state membre impozite interne de natură să protejeze indirect alte sectoare de producție".
Scopul general al art. 110 este acela de a asigura libera circulație a mărfurilor. Acest articol se referă la impozitele și taxele interne care impun o sarcină fiscală mai consistentă produselor provenite din alte state membre, în comparație cu produsele interne.
Deoarece de la 1 ian 2007, România este stat membru al Uniunii Europene, potrivit art.148 din Constituție, ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum si celelalte reglementari comunitare cu caracter obligatoriu, au prioritate fata de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare (alin 2), iar Parlamentul, Președintele României, Guvernul si autoritatea judecătoreasca garantează aducerea ^a îndeplinire a obligațiilor rezultate din actul aderării si din prevederile alineatului 2 (alin.4) și trebuie să pună în aplicare dispozițiile comunitare.
Jurisprudența Curții de Justiție Europene este unanimă în acest sens:. Prin Decizia în cauza Costa/Enel (1964), CJE a stabilit că legea care se îndepărtează de Tratat - un izvor independent de drept - nu ar putea să ducă la anularea lui, dată fiind natura sa originală și specială, fără a-1 lipsi de caracterul lui de lege comunitară și
fără ca baza legală a Comunității însăși să fie pusă la îndoială. Mai mult, aceeași decizie a definit relația dintre dreptul comunitar și dreptul național al statelor membre arătând că dreptul comunitar este o ordine juridică independentă care are prioritate de aplicare chiar și în fața dreptului național ulterior - or, în speță, taxa pe poluare a fost introdusă în legislația internă de abia în anul 2008.
De asemenea, în cauza Simmenthal (1976), CJE a stabilit că judecătorul național este obligat să aplice normele comunitare, în mod direct, dacă acesta contravin normelor interne, fără a solicita sau aștepta eliminarea acestora pe cale administrativă sau a unei alte proceduri constituționale.
De altfel, prin Legea nr. 157/2005 de ratificare a Tratatului de aderare a României și Bulgariei la Uniunea Europeană, statul nostru și-a asumat obligația de a respecta dispozițiile din tratatele originare ale Comunității, dinainte de aderare.
Așadar condiționarea înmatriculării autovehiculului de plata taxei de mediu este contrara normelor europene, în consecință vă rugăm să admiteți cererea astfel cum a fost formulata.
Pentru repararea integrală a prejudiciului pârâta trebuie obligată să plătească dobânda legală în materie civilă, cu titlu de daune moratorii.
În drept, Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene (TFUE), în special articolului 110, art. 90 par.l din Tratatul de înființare a Comunității Europene, art 15 și 148 din Constituția României, art. 124, art. 205-207 din OG 92/2003, art. 119.1 din Normelor metodologice de aplicare a Ordonanței Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală aprobate prin H,G. nr.1050/2004, Legea 554/2004.
Direcția Generală a F. P. B. -N.
a formulat întâmpinare
, pentru pârâta A. F. P. pentru C. M., prin care a solicitat respingerea acțiunii, ca fiind neîntemeiată și în consecință, să se mențină actele administrative atacate, precum și taxa pe poluare achitată de reclamant ca fiind legal percepută și încasată.
Pe fond
s-a susținut că taxa achitată a fost stabilită de către organul fiscal în conformitate cu dispozițiile cuprinse în O.U.G. nr. 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule și în Normele metodologice de aplicare.
Taxa pe poluare se plătește, conform art.4 din O.U.G. nr.50/2008, cu modificările și completările ulterioare, cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în România și la repunerea în circulație a unui autovehicul după încetarea unei exceptări sau scutiri dintre cele la care se face referire la art. 3 si art.9.
Taxa pe poluare se aplică nu numai autoturismelor rulate ci și autoturismelor noi produse în țară și în străinătate. Legea nu face nicio deosebire cu privire la vechimea sau proveniența autoturismelor, taxa de poluare fiind aplicabilă în situația în care autoturismul se înmatriculează pentru prima dată în România.
La baza instituirii taxei pe poluare a stat principiul "poluatorul plătește", principiu acceptat la nivelul Uniunii Europene, se precizează că 16 state membre ale Uniunii Europene practică o taxă care se percepe cu ocazia înmatriculării autovehiculelor.
Se menționează că potrivit jurisprudenței Comunității Europene, art.90 din Tratatul Constitutiv al Uniunii Europene, devenit art.110 după consolidarea tratatului, este încălcat atunci când taxa aplicată produselor importate și taxa aplicată produselor naționale similare sunt calculate în baza unor criterii diferite.
CJCE a mai stabilit și că acest text de lege trebuie interpretat ca interzicând o taxă pe poluare percepută cu ocazia primei înmatriculări atât timp cât valoarea taxei, determinată exclusiv prin raportare la caracteristicile tehnice ale autoturismului și clasificarea din punct de vedere al poluării, este calculată fără a se lua în calcul deprecierea autoturismului, de o asemenea manieră încât, atunci când se aplică autoturismelor second hand importate din statele membre, acestea exced valoarea taxei incluse în valoarea reziduală a unor autoturisme second hand similare care au fost deja înregistrate în statul membru în care sunt importate.
Din analiza dispozițiilor cuprinse în O.U.G. nr. 50/2008 rezultă că determinarea taxei pe poluare se realizează pe baza unor criterii obiective (tipul motorului, capacitatea cilindrică) și clasificarea din punct de vedere al poluării, Luandu-se în considerare și deprecierea autoturismului, conform coeficienților descriși în anexa 4, astfel încât exigentele stipulate de CJCE sunt respectate.
Jurisprudența CJCE a stabilit constant că un sistem de impozitare a autovehiculelor este discriminatoriu față de autovehiculele de ocazie de import atunci când în calculul taxei nu se ia în considerare deprecierea reală a acestui autovehicul de import și în consecință i se impune o taxă mai mare decât valoarea reziduală a taxei rămase nearmonizată incorporată într-un autovehicul național similar. Însă la stabilirea taxei pe poluare prevăzuta de O.U.G. nr.50/2008 se iau în calcul mai multe criterii obiective, printre care și deprecierea autoturismului.
Prin urmare, existența unei taxe pe poluare nu este contrară dispozițiilor comunitare, nefiind deci motive temeinice pentru a dispune restituirea sumei reprezentând taxa pe poluare achitată de reclamant.
Cu privire la petitul privind obligarea pârâtei la plata de dobânzi până la restituirea efectivă se susține că potrivit art. 9 din OG 13/2011 privind dobânda legală remuneratorie și penalizatoare pentru obligațiile bănești, precum și pentru reglementarea unor măsuri financiar fiscale în domeniul bancar "Dobânzile percepute sau plătite de Banca Națională a României, de instituțiile de credit, de instituțiile financiare nebancare și de Ministerul Finanțelor Publice, precum și modul de calcul al acestora se stabilesc prin reglementări specifice";.
Reclamantul a solicitat acordarea de dobânzi calculate de la data plății taxei pe poluare, însă se consideră că în speță sunt incidente dispozițiile art. 1088 alin. 2 Cod civil, dobânda cuvenindu-se din ziua introducerii cererii de chemare în judecată. Mai mult decât atât, se impune, față de modificările aduse prin OG 13/2011, privind dobânda legală remuneratorie și penalizatoare pentru obligații bănești, precizarea petitului privind acordarea dobânzilor aferente sumei solicitate.
În privința cheltuielilor de judecată, se apreciază că nu se impune acordarea de cheltuieli de judecată, deoarece nu poate fi reținută vreo culpă a celor două pârâte care au perceput o taxă prevăzută de legislația în vigoare.
În drept s-au invocat disp. OUG nr. 50/2008 și OG nr. 92/2003.
De asemenea DGFP B. -N. a formulat cerere de chemare în garanție, pentru pârâta A. F. P. pentru C. M., a Administrației F. pentru M. prin care a solicitat obligarea chematului în garanție la plata sumei solicitate de reclamant, a dobânzii aferente, precum și a cheltuielilor de judecată, în cazul în care instanța admite acțiunea introductivă.
A arătat că din dispozițiile legale menționate rezultă ca cel ce încasează taxa de poluare este organul fiscal teritorial competent din cadrul Agenției Naționale de
Administrare Fiscala, potrivit dispozițiilor O.G. nr. 92/2003, însă destinatarul sumelor încasate cu titlu de taxa de poluare este A. F. pentru M., fapt ce reiese și din dispozițiile art. 5, alin. 4 din O.U.G. nr50/2008, unde se arată că "taxa se plătește de către contribuabil într-un cont distinct deschis la unitățile Trezoreriei Statului pe numele Administrației F. pentru M. ";.
Potrivit prevederilor OMFP nr. 1899/2004, cap. II, pct. 12 dobânzile cuvenite contribuabilului se suportă din același buget și cont de venit bugetar din care s-a făcut și restituirea sumei pentru care a solicitat plata dobânzii. Pentru aceste motiv se solicită să se dispună obligarea chematei în garanție AFM și la plata dobânzii legale la suma solicitată de reclamant.
Potrivit prevederilor art. 3 lit.m, teza a II-a din Legea 146/1997, modificată, și art. 3 alin.1 din O.G. nr.32/1995, reclamantei i s-a pus în vedere să timbreze cererea cu taxă judiciară de timbru de 39 lei și timbre judiciare de 0,30 lei,sub sancțiunea anulării cererii. Dovada înștiințării reclamantei se află la filele 10,16 din dosar.
Cu toate acestea, reclamanta nu a înțeles să ducă la îndeplinire obligația stabilită în sarcina sa, situație în care în cauză devin incidente prevederile art. 20 alin.3 din Legea 146/1997, modificată, tribunalul urmând a dispune anularea acesteia.
Pârâta nu a solicitat cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ș T E
Anulează ca netimbrată acțiunea formulată de reclamanta S.C. "F. " SA, în contradictoriu cu pârâta A. F. P. pentru C. M. B. .
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din data de_ .
PREȘEDINTE, GREFIER,
G. A. R. M.
Red/dact G.A./R.M.
_