Sentința civilă nr. 14933/2013. Contencios. Anulare acte emise de autorităţile de reglementare
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA MIXTĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr._
Cod operator de date cu caracter personal: 3184
SENTINȚA CIVILĂ NR.14933/2013
Ședința publică din data de 5 noiembrie 2013 Instanța compusă din: PREȘEDINTE: M. L.
GREFIER: D. C.
S-a luat spre examinare cauza de contencios administrativ și fiscal privind pe reclamantul G. T. -C., pe pârâta A. F. P. H. și chemata în garanție A. FONDULUI PENTRU M., având ca obiect anulare acte emise de autoritățile de reglementare.
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților.
P. edura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care instanța, apreciind că la dosarul cauzei se află suficiente probe pentru justa soluționare a cauzei, aceasta aflându-se în stare de judecată și având în vedere că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă de la dezbateri, reține cauza în pronunțare.
T R I B U N A L U L
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._, reclamantul G. T. -C. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta A. F.
P. H., obligarea pârâtei la restituirea sumei de 2.660 lei achitată cu titlu de taxă de poluare, cu dobânda legală în materie civilă, calculată de la data achitării taxei și până la restituirea efectivă, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, a arătat reclamantul că a achiziționat un autoturism marca Opel Astra Caravan, autoturism ce era înmatriculat într-un stat membru al
U.E. respectiv Germania. În momentul în care a dorit să înmatriculeze autoturismul în România, i s-a întocmit o decizie de calcul a taxei de poluare în sumă de 2.660 lei, pe care a achitat-o conform chitanței seria TS5 nr.1252101 din data de_ emisă de A.F.P. H. . A solicitat pârâtei restituirea acestei taxe, dar cererea sa a fost respinsă. Consideră reclamantul că refuzul pârâtei de a restitui taxa sus-menționată este în contradicție cu dispozițiile art.6-12, art.25, 28,
90 din Tratatul de la Roma de constituire a Comunităților Europene, care interzice orice discriminare în ceea ce privește libera circulație a bunurilor. Mai arată reclamantul că prin instituirea acestei taxe este încălcat principiul constituțional al egalității cetățenilor în fața legii, în condițiile în care sunt obligați la plata acestei taxe doar cetățenii care achiziționează un autoturism rulat
dintr-un alt stat comunitar, nu și cei care achiziționează autoturisme similare, dar de pe teritoriul României. Taxa specială de primă înmatriculare nu este și nici nu poate fi considerată ca fiind o taxă de mediu, întrucât o asemenea taxă ar presupune aplicarea unor criterii echitabile pentru toți posesorii de autovehicule, indiferent de modul de dobândire sau locul dobândirii din spațiul comunitar, în funcție de gradul de poluare al autovehiculului. Obligarea proprietarului la îndeplinirea unor formalități suplimentare, respectiv plata unei taxe de poluare în România, condiționează exercitarea dreptului de folosință asupra autoturismului, în contradicție cu normele de drept comunitar referitoare la libera circulație a mărfurilor.
În drept, au fost invocate dispozițiile art. 110 TFUE, Hotărârea Curții de Justiție din_, art. 148 alin. 2 din Constituția României, art. 8 și 18 din Lg. 554/2004, art. 3 alin.3 din OG nr.9/2000.
Pârâta A.F.P. H. a formulat întâmpinare prin care a invocat, pe cale de excepție, inadmisibilitatea acțiunii (deoarece reclamantul nu a solicitat, pe cale administrativă, diferența dintre taxa de poluare achitată și taxa pentru emisii poluante prevăzută de Legea nr.9/2012). Pe fond, a solicitat respingerea cererii formulate ca nefondată, motivat în esență de faptul că dispozițiile legale prin care a fost instituită taxa de poluare nu au fost abrogate până în prezent și sunt în concordanță cu dreptul comunitar.
Pârâta A.F.P. H. a formulat și o cerere de chemare în garanție față de chemata în garanție A. Fondului pentru M., solicitând ca, în ipoteza admiterii cererii de chemare în judecată, chemata în garanțe să fie obligată să-i restituie sumele de bani pe care ar trebui să le achite reclamantului. În motivarea cererii de chemare în garanție, se arată că taxa a cărei restituire se solicită în speță se face venit la bugetul Fondului pentru M. și se gestionează de către chemata în garanție.
La data de_, prin serviciul registratură reclamantul a depus la dosar Note de ședință, prin care solicită respingerea ca neîntemeiată a excepției inadmisibilității invocate de către pârâtă prin întâmpinare, admiterea cererii de chemare în garanție și obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
Referitor la excepția invocată de către pârâtă, tribunalul apreciază că aceasta este neîntemeiată, întrucât prin decizia nr.24 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, pronunțată în recurs în interesul legii în dosarul nr.9/2011, s-a statuat că procedura de contestare prevăzută de art.7 din O.U.G. nr.50/2008 raportat la art.205-208 din Codul de procedură fiscală nu se aplică în cazul cererilor de restituire a taxei de poluare întemeiate pe dispozițiile art.117 alin.1 lit.d din același cod.
Examinând actele și lucrările dosarului, pe fondul cauzei, tribunalul reține următoarele :
Reclamantul a achiziționat în anul 2008 un autoturism marca Opel Astra Caravan care era înmatriculat anterior într-un alt stat membru al Uniunii Europene, respectiv Germania. În vederea înmatriculării în România a autoturismului menționat, reclamantul a fost obligat să achite suma de 2.660 lei cu titlu de taxă de poluare, taxă pe care a achitat-o la A. F. P. H. în data de_ .
Reclamantul a solicitat restituirea acestei taxe pârâtei, aceasta refuzând restituirea taxei.
Taxa de poluare a fost percepută sub incidența O.U.G. nr.50/2008 în forma inițială. Ca atare, legalitatea refuzului de restituire și legalitatea dreptului pretins de reclamant trebuie examinate prin prisma prevederilor O.U.G. nr.50/2008 în forma sus-menționată.
Astfel, O.U.G. nr.50/2008 în forma inițială stabilește, potrivit dispozițiilor art.1, cadrul legal pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, care constituie venit la bugetul Fondului pentru mediu și se gestionează de A. Fondului pentru M., în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului, iar potrivit dispozițiilor art. 4, obligația de plată a taxei intervine cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în România.
Analizând compatibilitatea acestei taxe cu dreptul comunitar, tribunalul apreciază că în speță sunt încălcate dispozițiile art.25, 28, 30, 110 din Tratatul de instituire a Comunităților Europene.
Astfel, în data de_ s-a pronunțat Curtea de Justiție a Uniunii Europene în Cauza T. împotriva României, respectiv în cauza C-402/09 referitoare la compatibilitatea taxei de poluare, instituită prin dispozițiile O.U.G. nr.50/2008, în versiunea inițială, publicată în Monitorul Oficial partea I-a nr.327/2008, cu dreptul comunitar, în speță cu dispozițiile art.110 din TFUE, dispunându-se următoarele :
"Articolul 110 TFUE trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.";
Apreciem că, în baza principiilor supremației dreptului comunitar și al efectului direct aplicabil al dreptului comunitar, hotărârea preliminară sus- menționată este obligatorie pentru instanța națională în ceea ce privește interpretarea prevederii comunitare și al actului comunitar în cauză, iar această obligativitate a fost stabilită în mod constant de jurisprudența CJUE, spre exemplu C 52/76, Benedetti c. Munari și rezultă și din dispozițiile art.20 alin.2 din Constituția României.
Pentru aceste argumente apreciem că taxa de poluare instituită prin O.U.G. nr.50/2008 cu modificările ulterioare, încalcă prevederile art.110 din Tratatul de Institute a Comunităților Europene.
Astfel, în jurisprudența referitoare la art.110 din Tratatul C.E., Curtea de Justiție Europeană a explicat care sunt condițiile în care se poate reține aplicarea acestui text: trebuie să existe o discriminare între produsele naționale și produsele importate, trebuie să existe o similitudine sau un raport de concurență între produsele importate vizate de taxă și produsele interne favorizate, prelevarea fiscală națională trebuie să diminueze sau să fie susceptibilă să diminueze, chiar și potențial, consumul produselor importate, influențând astfel alegerea consumatorilor.
În consecință, atunci când produsele interne și produsele importate se afla într-un raport de concurență, iar prin efectul unei norme fiscale naționale se creează o discriminare, astfel încât consumatorii sunt descurajați să aleagă produsele importate în vederea realizării unui scop declarat de protejare a industriei naționale și a locurilor de muncă, art.110 este aplicabil, iar norma fiscala națională contrară art.110 trebuie înlăturată de la aplicare.
Concluzionăm că norma internă îndeplinește toate criteriile pentru a fi declarată incompatibilă cu art.110 din Tratatul CE. Astfel, există atât o discriminare între autoturismele second-hand înmatriculate deja într-un stat membru al Uniunii Europene și care se înmatriculează în România și autoturismele second-hand deja înmatriculate în România și, mai mult, există și o discriminare între o anumită categorie de autoturisme noi cu caracteristicile celor produse în România și restul autoturismelor noi, discriminare introdusă de către legiuitor cu intenția declarată de protejare a industriei naționale, scop incompatibil cu cerințele și rigorile spațiului de liberă circulație a mărfurilor, forței de muncă și capitalului. Există desigur un raport de concurență între produsele importate și produsele naționale, astfel încât alegerea consumatorului poate fi orientată spre o anumită categorie de produse, în speță fie spre cele deja înmatriculate în România, fie spre cele produse în România.
În ceea ce privește dobânda pretinsă și cuantumul ce poate fi acordat este de remarcat că reclamantul a solicitat acordarea dobânzii legale. Tribunalul apreciază ca în speță se poate acorda dobânda legala întrucât perceperea taxei din speță cu încălcarea prevederilor dreptului comunitar reprezintă o faptă ilicită ce atrage răspunderea pârâtei în condițiile dreptului comun, aceasta fiind obligată să repare întreg prejudiciul suferit de reclamant și fiind totodată pusă în întârziere încă de la data săvârșirii faptei ilicite, adică de la data încasării sumei din speță. Ca atare, în temeiul prevederilor O.U.G. nr.9/2000 reclamantul este îndreptățit la plata dobânzii legale în materie civilă de la data plății taxei din speță și până la data restituirii sale integrale.
Având în vedere considerentele mai sus expuse, tribunalul în baza art.8 și
18 din Legea nr.554/2004 și a prevederilor anterior menționate va admite acțiunea așa cum a fost formulată și va obliga pârâta la restituirea taxei de poluare, cu dobânda legală în materie civilă de la data plății taxei și până la data restituirii sale integrale.
Luând în considerare cele menționate mai sus, precum și faptul că în baza
O.U.G. nr.50/2008 taxa de poluare achitată a fost virată de către pârâtă în contul administrat de chemata în garanție, în temeiul art.60 și urm. C.pr.civ. va admite și cererea de chemare în garanție în întregime.
În baza art.274 C.pr.civ tribunalul va obliga pârâta, aflată în culpă procesuală, să plătească reclamantului suma de 39,3 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxă de timbru și timbru judiciar.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ș T E :
Admite acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul G.
T. -C. , cu domiciliul procesual ales în C. -N., str. P., nr. 1-3, ap. 21, jud. C., în contradictoriu cu pârâta A. F. P. H. , cu sediul în H.
, str. H. nr. 23, jud. C. și în consecință :
Obligă pârâta să restituie reclamantului suma de 2.660 lei cu titlu de taxă de poluare nedatorată, cu dobânda legală în materie civilă calculată de la data de_ și până la data restituirii efective a sumei arătate mai sus.
Obligă pârâta să plătească reclamantului suma de 39,3 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Admite cererea de chemare în garanție formulată de pârâta A. F.
P. H. împotriva chematei în garanție A. Fondului pentru M. , cu sediul în B., S. I. nr.294, corp A, sector 6.
Obligă chemata în garanție să restituie pârâtei suma de 2.660 lei reprezentând taxa de poluare restituită reclamantului, cu dobânda legală în materie civilă calculată de la data de_ și până la data restituirii efective a sumei arătate mai sus.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din data de_ .
PREȘEDINTE GREFIER
M. L. D. C.
Red. 2 ex./M.L./D.M.
