Sentința civilă nr. 15336/2013. Contencios. Anulare acte emise de autorităţile de reglementare

R O M Â N I A

TRIBUNALUL CLUJ

SECȚIA MIXTĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE

Dosar nr. _

Cod operator de date cu caracter personal 3184

SENTINȚA Nr. 15336/2013

Ședința publică de la 19 Noiembrie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE A. -F. D.

Grefier C. -G. H.

Pe rol judecarea cauzei în contencios administrativ și fiscal privind pe reclamant SS și pe pârât A. F. P. G., având ca obiect anulare acte emise de autoritățile de reglementare

La apelul nominal făcut în ședința publică, se constată lipsa părților.

P. edura legal îndeplinită.

    1. a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,

      Se constată că cererea de chemare în judecată este legal timbrată, reclamantul solicitând judecarea cauzei în lipsă .

      De asemenea, se constată că s-a comunicat întâmpinarea și cererea de chemare în garanție cu chemata în garanție care nu a formulat întâmpinare.

      Față de excepția inadmisibilității invocată de pârâtă, instanța reține că taxa a cărei restituire se solicită a fost achitată anterior intrării în vigoare a Legii nr. 9/2012, precum și faptul că nu a fost contestat cuantumul acesteia, motiv pentru care, instanța respinge această excepție.

      Mai mult, în cauză nu se pune problema calculării greșite a taxei de poluare în raport cu normele legale în vigoare. La baza pretențiilor reclamantului stă neconformitatea legislației românești cu legislația europeană în raport cu instituirea taxei de poluare, aspect constatat prin Cauza T. de către CJUE în aprilie 2011, prin urmare, instanța apreciază că pretențiile reclamantului în această situație pot fi analizate și pe calea prezentei proceduri. Ca urmare excepția va fi respinsă.

      Tribunalul reține cauza în pronunțare pe fond, pe baza actelor de la dosar.

      T R I B U N A L U L

      Reține că prin cererea înregistrată la data de 18 ianuarie 2013

      pe rolul Tribunalul Cluj reclamantul SS a solicitat instanței în contradictoriu cu pârâta A. F. P. a mun. G. obligarea pârâtei la restituirea sumei de 2936 lei achitată cu titlul de taxă de poluare și la plata dobânzii legale calculate de la data plății taxei și până la restituirea efectivă, achitată conform chitanței seria TS4A nr. 2194384 din data de_, precum și obligarea pârâtei la plata dobânzii aferente, de la data plății taxei de poluare și până la data restituirii efective, cu cheltuieli de judecată.

      În motivarea cererii reclamantul a arătat că, pentru a-și înmatricula în România un autoturism, deja înmatriculat într-un stat membru al UE i s-a solicitat achitarea unei taxe poluare, calculată la suma de 2.936 lei și pe care a

      achitat-o cu chitanța seria TS4A nr.2194384 din data de_ . Reclamantul consideră că perceperea acestei taxe contravine principiilor fundamentale ale Tratatului CE, care interzice orice discriminare în ceea ce privește libera circulație a mărfurilor.

      La dosarul cauzei s-au depus decizia de calcul al taxei de poluare pentru autovehicule, chitanța doveditoare a plății, actele de proveniență ale autoturismului, dovada înmatriculării anterioare a autoturismului în spațiul UE, actele de înmatriculare ale autoturismului din România, dovada îndeplinirii procedurii prealabile, alte înscrisuri relevante.

      Pârâta A.F.P. G. a formulat întâmpinare,

      solicitând respingerea cererii, în principal în baza excepției inadmisibilității iar în subsidiar, pe fond ca neîntemeiată.

      Cu referire la inadmisibilitate s-a arătat că nu s-a contestat în termen decizia de calcul a taxei de poluare.

      Pe fond s-a invocat că normele legale care au instituit taxa de poluare sunt conforme cu legislația europeană.

      Astfel, dispozițiile tratatelor privind Uniunea Europeană nu aduc atingere dreptului statelor de a adopta legile pe care le consideră necesare pentru a reglementa folosința bunurilor conform interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor sau a altor contribuții, sau a amenzilor.

      Examinând actele și lucrările dosarului, tribunalul reține următoarele:

      Instanța reține că reclamanta a achiziționat un autovehicul marca IVECO cu nr. de identificare ZCFC3584005684789, an fabricație 2008, autoturism înmatriculat anterior în Uniunea Europeană, Italia, data primei înmatriculări fiind 17 ianuarie 2008 pe numele reclamantului.

      În vederea înmatriculării în România a autoturismului, reclamanta a fost obligată să achite suma de 2936 lei, cu titlul de taxă de poluare, taxă pe care a achitat-o la A. F. P. C. -N., conform chitanței seria TS4A nr. 2194384 din data de_ (fila 7 dosar).

      Taxa de poluare a fost percepută în baza prevederilor OUG nr.50/2008 în forma inițială.

      Reclamantul a solicitat restituirea acestei taxe,însă cererea i-a fost respinsă ca inadmisibilă, motivat de faptul că, decizia de calcul a acestei taxe nu a fost contestată. Astfel, OUG nr. 50/2008 în forma inițială stabilește, potrivit dispozițiilor art. 1, cadrul legal pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, care constituie venit la bugetul Fondului pentru mediu și se gestionează de A. Fondului pentru Mediu, în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului, iar potrivit dispozițiilor art. 4, obligația de plată a taxei intervine cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în România.

      Analizând compatibilitatea acestei taxe cu dreptul comunitar, tribunalul apreciază că în speță sunt încălcate dispozițiile art. 25,28,30, 90 din Tratatul de instituire a Comunităților Europene.

      Astfel, în data de_ s-a pronunțat Curtea de Justiție a Uniunii Europene în Cauza T. împotriva României, respectiv în cauza C-402/09 referitoare la compatibilitatea taxei de poluare, instituită prin dispozițiile O.U.G. 50/2008, în versiunea inițială, publicată în Monitorul Oficial partea I-a nr. 327/2008, cu dreptul comunitar, în speță cu dispozițiile art. 110 din TFUE, și s-au dispus următoarele:

      "Articolul 110 TFUE trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei

      lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.";

      Tribunalul apreciază că în baza principiilor supremației dreptului comunitar și al efectului direct aplicabil al dreptului comunitar, hotărârea preliminară sus menționată este obligatorie pentru instanța națională în ceea ce privește interpretarea prevederii comunitare și al actului comunitar în cauză iar această obligativitate a fost stabilită în mod constant de jurisprudența CJUE -, spre exemplu C 52/76, Benedetti c. Munari și rezultă și din dispozițiile art. 20 alin 2 din Constituția României.

      Pentru aceste argumente apreciază că taxa de poluare instituită prin OUG 50/2008 cu modificările ulterioare, încalcă prevederile art. 90 din Tratatul de Institute a Comunităților Europene în vigoare la data încasării taxei de poluare (actualmente art. 110 TFUE ).

      Astfel, în jurisprudența referitoare la art. 90 din Tratatul CE, Curtea de Justiție Europeană a explicat care sunt condițiile în care se poate reține aplicarea acestui text: trebuie sa existe o discriminare intre produsele naționale și produsele importate, trebuie să existe o similitudine sau un raport de concurența între produsele importate vizate de taxă și produsele interne favorizate, prelevarea fiscală națională trebuie să diminueze sau sa fie susceptibilă să diminueze, chiar și potențial, consumul produselor importate, influențând astfel alegerea consumatorilor.

      În consecință, atunci când produsele interne și produsele importate se află într-un raport de concurență, iar prin efectul unei norme fiscale naționale se creează o discriminare, astfel încât consumatorii sunt descurajați să aleagă produsele importate în vederea realizării unui scop declarat de protejare a industriei naționale și a locurilor de muncă, art. 110 este aplicabil, iar norma fiscală națională contrară art. 110 trebuie înlăturată de la aplicare.

      Concluzionăm că norma internă îndeplinește toate criteriile pentru a fi declarată incompatibilă cu art. 90 din Tratatul CE. Astfel, există atât o discriminare între autoturismele second-hand înmatriculate deja într-un stat membru al Uniunii Europene și care se înmatriculează în România și

      autoturismele second hand deja înmatriculate în România și mai mult, există și o discriminare între o anumită categorie de autoturisme noi cu caracteristicile celor produse în România și restul autoturismelor noi, discriminare introdusă de către legiuitor cu intenția declarată de protejare a

      industriei naționale, scop incompatibil cu cerințele și rigorile spațiului de liberă circulație a mărfurilor, forței de muncă și capitalului. Există desigur un raport de concurență între produsele importate și produsele naționale, astfel încât alegerea consumatorului poate fi orientată spre o anumită categorie de produse, în speța fie spre cele deja înmatriculate în România, fie spre cele produse în România.

      În ceea ce privește dobânda pretinsă și cuantumul ce poate fi acordat este de remarcat ca reclamantul a solicitat acordarea dobânzii legale . Tribunalul apreciază că în speță se poate acorda dobânda legală întrucât perceperea taxei din speță cu încălcarea prevederilor dreptului comunitar reprezintă o faptă ilicită ce atrage răspunderea pârâtei în condițiile dreptului comun aceasta fiind obligată să repare întreg prejudiciul suferit de reclamant și fiind totodată pusă în întârziere încă de la data săvârșirii faptei ilicite adică de la data încasării sumei din speță .Ca atare în temeiul prevederilor OUG 9/2000 reclamantul este

      îndreptățit la plata dobânzii legale în materie civilă de la data plății taxei din speță și până la data restituirii sale integrale .

      Având în vedere considerentele mai sus expuse tribunalul în baza art. 8,18 din Legea 554/2004 și a prevederilor anterior menționate va admite acțiunea așa cum a fost formulată față de pârâtă.

      În baza art. 274 C.pr.civ tribunalul va obliga pârâta aflată în culpă procesuală să plătească reclamantului suma de 39,3 lei cu titlu de cheltuieli de judecata, reprezentând, taxă timbru și timbru judiciar.

      Față de cererea de chemare în garanție, instanța apreciază că și aceasta este întemeiată.

      Potrivit art.1 din OUG nr.50/2008, taxa de poluare constituie venit la bugetul Fondului pentru mediu care este gestionat de chemata în garanție, A. Fondului pentru Mediu.

      Prin urmare, având în vedere aceste aspecte, instanța reține că, față de admiterea cererii principale, se impune și admiterea cererii de chemare în garanție, având în vedere că A. Fondului pentru Mediu deține în realitate suma de bani achitată de către reclamant cu titlul de taxă de poluare. Astfel, pentru ca această taxă să fie restituită reclamantului se impune ca A. Fondului pentru Mediu să restituie taxa pârâtei pentru ca aceasta la rândul ei să o restituie către reclamant.

      Având în vedere considerentele de mai sus și faptul că în baza OUG 50/2008 taxa de poluare achitată a fost virata de către pârâtă în contul administrat de chemata în garanție în temeiul art. 60 si urm C.pr.civ va admite și cererea de chemare în garanție respectiv pentru debit și dobândă.

      În consecință, în baza art.60-63 C.pr.civ și art.1 din OUG 50/2008, instanța va obliga chemata în garanție A. Fondului pentru Mediu la plata în favoarea pârâtei A. F. P. G. a sumei de 2936 lei achitată cu titlul de taxă de poluare și la plata dobânzii legale calculate de la data plății taxei și până la restituirea efectivă, achitată conform chitanței seria TS4A nr. 2194384 din data de_, precum și obligarea pârâtei la plata dobânzii aferente de la data de_ și până la restituirea integrală, plus 39,3 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

      PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE

      Admite acțiunea formulată de reclamantul SS cu domiciliul în procesual ales în C. -N., str. D., nr. 97, ap. 15, jud. C. împotriva pârâtei A. F. P. a municipiului G. cu sediul în G., str. A.

      , nr. 63, jud. C. și în consecință:

      - obligă pârâta să restituie reclamantului suma de 2936 lei achitată cu titlul de taxă de poluare, achitată conform chitanței seria TS4A nr. 2194384 din data de_, precum și obligarea pârâtei la plata dobânzii legale aferente de la data de_ și până la restituirea integrală a sumei.

      Obligă pârâta să plătească reclamantului suma de 39,3 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

      Admite cererea de chemare în garanție formulată de A. F. P. a municipiului G. împotriva chematei în garanție A. Fondului pentru Mediu cu sediul în București, Spaiul Independenței, nr.294 corp A, sector 6, București și în consecință :

      Obligă chemata în garanție să plătească pârâtei suma de 2936 lei achitată cu titlul de taxă de poluare, achitată conform chitanței seria TS4A nr. 2194384 din data de_, precum și obligarea pârâtei la plata dobânzii legale aferente de la data de_ și până la restituirea integrală a sumei, plus 39,3 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

      Definitivă.

      Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare Pronunțată în ședința publică de la 19 Noiembrie 2013

      Președinte,

      1. -F. D.

Grefier,

C. -G. H.

C.H. 20 Noiembrie 2013 Red. A.D./ Tehnored. C.H. 4 ex./ _

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Sentința civilă nr. 15336/2013. Contencios. Anulare acte emise de autorităţile de reglementare