Sentința civilă nr. 1549/2013. Contencios. Despăgubire
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL B. -NĂSĂUD
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. _
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 1549/2013
Ședința publică din data de 12 septembrie 2013 Tribunalul constituit din:
PREȘEDINTE: I. C., judecător GREFIER: E. M. -M.
Pe rol fiind pronunțarea hotărârii judecătorești privind acțiunea în contencios administrativ și fiscal formulată de reclamanta S.C. E. S.A. B. împotriva pârâtei A. F. P. a municipiului B. , având ca obiect despăgubire - restituire taxă emisii poluante.
Cauza s-a judecat în fond la data de 2 septembrie 2013 când, tribunalul, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea hotărârii judecătorești pentru data de 12 septembrie 2013.
Deliberând, constată:
T R I B U N A L U L,
Prin acțiunea înregistrată sub nr. de mai sus, reclamanta/ul SC E. SRL B. a chemat în judecată pârâta A. F. P. B., solicitând restituirea taxei speciale de poluare pentru autoturisme în suma de 4890 lei, cu plata dobânzilor legale calculate de la data plății și până la data restituirii efective, cu cheltuieli de judecată.
În motivare, în esență, se arată că reclamanta/ul a achiziționat un autoturism second-hand dintr-un stat membru al Uniunii Europene pentru înmatricularea căruia a fost obligat/ă să achite taxa solicitată prin acțiune. A formulat cerere de restituire a acestei taxe, însă a fost refuzat. Consideră că refuzul de a i se restitui suma achitată este nelegal, taxa percepută fiind contrară normelor comunitare, deoarece este destinată să diminueze introducerea în România a unor autoturisme deja înmatriculate într-un alt stat membru, orientând astfel cumpărătorii spre autoturisme second-hand deja înmatriculate în România. Astfel, se instituie o discriminare între mașinile identice, în funcție de locul unde a avut loc prima înmatriculare, în condițiile în care TUE interzice categoric astfel de discriminări. Rezultă că faptul generator al acestei taxe este prima înmatriculare pe teritoriul statului român.
Pârâta A. F. P. B.,
a formulat întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, iar pe fond respingerea ca neîntemeiată a acțiunii.
În motivarea excepției, în rezumat, s-a arătat potrivit disp.art. 33 Cod proc. fiscală coroborat cu OMFP-ANAF nr. 2224/2011 că A. F. P. pentru Contribuabili Mijlocii B. - Năsăud este unitatea administrativ teritorială ce administrează contribuabilul-reclamant din perspectiva colectării impozitelor și taxelor datorate bugetului, instituție care de altfel a și calculat taxa pentru emisii poluante datorată de reclamant. Plata taxei s-a încasat la Trezoreria B. deoarece instituția amintită este arondată acesteia, prin urmare A. F. P. a municipiului B. nu poate fi obligată la restituirea taxei de poluare, neexistând un raport juridic între ea și reclamantă.
Pe fond arată că temeiul legal, respectiv dispozițiile cuprinse în Legea nr.9/2012 privind instituirea taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule și H.G. nr.9/2012 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 9/2012, în baza cărora a fost percepută taxa ce face obiectul petitului de restituire, este în deplină concordanță cu prevederile internaționale și pe cale de consecință aceasta nu se impune a fi restituită, deoarece se datorează cu ocazia primei înmatriculări în România a unui autoturism sau autovehicul, atât în cazul celor noi cât și în situația celor rulate, și se aplică nu numai autoturismelor rulate ci și autoturismelor noi produse în țară și în străinătate, fără deosebire cu privire la vechimea sau proveniența autoturismelor, conform principiului acceptat la nivelul Uniunii Europene "poluatorul plătește". Așa cum se arată în preambulul Legii nr. 9/2012, respectiv prin art. 1, alin. 1 și 2 din actul normativ se stabilește cadrul legal pentru instituirea taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, care se constituie venit la bugetul F. pentru mediu și se gestionează de A. F. pentru M., în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului.
Taxa este conformă cu dreptul comunitar. Față de analiza privind încălcarea art. 25 din Tratat se apreciază că o importată vitală o are stabilirea naturii juridice a taxei de poluare, or, acest aspect a fost lămurit cu ocazia acțiunilor preliminare formulate în sensul că atâta timp cât nu este percepută pentru faptul că un autoturism traversează frontiera unui stat, ci pentru înregistrarea acestuia, în vederea punerii în circulație, nu constituie o taxă vamală în sensul prevăzut de art. 25 din Tratat. Nici încălcarea art. 28 din Tratat nu este dată, atâta timp cât Legea nr. 9/2012 nu cuprinde dispoziții privitoare la diferențierea taxei pe criterii ce ar putea fi apreciate drept măsuri cu caracter echivalent, legislația națională aplicându-se deopotrivă bunurilor din producție internă cât și cea externă. Este respectat și art. 90 din Tratatul Constitutiv al Uniunii Europene, devenit art.110 după consolidarea tratatului, în privința căruia s-a decis că este încălcat atunci când taxa aplicată produselor importate și taxa aplicată produselor naționale similare sunt calculate în baza unor criterii diferite, CJEC stabilind și că acest text de lege trebuie interpret ca interzicând o taxă pe poluare percepută cu ocazia unei prime înmatriculări, numai în măsura în care valoarea taxei determinată exclusiv, prin raportare la caracteristicile tehnice ale autoturismului și clasificarea din punct de vedere al poluării, este calculată fără a se lua în calcul deprecierea autoturismului, astfel încât, atunci când se percepe pentru autoturisme second-hand importate din state membre, aceasta excede valoarea taxei incluse în valoarea reziduală a unor autoturisme second-hand similare care au fost deja înregistrate în statul membru în care sunt importate.
Din analiza dispozițiilor cuprinse în Legea nr. 9/2012 rezultă că determinarea taxei pentru emisiile poluante se realizează, pe baza unor criterii obiective (tipul motorului, capacitatea cilindrică) și clasificarea din punct de vedere a poluării, luându-se în considerare și deprecierea autoturismului, elemente prevăzute la anexele nr. 1-5 a aceluiași act normativ, astfel încât exigențele stipulate de CJCE sunt respectate. Pe de altă parte este respectat și principiul transparenței, deoarece taxa pentru emisiile poluante este așezată pe baza unor criterii cunoscute de contribuabili prin omologarea de tip, fiind instituite valorile limită pentru încadrarea unui autovehicul în diverse clase de poluare, astfel încât se poate cunoaște pe baza documentelor mașinii cuantumul posibil al taxei pentru emisiile poluante pentru autovehiculul de tipul celui pe care contribuabilul și-l dorește. Taxa pentru emisiile poluante percepută cu ocazia primei înmatriculări în România nu este o taxă pentru fiecare înmatriculare în România sau taxa de reînmatriculare în România. În situația mai sus descrisă rezultă că reclamantul nu s-a aflat în situația unei reînmatriculări a unui autovehicul deja înmatriculat în România și ca atare în mod corect i-a fost impusă pentru realizarea primei înmatriculări, plata taxei pentru emisiile poluante în temeiul Legii nr. 9/2012 act normativ care respectă exigențele de compatibilitate cu art. 110 din Tratatul de funcționare a Uniunii Europene, astfel că restituirea ei nu are un temei legal.
Regimul fiscal aplicabil nu este unul discriminatoriu față de autoturismele rulate înmatriculate și importate din Uniunea Europeană sau față de autoturismele noi produse în Uniunea Europeană și importate în România, întrucât taxa ce se achită cu ocazia primei înmatriculări în România este aceeași, indiferent de proveniența autovehiculul, și ia în calcul mai multe criterii obiective, printre care și deprecierea autoturismului.
Cu privire la petitul de a se restitui odată cu taxa și dobânzile legale calculate până la data restituirii efective a taxei solicitate, se învederează faptul că restituirea sumelor de la bugetul de stat este reglementată prin dispozițiile art. 117 Cod procedură fiscală, iar procedura efectivă de restituire a sumelor de la buget este reglementată expres de către dispozițiile OMFP nr. 1899/2004. Art. 9 din
O.G. nr.13/2011 privind dobânda legală remuneratorie și penalizatoare pentru obligații bănești, precum și pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul bancar prevede: "Dobânzile percepute sau plătite de Banca Națională a României, de instituțiile de credit, de instituțiile financiare nebancare și de Ministerul Finanțelor Publice, precum și modul de calcul al acestora se stabilesc prin reglementări specifice." Ordinul nr.1899/2004 pentru aprobarea Procedurii de restituire și de rambursare a sumelor de la buget nu prevede acordarea de dobânzi decât în cazul în care cererea de rambursare/restituire nu a fost soluționată în termenul legal. Conform Cap.1. pct.1. și urm. din Ordinul nr. 1899/2004, restituirea sumelor de la buget se efectuează la cererea contribuabilului, în termen de 45 de zile de la data depunerii și înregistrării acesteia la organul fiscal căruia îi revine obligația administrării creanțelor bugetare, această cerere trebuind a fi în mod obligatoriu însoțită de documentele necesare din care să rezulte că suma solicitată este certă pentru a putea face obiectul unei restituiri.
In privința cheltuielilor de judecată, se apreciază că nu se impunea nici acordarea de cheltuieli de judecată, neputând fi reținută vreo culpă pârâtei care a perceput o taxă prevăzută de legislația în vigoare.
În drept, s-au invocat prevederile art. 115 - 118 Cod procedură civilă și toate acte normative și normele juridice enunțate.
Pârâta a formulat identic și cerere de chemare în garanție a Administrației F. pentru M.
,
prin care a solicitat obligarea chematului în garanție la plata sumei și a dobânzilor legale solicitate de reclamant, în cazul în care instanța admite cererea introductivă.
În motivare s-a arătat că taxa achitată de reclamant a fost încasată de către organul fiscal competent, în baza dispozițiilor art. 5 alin. 1 al Legii nr. 9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule pârâtei revenindu-i obligația de calculare, însă destinatarul sumelor încasate cu titlu de taxă de poluare este A. F. pentru M., fapt ce reiese și din dispozițiile alin.3 ce stabilește că "taxa se plătește de către contribuabil într-un cont distinct deschis la unitățile Trezoreriei Statului pe numele Administrației F. pentru M. ". Având în vedere că dispozițiile art. 124 alin.(2) Cod procedură fiscală, stipulează: "Nivelul dobânzii este cel prevăzut la art. 120 alin.(7) și se suportă din același buget din care se restituie ori se rambursează, după caz, sumele solicitate de plătitori", se solicită ca în situația în care se va admite acțiunea introductivă formulată și va fi obligată și la acordarea dobânzilor solicitate, să fie admisă și cererea de chemare în garanție formulată de pârâtă, în sensul de a obliga pe chemata în garanție A. F. pentru
M. la restituirea sumei împreună cu dobânda legală solicitată, respectiv acordată de către instanță.
Chemata în garanție A. F. pentru M. nu a depus întâmpinare și nu și-a delegat reprezentant în instanță.
Examinând excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei A. F. P. B.
, cu prioritate, conform art.137 al.1 Cod procedură civilă,
tribunalul reține temeinicia.
Raportat la dispozițiile art. 33 alin. 1 din OG nr.92/2003 privind Codul de procedură fiscală și ale Ordinului Ministrului F. P. - ANAF nr. 2224/2011, între reclamantă și pârâta A.
F. P. B. nu a existat și nu există niciun fel de raport juridic cu ocazia stabilirii și achitării taxei pe poluare a autoturismului în discuție, care să justifice calitatea procesuală în cauză. Un atare raport juridică subzistă doar între reclamant/ă și pârâta A. F. P. Contribuabili Mijlocii B. -Năsăud, organul fiscal ce administrează impozitele, taxele, etc., raportat la sediul reclamantei, cea care de altfel a emis și decizia de calcul a taxei pe poluare -fila 27 dosar. Achitarea taxei la Trezoreria B. nu poate conduce la vreo altă concluzie cât timp emitentul deciziei de calcul a taxei de poluare, organul fiscal ce administrează din punct de fiscal reclamanta, A. F.
P. Contribuabili Mijlocii B. -Năsăud, este arondat acesteia în privința plăților făcute de contribuabilii săi.
În consecință acțiunea promovată se impune a fi respinsă în consecință, ca fiind îndreptată împotriva unei persoane lipsită de calitate procesual pasivă, împrejurare ce exclude orice fel de alte verificări în cauză.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ș T E
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive, invocată de pârâta A. F. P.
B., cu sediul în B., str. 1 D., nr. 6-8, jud B. -Năsăud, și în consecință respinge acțiunea formulată de reclamanta SC E. SRL, cu sediul procesual ales la SCA Bora&Bora din
, str. A. Odobescu, nr. 7, jud. B. -Năsăud, ca fiind introdusă față de o persoană lipsită de calitate procesuală pasivă.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din data de_ .
PREȘEDINTE, GREFIER,
C. E. M. -M.
