Sentința civilă nr. 16012/2013. Contencios. Anulare acte emise de autorităţile de reglementare
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA MIXTĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr._
Cod operator de date cu caracter personal: 3184
SENTINȚA CIVILĂ Nr.16012/2013
Ședința publică din data de 02 decembrie 2013 Instanța compusă din:
Președinte: S. T. Grefier: A. T.
Pe rol se află soluționarea cauzei civile având ca obiect anulare acte emise de autoritățile de reglementare, privind pe reclamantul D. B. -C., în contradictoriu cu pârâta A. JUDEȚEANĂ A F. P. C. .
La apelul nominal făcut în cauză, se prezintă reprezentanta reclamantului D.
-C., av. D. D. T., cu împuternicire avocațială depusă la dosar, lipsă fiind reprezentantul legal al pârâtei A. Județeană a F. P. C. .
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, instanța, procedând la verificarea din oficiu a competenței, conform dispozițiilor art. 131 C.pr.civ., constată că este competentă general, material și teritorial să soluționeze prezenta cauză, potrivit dispozițiilor art.10 din Legea nr.544/2004.
Instanța aduce la cunoștința reprezentantei reclamantului faptul că, prin Hotărârea nr.520/2013 privind organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală, în urma reorganizării, A. F. P. a mun. C. -N. a devenit A. Județeană a F. P. C. .
Totodată, instanța constată că, s-a depus la dosar, la data de 19 noiembrie 2013, prin serviciul Registratură al instanței, o cerere formulată de către pârâta A. Județeană a F. P. C., prin care solicită amânarea cauzei și acordarea unui nou termen de judecată în vederea comunicării acțiunii introductive și a actelor anexate acesteia.
Față de această împrejurare, instanța acordă cuvântul reprezentantei reclamantului.
Reprezentanta reclamantului D. B. -C., solicită instanței respingerea cererii de amânare formulată în cauză de către pârâta A. Județeană a F. P.
, apreciind că la fila 24 a dosarului se află dovada comunicării acțiunii introductive și a actelor anexate acesteia.
Deliberând, instanța respinge cererea de amânare formulată în cauză de către pârâta A. Județeană a F. P. C., având în vedere că, din cuprinsul procesului-verbal anexat la fila 24 a dosarului rezultă că la data de_ s-a procedat la comunicarea acțiunii introductive și a actelor anexate acesteia.
În continuare, instanța întreabă reprezentanta reclamantului dacă sunt cereri de formulat ori excepții de ridicat, prealabile acordării cuvântului în dezbaterea judiciară a cauzei.
Reprezentanta reclamantului D. B. C. învederează instanței că nu are cereri de formulat ori excepții de ridicat, sens în care solicită acordarea cuvântului pe fondul cauzei.
Nefiind cereri de formulat sau excepții de ridicat, instanța acordă cuvântul reprezentantei reclamantului în dezbaterea judiciară a cauzei.
Reprezentanta reclamantului D. B. C., solicită instanței admiterea acțiunii, astfel cum a fost formulată și depusă în scris la dosar, cu cheltuieli de judecată constând în taxă de timbru, timbru judiciar și onorariu avocațial, conform chitanțelor anexate la dosar.
Instanța reține cauza în pronunțare.
I N S T A N Ț A
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr. _ | , reclamantul | ||
D. | B. C. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta A. | F. | P. a |
Municipiului C. -N. (devenită prin reorganizarea ANAF A. Județeană a F.
P. C. ), ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligată aceasta la restituirea sumei de 5652 lei reprezentând contravaloarea taxei pe emisiile poluante provenind de la autovehicule achitate și dobânda calculată la această sumă, începând de la data achitării taxei și pană la restituirea integrală, cu cheltuieli de judecată.
In motivarea acțiunii reclamantul arată că a achitat la Trezoreria C. -N. suma de 5652 lei cu titlu de taxa pe emisiile poluante provenind de la autovehicule pentru autoturismul marca VOLKSWAGEN, cu nr. de identificare WVWZZZ3BZ2E195150, conform chitanței seria TS8 nr. 6094561 din data de_ .
Consideră reclamantul că pretinderea și încasarea acestei taxe este ilegală și discriminatorie în raport cu dispozițiile art. 110 din Tratatul Comunității Europene.
In drept, acțiunea a fost întemeiata pe dispozițiile Legii nr. 554/2004, art. 148 alin. 2 și 4 din Constituția României, art. 110 din TFUE.
În dovedirea celor susținute, reclamantul a depus copii ale următoarelor înscrisuri: decizia de calcul al taxei pe emisiile poluante, chitanța de plată a taxei, cartea de identitate a autoturismului, certificatul de înmatriculare, actul prin care a dobândit autoturismul, acte care dovedesc înmatricularea acestuia într-un stat membru UE, corespondență purtată cu AFP C. -N. .
Pârâta AFP C. -N. nu a depus întâmpinare.
Prezenta cauză va fi soluționată în funcție de legislația în vigoare la data formulării cererii de chemare în judecată.
Trecând la soluționarea acțiunii, din actele si lucrările dosarului instanța reține următoarele:
La data de_ reclamantul a achitat suma de 5652 lei cu titlu de taxa pe emisiile poluante provenind de la autovehicule pentru autoturismul marca VOLKSWAGEN, cu nr. de identificare WVWZZZ3BZ2E195150, conform chitanței seria TS8 nr. 6094561 din data de_, la Trezoreria C. -N. . Trebuie menționat că reclamantul a solicitat plata taxei pe emisiile poluante la data de_, astfel cum reiese din decizia de calcul al taxei pe emisiile poluante, doar taxa achitând-o la data de_ . Considerând nelegală perceperea acestei taxe s-a adresat pârâtei AFP C. -
N. cu solicitarea de a-i fi restituită.
Pârâta, prin răspunsul comunicat la data de_ sub nr. 19587 a răspuns că se poate restitui doar diferența dintre taxa pe poluare achitată și taxa pe emisiile poluante dacă prima este mai mare.
Pe fondul cauzei, instanța constată că, prin hotărârea preliminară pe care Curtea de Justiție a Uniunii Europene a pronunțat-o la data de 7 aprilie 2011 în cauza I. T.
Statul Român,
s-a decis că dreptul Uniunii se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat
membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională. În esență, Curtea a constatat că reglementarea română are ca efect faptul că vehiculele de ocazie importate și caracterizate printr-o vechime și o uzură importante sunt supuse - în pofida aplicării unei reduceri substanțiale a valorii taxei care ține seama de deprecierea lor - unei taxe care se poate apropia de 30 % din valoarea lor de piață, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt în niciun fel grevate de o astfel de sarcină fiscală.
În aceste condiții, reglementarea respectivă are ca efect descurajarea importului și punerii în circulație în România a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre. Or, chiar dacă dreptul Uniunii nu împiedică statele membre să introducă impozite noi, acesta obligă fiecare stat membru să aleagă taxele aplicate autovehiculelor și să le stabilească regimul astfel încât acestea să nu aibă ca efect favorizarea vânzării vehiculelor de ocazie naționale și descurajarea, în acest mod, a importului de vehicule de ocazie similare.
Interpretarea pe care Curtea, în exercitarea jurisdicției conferite de art. 267 TFUE, o dă unei norme de drept european, clarifică sau definește, acolo unde este necesar, înțelesul și întinderea acestei norme așa cum aceasta trebuie înțeleasă sau ar fi trebuit să fie înțeleasă și aplicată de la data intrării ei în vigoare, deci încă de la data de_ .
Deși cauza T. privește incompatibilitatea cu art.110 TFUE a taxei de poluare percepute în temeiul OUG 50/2008 în forma sa inițială, aplicabilă în perioada 1 iulie 2008 - 14 decembrie 2008, iar în speță s-a solicitat restituirea taxei de poluare achitate în temeiul OUG 50/2008 în forma astfel cum a fost modificată prin OUG 7/2009, instanța constată că aceasta menționează expres scopul reglementării naționale - limitarea introducerii autovehiculelor de ocazie provenind din alte state membre, protejarea industriei auto naționale și a industriilor adiacente. Cu atât mai mult această formă a actului normativ național este deci incompatibilă cu același art.110 TFUE.
În acest sens s-a pronunțat CJUE în cauza Nisipeanu c. României din 7 iulie 2011, arătând că aceleași considerații (privind incompatibilitatea taxei cu art. 110 TFUE) se impun în ceea ce privește regimul de impozitare prevăzut de OUG 50/2008, astfel cum a fost modificată prin OUG 208/2008, OUG 218/2008, OUG 7/2009 și, respectiv, OUG 117/2009. S-a apreciat de către Curte că toate versiunile de modificare a OUG 50/2008 mențin un regim de impozitare care descurajează înmatricularea în România a unor autovehicule de ocazie cumpărate din alte state membre și care se caracterizează printr-o uzură și o vechime importante, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt în niciun fel grevate de o asemenea sarcină fiscală.
OUG 50/2008 a fost abrogată prin Legea nr. 9/2012 care instituie în locul taxei pe poluare taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule.
Potrivit art. 4 din Legea nr. 9/2012
Obligația de plată a taxei intervine:
a) cu ocazia înscrierii în evidențele autorității competente, potrivit legii, a dobândirii dreptului de proprietate asupra unui autovehicul de către primul proprietar din România și atribuirea unui certificat de înmatriculare și a numărului de înmatriculare;
la repunerea în circulație a unui autovehicul după încetarea unei exceptări sau scutiri prevăzute la art. 3 și 8;
la reintroducerea în parcul auto național a unui autovehicul, în cazul în care, la momentul scoaterii sale din parcul auto național, i s-a restituit proprietarului plătitor valoarea reziduală a taxei, în conformitate cu prevederile art. 7.
Obligația de plată a taxei intervine și cu ocazia primei transcrieri a dreptului de proprietate, în România, asupra unui autovehicul rulat și pentru care nu a fost achitată taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, conform Legii nr. 571/2003, cu modificările și completările ulterioare, sau taxa pe poluare pentru autovehicule și care nu face parte din categoria autovehiculelor exceptate sau scutite de la plata acestor taxe, potrivit reglementărilor legale în vigoare la momentul înmatriculării.*)
Prima transcriere a fost definită de art. 2 lit. i din Legea nr. 9/2012 ca fiind - primul transfer al dreptului de proprietate asupra autovehiculului rulat, realizat dupa intrarea in vigoare a prezentei legi, in conditiile art. 11 alin. (2) lit. b) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 195/2002 privind circulatia pe drumurile publice, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare. În mod evident prima transcriere a dreptului de proprietate este altceva decât prima înmatriculare (înscriere) în România a autovehiculelor second hand înmatriculate anterior în țări membre UE, respectiv ea reprezintă în opinia acestei instanțe, o vânzare a unui
autovehicul rulat deja înmatriculat în România, către un alt proprietar, tot în România.
Prin OUG 1/2012 se suspendă art. 4 alin. 2 al Legii 9/2012 ceea ce înseamnă că în continuare taxele pe emisiile poluante se plătesc doar de către proprietarii de autovehicule second-hand care le achiziționează din străinătate și le înmatriculează pentru prima dată în România, adică există o discriminare care încurajează cumpărarea de autovehicule rulate din România, pentru care, după intrarea în vigoare a legii și până la_ nu se mai plătește taxa pe emisiile poluante (cu specificațiile menționate în art. 4 alin. 2) față de autoturismele cumpărate din țările UE și înmatriculate pentru prima dată în România, pentru care se plătește.
Existând această discriminare generată de suspendarea art. 4 alin. 2 din Legea nr. 9/2012 prin OUG 1/2012, rațiunile care au stat la baza pronunțării hotărârii preliminare în cauza T. sunt pe deplin aplicabile și în ipoteza circumscrisă speței de față, concluzia neputând fi decât incompatibilitatea cu art.110 TFUE.
Având în vedere considerentele expuse, instanța apreciază că, în speță, taxa pe poluare a fost percepută cu încălcarea prevederilor art.110 din TFUE, motiv pentru care cererea reclamantului va fi admisă, pârâta AFP C. -N. urmând a fi obligată să-i restituie reclamantului taxa pe emisiile poluante achitată necuvenit, împreună cu dobânda legală aferentă, de la data plății și până la data restituirii integrale.
Conform prevederilor art. 21 alin 4 din Codul de procedura fiscală, în măsura în care plata sumelor reprezentând impozite, taxe, contribuții si alte venituri ale bugetului general consolidat a fost efectuată fără temei legal, cel care a făcut astfel plata are dreptul la restituirea sumei respective. Apoi, principiul răspunderii patrimoniale presupune reparația in natură si integrală a prejudiciului, iar o justă reparație a prejudiciului suferit de contribuabil ca urmare a încasării și folosirii de către pârâtă a unei sume, fără temei legal, presupune restituirea nu numai a acestei sume ci și a dobânzii legale calculate pentru perioada cuprinsă între data creditării bugetului de stat și data restituirii integrale către contribuabil.
În temeiul art. 453 din Codul de procedură civilă, la solicitarea reclamantului, pârâta AFP C. -N. va fi obligată, în calitate de parte căzută în pretenții, la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 239,3 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru, timbru judiciar și onorariu avocațial.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII H O T Ă R Ă Ș T E:
Admite acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul D. B.
C., CNP 1., cu domiciliul procesual ales în mun. C. -N., P-ța Ș. cel M.
, nr. 4, et. 1, camera 104, jud. C. în contradictoriu cu pârâta A. Județeană a F.
P. C., cu sediul în mun. C. -N., P-ța A. I., nr. 19, jud. C. și în consecință:
Obligă pârâta să plătească în favoarea reclamantei suma de 5652 lei cu titlu de taxă pe emisiile poluante nedatorată cu dobânda legală de la data de_ și până la data plății efective.
Obligă pârâta să plătească în favoarea reclamantului suma de 239,3 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședință publică, azi_ .
PREȘEDINTE GREFIER
S. T. A. T.
Red. S.T./_ /4 ex.
