Sentința civilă nr. 16224/2013. Contencios. Obligația de a face
| Comentarii |
|
Dosar nr._ *
Cod operator de date cu caracter personal 3184
R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA MIXTĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
Sentință Civilă Nr. 16224/2013
Ședința publică de la 6 decembrie 2. D. 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. -F. B.
Grefier Sidor O.
Pe rol judecarea cauzei Contencios administrativ și fiscal privind pe reclamant Z. -S.
M., reclamant Z. -S. R. și pe pârât P. M. C. -N., pârât P. J. C., pârât C.
C. PENTRU S. D., D. C. A. N. PENTRU R. P., având ca obiect obligația de a face.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reprezentanta reclamanților av. Cleopatra Catană în substituirea av. Daciana Paler Groșan care depune delegație de substituire la dosar, lipsind părâții.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier.
Instanța invocă din oficiu excepția necompetenței materiale funcționale a instanței de contencios administrativ în privința soluționării acțiunii în baza art. 131 Cod Proc. Civilă coroborat cu art. 35, alin. 1 și alin.2 din Legea 165/2002.
Instanța reține cauza în pronunțare în baza art. 248 și urm. Cod Proc. Civilă.
INSTANȚA
Prin acțiunea formulată sub numărul de mai sus, reclamanții Z. | -S. | M. și Z. | S. |
R. în contradictoriu cu pârâții P. MUNICIIULUI C. -N., P. | J. | C., C. | C. |
PENTRU S. D., D. C. A. N. PENTRU R. P., au solicitat
instanței obligarea instituției P. ui municipiului C. -N. respectiv Instituției P. ui județului C. după caz, să înainteze A. N. pentru R. P. respectiv Comisiei Centrale pentru stabilirea despăgubirilor, întreaga documentație pentru finalizarea procedurii de despăgubire prin echivalent, conform Titlului VII al Legii nr. 247/2005 pentru imobilul situat în municipiul C. -N., arător la "Meiște"; azi str. Plevnei nr. 88; să fie obligată C. centrală pentru stabilirea despăgubirilor din cadrul A. N. pentru R. P. să analizeze, să evalueze dosarul aferent imobilului precum și să emită decizie reprezentând titlul de despăgubire, cu cheltuieli de judecată.
Prin întâmpinarea formulată (f.18) pârâta C. C. pentru S. D. a invocat excepția necompetenței funcționale a Secției civile din cadrul Tribunalului C. raportat la petitul 2 din acțiune, excepția lipsei calității procesuale pasive a acestei instituții cu privire la petitul 1 din cererea de chemare în judecată și excepția prematurității cererii introductive raportat la legislația fondului funciar astfel cum a fost modificată și completată prin Legea nr. 165/2013, solicitând admiterea acestora și pe cale de consecință respingerea acțiunii reclamanților ca prematur formulată.
În susținerea acestei excepții învederează că legiuitorul a stabilit în competența instanței specializate de contencios administrativ examinarea legalității și temeiniciei deciziilor emise de C.
C. pentru stabilirea despăgubirilor ca și obligarea acesteia la emiterea deciziei în condițiile Titlului VII al Legii nr. 247/2005, potrivit art. 20 din acest act normativ astfel cum a fost
modificat prin Legea nr. 2/2013 prin care se stabilește în mod expres competența în favoarea secției de contencios administrativ din cadrul tribunalului în a cărui rază domiciliază reclamantul.
Normele de drept care consacră competența funcțională a instanțelor de judecată au caracter imperativ, opinie susținută de necesitatea respectării principiului specializării judecătorului, așa cum a reținut Înalta Curte de Casație și Justiție constituită în Secții Unite în Decizia nr. XV/2007.
Mai mult decât atât, dispozițiile amintite sunt dispoziții speciale, derogatorii de la dreptul comun, potrivit principiului specialia generalibus derogant.
Având în vedere cele menționate se solicită admiterea excepției necompetenței funcționale a Secției Civile din cadrul Tribunalului C. iar pe ale de consecință, declinarea soluționării cauzei către instanța competentă funcțional să o soluționeze respectiv Secția de Contencios Administrativ și Fiscal din cadrul Tribunalului C. .
Prin întâmpinarea formulată (f.36), pârâtul P. municipiului C. -N. a invocat excepția lipsei obiectului raportat la petitul 1 al acțiunii, pârâtul îndeplinindu-și obligația instituită de lege iar pe fondul cauzei invocă inadmisibilitatea acțiunii raportat la prevederile Legii nr. 165/2013. Arată totodată că și-a îndeplinit obligațiile instituite de lege și a emis Dispoziția nr. 179/2011 și a transmis dosarul reclamanților către P. județului C. . Raportat la disp. art. 451 alin. 2 C.pr.civ. solicită respingerea petitului trei al acțiunii privind acordarea cheltuielilor de judecată întrucât nu se află în culpă procesuală iar în subsidiar în sistuația în care instanța va admite cererea solicită cenzurarea cheltuielilor de judecată și reducerea lor la un cuantum rezonabil.
Prin notele de ședință depuse la dosar (f.107) pârâta C. C. pentru S. D. a arătat că își menține apărarea formulată anterior și invocă totodată excepția prematurității cererii de chemare în judecată raportat la Legea nr. 165/2013.
Prin sentința civilă nr 537/2013 Secția civilă a Tribunalului C. a admis excepția necompetenței materiale funcționale invocată de pârâta C. C. PENTRU S. D.
B. dând eficiență prevederilor art 20 alin.1 din Titlul VII al Legii nr 247/2005.
La termenul de judecată din data de 6 decembrie 2013 instanța a invocat din oficiu excepția necompetenței materiale funcționale a jurisdicției de contencios administrativ in soluționarea acțiunii de față.
Deliberând asupra excepției invocate din oficiu
instanța reține că a fost investita cu solutionarea unei actiuni având ca obiect obligarea Municipiului C. -N. la emiterea unei dispoziții prin care sa se propuna acordarea de despăgubiri in favoarea reclamaților., in temeiul dispozițiilor Titlului VII din Legea nr 247/2005.
Instanță constată că la data inregistrării acțiunii de față erau in vigoare dispozițiile Legii nr 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România.
In conformitate cu dispozițiile art 35 alin 1 și 2 din actul normativ menționat:
("1) Deciziile emise cu respectarea prevederilor art. 33 și 34 pot fi atacate de persoana care se consideră îndreptățită la secția civilă a tribunalului în a cărui circumscripție se află sediul entității, în termen de 30 de zile de la data comunicării.
(2) În cazul în care entitatea învestită de lege nu emite decizia în termenele prevăzute la art. 33 și 34, persoana care se consideră îndreptățită se poate adresa instanței judecătorești prevăzute la alin. (1) în termen de 6 luni de la expirarea termenelor prevăzute de lege pentru soluționarea cererilor.";
Apoi, potrivit prevederilor art 4 din acelasi act normativ: " Dispozițiile prezentei legi se aplică cererilor formulate și depuse, în termen legal, la entitățile învestite de lege, nesoluționate până la data intrării în vigoare a prezentei legi, cauzelor în materia restituirii imobilelor preluate abuziv, aflate pe rolul instanțelor, precum și cauzelor aflate pe rolul Curții Europene a Drepturilor Omului suspendate în temeiul Hotărârii-pilot din 12 octombrie 2010, pronunțată în Cauza M. Atanasiu și alții împotriva României, la data intrării în vigoare a prezentei legi.";
Potrivit art 50 lit c din Legea nr 165/2013: " c) articolele 13, 14, 14^1, 14^2, 15 literele a)-d) și f), articolele 16, 17, 18, 18^1, 18^2, 18^3, 18^4, 18^5, 18^6, 18^7, 18^8, 18^9 și articolul 22 din titlul VII "Regimul stabilirii și plății despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv" al Legii nr. 247/2005, cu modificările și completările ulterioare, precum și orice dispoziție contrară prezentei legi se abrogă.";
Or, apare cu evidență că prevederile art 20 alin1 din Titlul VII- Regimul stabilirii și plății despăgubirilor aferente imobilelor preluate în mod abuziv" al Legii nr. 247/2005
, vin in
contradicție cu prevederile art 35 alin 1 si 2 din Legea nr 165/2013, prin urmare acestea au fost abrogate.
Stabilind ca in cauză se deduce judecății un litigiu calificat de legiuitor ca fiind de natură civilă jurisdicția de contencios administrativ si fiscal apare ca nefiind competentă in solutionarea acestuia ,raportat la prevederile legale mai sus citate.
Pentru considerentele ce preced precum și in temeiul art 136 din Codul de procedură civilă, aceasta instanta va admite excepția necompetentei materiale funcționale a jurisdicției de contencios administrativ si fiscal și declinarea competenței in favoarea Secției civile a Tribunalului C.
In conformitate cu dispozitiile art 133 pct. 2 Cod procedura civila aceasta instanță va constata ivit conflictul negativ de competență iar in temeiul art 134 din Codul de procedura civila va investi Curtea de Apel C. in vederea pronuntarii regulatorului de competență.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE
Admite excepția necompetenței materiale funcționale a instanței de contencios administrativ în privința soluționării acțiunii promovate de reclamanții Z. -S. M. și Z. S.
R. în contradictoriu cu pârâții P. Municipiului C. -N., P. J. C. și C. C. pentru S. D. .
Declină competența în favoarea Secției civile a Tribunalului C. . Constată ivit conflictul negativ de competență.
Sesizează Curtea de Apel C. - Secția a II a civilă de contencios administrativ si fiscal în vederea pronunțării regulatorului de competență.
Fără cale de atac.
Pronunțată în ședința publică de la 06 D. 2013.
Președinte,
M. -F. B.
Grefier,
O. Sidor
Red.M.F.B.
Tehnored.V.A.M. 3 ex./_
