Sentința civilă nr. 1635/2013. Contencios. Despăgubire
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL B. -N.
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. _
SENTINȚA CIVILĂ Nr.1635/2013
Ședința publică din: 26 septembrie 2013 Tribunalul format din
PREȘEDINTE: S. ILDICO,judecător GREFIER: H. V.
Pe rol fiind judecarea acțiunii în contencios administrativ și fiscal formulată de reclamantul
M. I.
împotriva pârâtelor D. G. a F. P. B. -N. și A. F. P.
L.
, având ca obiect despăgubire - restituire taxă poluare.
La apelul nominal făcut în ședința publică nu se prezintă nici una dintre părți. Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care :
Se constată că prin întâmpinare, pârâta D. G. a F. P. B. -N. a solicitat judecarea cauzei și în lipsă.
S-au analizat actele și lucrările dosarului, după care cauza a rămas în pronunțare.
Deliberând constată,
T R I B U N A L U L
Prin acțiunea civilă înregistrată la această instanță sub nr. de mai sus reclamantul M. I. a chemat în judecată a chemat în judecată pe pârâții DGFP B. -N. și A. F. P. B. solicitând obligarea pârâtei la restituirea taxei pentru emisii poluante în cuantum de 4988 lei, precum și dobânda legală aferenta acestei sume, calculată de la data achitării ei -_ și până la restituirea efectivă a acesteia.
În motivare s-a arătat că reclamantul a achiziționat din spațiul UE, un autoturism second- hand, iar pentru înmatricularea autoturismului în circulație în România a fost nevoit să achite taxa pentru emisii poluante în cuantum de 4988 lei, potrivit chitanței din_ .
Reclamantul a învederat că taxa a fost percepută în mod nelegal și se impune obligarea pârâtelor să restituie taxa mai sus arătată cu dobânda legală aferentă prin prisma disp. art. 148 din Constituția României, coroborate cu disp. art. 90 paragraf 1 din Tratatul Comunității Europene, a cărui stat membru este și România din_, conform legii nr. 157/2005 de ratificare a tratatului de aderare.
S-a învederat faptul că legislația internă nu este compatibilă cu prevederile legislației comunitare., așa cum s-a constatat în cauza Tatu vs. România, de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene.
În drept s-au invocat dispozițiile art. 110 TFUE, art. 148 din Constituția României, art. 23,25,28,30,90 Tratatul de înființare a Comunității Europene,art. 2141-2143 din Legea nr.571/2003, art. 205-207 din O.U.G. 92/2003, Legea nr.554/2004, OG 9/2000 coroborat cu OUG 13/2011.
Acțiunea a fost legal timbrată cu taxă judiciară de timbru și timbru judiciar, anulate la dosar (f. 2,17).
Pârâta, legal citată, reprezentată de DGFP B. -N., a depus întâmpinare la dosar (f. 10), prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, atât a direcției cât și a administrației pe care o reprezintă. S-a învederat faptul că între reclamant și cele două pârâtă nu a existat nici un raport juridic cu ocazia stabilirii și achitării taxei a cărei restituire se solicită, raportat la domiciliul acestuia, din com. Teaca sat ocnița, fiind astfel în raza de competență a AFP L. .
Pe fond, s-a solicitat respingerea ca neîntemeiată a acțiunii formulate și în consecință menținerea actelor administrative atacate, precum și a taxei pe poluare achitată de reclamant ca fiind legal percepută și încasată.
S-a subliniat că taxa achitată a fost stabilită de către organul fiscal în conformitate cu dispozițiile cuprinse în Legea nr.9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante de la autovehicule, cu modificările ulterioare.
Autovehiculul achiziționat de către reclamant s-a înmatriculat pentru prima oară în România; autovehiculul nu a fost înmatriculat temporar în România; taxa pentru emisiile poluante a fost achitată de către reclamant, care a și înmatriculat autovehiculul; autovehiculul achiziționat și înmatriculat de către reclamant nu a intrat în categoria autoturismelor și autovehiculelor exceptate sau scutite de la plata taxelor. Ca urmare, rezultă în mod evident că autovehiculul înmatriculat de către reclamant, era supus aplicării și plății taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule.
Existența unei taxe pe poluare nu este contrară dispozițiilor comunitare, nefiind deci motive temeinice pentru a dispune restituirea sumei reprezentând taxa pe poluare achitată de reclamant.
În privința cheltuielilor de judecată s-a arătat că nu se impune acordarea de cheltuieli de judecată, pârâta nefiind în culpă, soluția fiind identică și în privința dobânzii legale solicitate .
În drept s-au invocat dispozițiile art. 115 - 118 C.proc.civ.
La termenul de judecată din 23 mai 2013, reclamantul și-a extins acțiunea față de AFP L. (f.26), iar prin înscrisul depus la fila 27 a învederat că renunță la judecată față de pârâta AFP B.
.
După comunicarea extinderii de acțiune , pârâta DGFP B. -N., în calitate de reprezentat al pârâtei AFP L. a depus la dosar întâmpinare (f.29), prin care a s-a subliniat că taxa achitata a fost stabilita de către organul fiscal in conformitate cu dispozițiile cuprinse in Legea 9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule si in Normele metodologice de aplicare și în concordanță cu principiile europene de impozitare.
Legea 9/2012 asigura instituirea taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehiculele existente sau care intra in Parcul auto național si de asemenea aplicarea echitabila a acesteia prin acordarea posibilității solicitării restituirii diferenței dintre valoarea taxei calculata conform noilor prevederi si cuantumul taxei plătite.
In acest mod, dând eficienta deplina principiului "poluatorul plătește ", taxa pentru emisiile provenite de la autovehicule este plătită o singura data, de către toti cei care achiziționează autovehicule si le înmatriculează și de către cei care au achiziționat, dar pentru care nu a fost achitata taxa speciala pentru autoturisme si autovehicule sau taxa pe poluare.
In ceea ce privește O.U.G. nr.1/2012 prin care au fost suspendate prevederile art.4 ,al.2 din Legea 9/2012 pana la data de_, arătam ca adoptarea acestei masuri s-a impus luând în considerare dificultățile de ordin tehnic ce ar fi putut fi întâmpinate prin aplicarea imediată a dispozițiilor art. 2 lit. i), ale art. 4 alin. (2) și a celor privind prima transcriere a dreptului de proprietate ale art. 5 alin. (1) din Legea nr. 9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, si având în vedere necesitatea înlăturării acestor dificultăți, care să permită aplicarea corectă a taxei privind emisiile poluante provenite de la autovehicule și înlăturarea riscului de întârziere a procesului de stabilire exactă a cuantumului acesteia,
În opinia pârâtei nu exista motive pentru a se retine ca prin adoptarea O.U.G. nr.1/2012 s-ar fi produs o discriminare a unei categorii de autovehicule fata de altele, întrucât toate categoriile de autovehicule sunt obligate, in continuare, la plata taxei pentru emisiile poluante, indiferent ca sunt înmatriculate pentru prima data in România după intrarea in vigoare a Legii nr.9/2012 sau au fost anterior înmatriculate fără plata taxei speciale de prima înmatriculare sau poluare, pentru acestea din urma obligația de plata intervenind cu ocazia primei transcrieri a dreptului de proprietate.
S-a menționat ca potrivit jurisprudenței Comunității Europene, art.90 din Tratatul Constitutiv al Uniunii Europene, devenit art.110 după consolidarea tratatului, este încălcat atunci când taxa aplicata produselor importate si taxa aplicata produselor naționale similare sunt calculate in baza unor criterii diferite .CJCE a mai stabilit si ca acest text de lege trebuie interpretat ca interzicând o taxa pe poluare perceputa cu ocazia primei înmatriculări atât timp cat valoarea taxei, determinata exclusiv prin raportare la caracteristicile tehnice ale autoturismului si clasificarea din punct de vedere al poluării, este calculata fără a se lua in calcul deprecierea autoturismului, de o asemenea maniera încât, atunci când se aplica autoturismelor second hand importate din statele membre, aceasta excede valoarea taxei incluse in valoarea reziduala a unor autoturisme second hand similare care au fost deja înregistrate in statul membru in care sunt importate.
Din analiza dispozițiilor cuprinse in Legea Nr.9/2012 rezulta ca determinarea taxei pe poluare se realizează pe baza unor criterii obiective (tipul motorului, capacitatea cilindrica) si
clasificarea din punct de vedere al poluării, luându-se in considerare si deprecierea autoturismului, astfel încât exigentele stipulate de CJCE sunt respectate.
Curtea Europeana de Justiție (CJCE) a arătat ca o consecința a dreptului comunitar este aceea ca statele membre pot sa impună asupra mărfurilor precum autovehicule un sistem de taxa al cărei cuantum creste progresiv in conformitate cu un criteriu obiectiv.
Prin cererea de chemare în garanție formulată de pârâta AFP (f. 31) s-a solicitat chemarea în garanție a Administrației F. pentru M. și obligarea chematei în garanție la plata sumei solicitată de reclamant și a cheltuielilor de judecată în ipoteza admiterii acțiunii principale.
În motivare s-a arătat că entitatea care încasează taxa este pârâta, însă destinatarul sumelor încasate este A. F. pentru M., conform art. 1 alin.2 din Legea nr.9/2012.
În drept s-au invocat dispozițiile art. 60 și urm. din Codul de procedură civilă.
Chemata în garanție, legal citată, nu și-a delegat reprezentant în instanță și nu a formulat apărări scrise la dosar.
Văzând actul de dispoziție al reclamantului față de pârâta AFP B., tribunalul urmează ca în baza art. 246 din codul de procedură civilă să ia act de renunțarea la judecată față de această parte.
Analizând cu prioritate excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei D. G. a
F. P. B. -N. invocată
, tribunalul constată că aceasta este întemeiată, întrucât între pârâtă și reclamant nu s-a stabilit nici un raport juridic fiscal, atât timp cât pârâta nu a încasat suma de bani solicitată spre restituire și nici nu a emis vre-un act administrativ în cauză.
În aceste condiții, pârâta nu justifică legitimare procesuală pasivă, considerent pentru care se impune admiterea excepției cu consecința respingerii acțiunii formulate de reclamant împotriva acestei pârâte, ca fiind promovată împotriva unei persoane lipsită de calitate procesuală pasivă.
Analizând pe fond actele și lucrările dosarului
, tribunalul reține faptul că în prezent compatibilitatea Legii nr. 9/2012, în vigoare la data plății taxei, cu prevederile dreptului Uniunii, în speță art. 110 din T.F.U.E. incidente, trebuie analizată prin raportare la efectele produse în dreptul intern de hotărârile pronunțate la data de 7 aprilie 2011, respectiv 7 iulie 2011 de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene în cauza nr. C-402/09 vizând forma inițială a OUG 50/2008 respectiv C- 263/10 vizând forma OUG nr. 50/2008 după data de_ având ca obiect cereri de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulate de Tribunalul Sibiu, respectiv Tribunalul Gorj.
Prin aceste hotărâri Curtea de Justiție a stabilit că articolul 110 din T.F.U.E. trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.
Curtea de Justiție a interpretat dreptul Uniunii, mai precis art. 110 din T.F.U.E., plecând de la analiza neutralității taxei în privința vehiculelor de ocazie importate și a vehiculelor de ocazie similare înmatriculate pe teritoriul național anterior instituirii taxei menționate ajungând la concluzia că deși obiectivul primordial urmărit de această reglementare este cel al protecției mediului, reglementarea menționată are ca efect faptul că vehiculele de ocazie importate și caracterizate printr-o vechime și o uzură importante sunt supuse, în pofida aplicării unei reduceri ridicate a valorii taxei pentru a ține seama de deprecierea lor, unei taxe care se poate apropia de 30% din valoarea lor de piață, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt în niciun fel grevate de o astfel de sarcină fiscală, astfel că nu se poate contesta că, în aceste condiții, Legea nr.9/2012 are ca efect descurajarea importării și punerii în circulație în România a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre.
Prin urmare, taxa pe poluare impusă ca obligație prealabilă de legea în vigoare menține efectul descurajator al punerii în circulație a autovehiculelor second-hand cumpărate din alte state membre ale Uniunii fără să existe în prezent vreo normă juridică care să descurajeze cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.
Hotărârile pronunțate de Curtea de Justiție în procedura de obținere a unei hotărâri preliminare sunt obligatorii nu numai în cauza pendinte care a generat sesizarea, ci în toate cazurile similare deduse judecății și produc efecte retroactive. Mai precis conform art. 267 din T.F.U.E. interpretarea pe care C.J.U.E. o dă unei norme de drept european, clarifică sau definește, acolo unde
este necesar, înțelesul și întinderea acestei norme așa cum aceasta trebuie înțeleasă sau ar fi trebuit să fie înțeleasă și aplicată de la data intrării ei în vigoare.
Aceleași concluzii au fost stabilite de către CJUE și în cauza Nisipeanu, respectiv C-263/10 din_, în care au fost analizate formele ulterioare ale OUG nr. 50/2008.
Prin urmare, în privința taxei pentru emisii poluante instituită de Legea nr.9/2012, modificată, trebuie să se rețină că reglementarea națională în vigoare la data plății taxei este incompatibilă cu art. 110 T.F.U.E. pentru emisiile poluante plătită de reclamant cu chitanța seria TS7 nr. 5712849 din data de_ (f. 6) pentru înmatricularea autoturismului achiziționat dintr-un alt stat membru UE ( Germania) nu mai are bază legală în dreptul intern (art. 117 alin. 1 lit. d) C.proc.fisc), considerent pentru care se impune restituirea acesteia. Dovada înmatriculării anterioare a autoturismului într-un stat membru UE s-a depus la fila 23 din dosar.
Este de principiu că potrivit dispozițiilor art. 21 alin. 4 din Codul de procedură fiscală în măsura în care plata sumelor reprezentând impozite, taxe, contribuții și alte venituri ale bugetului general consolidat se constată că a fost fără temei legal, cel care a făcut plata are dreptul la restituirea sumei respective.
Tot astfel, dacă suma respectivă a fost încasată și folosită fără să existe temei legal, se impune a se restitui nu numai suma plătită, ci și dobânda legală calculată pe perioada cuprinsă între data creditării bugetului de stat și data restituirii integrale către contribuabil ca echivalent al lipsei folosirii acestei sume. Numai astfel se poate concepe o justă și integrală reparație a prejudiciului încercat de contribuabil aflat într-o astfel de situație în care acestuia i s-a produs un prejudiciu prin acțiunea ilicită și culpabilă a organului fiscal al statului.
Prin urmare, odată cu restituirea sumei achitate se impune și plata dobânzii legale aferente sumei încasate de pârâtă, cu începere de la data încasării -_ și până la data plății efective, conform OG nr. 13/2011.
În baza considerentelor reținute și a textelor legale evocate, tribunalul va admite acțiunea civilă formulată de reclamant împotriva administrației financiare și în consecință va obliga pârâta să restituie reclamantului suma de 4988 lei, încasată cu titlu de taxă pentru emisii poluante, și să plătească dobânda legală la această sumă de la data achitării taxei și până la restituirea efectivă a sumei datorate.
În temeiul art. 274 C.proc.civ., reținând culpa procesuală a pârâtei, tribunalul o va obliga să plătească reclamantului suma de 39,3 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, reprezentând taxă de timbru, timbru judiciar.
Potrivit dispozițiilor art. 1 alin.2 și art. 5 din Legea nr.9/2012 taxa se calculează de autoritatea fiscală competentă, se plătește de către contribuabil într-un cont distinct deschis la unitățile Trezoreriei Statului pe numele Administrației F. pentru M. și constituie venit la bugetul F. pentru mediu, care gestionează aceste sume.
Având în vedere faptul că în final sumele achitate cu titlu de taxă de poluare constituie venit la bugetul F. pentru mediu, în baza dispozițiilor art. 60 C.proc.civ., tribunalul va admite chemarea în garanție formulată de pârâtă și în consecință, va obliga chemata în garanție A. F. pentru M. să plătească administrației finanțelor pârâtă suma de 4988 lei achitată de reclamant cu titlu de taxă pentru emisii poluante, precum și dobânda legală aferentă acesteia începând cu data achitării sumei -_ și până la restituirea efectivă, plus cheltuielile de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ș T E
Ia act de renunțarea la judecată față de pârâta A. F. P. B. .
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta D. G. a F.
P. B. -N. ,
Respinge acțiunea formulată de reclamantul M. I., domiciliat în com. Teaca sat O. nr. 318 jud. B. -N., împotriva pârâtei D. G. a F. P. B. -N., cu sediul cu sediul în B., strada 1 D. nr. 6-8, județul B. -N. ca fiind introdusă împotriva unei persoane lipsită de calitate procesuală pasivă.
Admite în parte acțiunea extinsă formulată de reclamantul M. I. , împotriva pârâtei A.
F. P. L.
, reprezentată de DGFP B. -N.
, și în consecință:
- obligă pârâta să restituie reclamantului suma de 4988 lei, încasată cu titlu de taxă emisii poluante și să plătească dobânda legală la această sumă de la data achitării taxei și până la restituirea efectivă a sumei datorate.
Obligă pârâta să plătească reclamantului suma de 39,30 lei, cu titlu de cheltuieli de judecată parțiale.
Admite cererea de chemare în garanție formulată de pârâtă împotriva chematei în garanție
A. fondului pentru mediu B.
, și în consecință:
- obligă chemata în garanție să plătească pârâtei suma de 4988 lei, cu titlu de restituire taxă emisii poluante, dobânda legală aferentă acestei sume, ce se va calcula de la data achitării, până la restituirea efectivă, precum și suma de 39,30 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședință publică, azi 26 septembrie 2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
S. I. H. V.
Red./tehnored. S.I. 2 ex _
