Sentința civilă nr. 16842/2013. Contencios. Anulare acte emise de autorităţile de reglementare
Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA MIXTĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 16842/2013
Ședința publică de la 19 Decembrie 2013
Completul compus din: PREȘEDINTE I. N. B.
Grefier L. B.
S-a luat spre examinare cauza din Contencios administrativ și fiscal privind pe reclamantul H. N. Z. în contradictoriu cu pârâta A. FIN. ȚELOR PUBLICE G. (în prezent Serviciul Fiscal Municipal G. ) și chemata în garanție A. F. PENTRU M., având ca obiect anulare acte emise de autoritățile de reglementare
La apelul nominal făcut în ședința publică, se constată lipsa părților de la dezbateri.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care, tribunalul, procedând la verificarea din oficiu a competenței, conform dispozițiilor art.131 C.pr.civ., constată că este competent general, material și teritorial să soluționeze prezenta cauză, potrivit dispozițiilor art.10 din Legea nr.544/2004.
Se constată că s-a depus la dosar prin registratura instanței, la data de 9 decembrie 2013, în copie, de către reprezentant legal al reclamantului, av.Șinca
R. Teodor, chitanța reprezentând onorariu avocațial.
Instanța deliberând, în temeiul art.137 C.pr.civ., respinge excepția inadmisibilității acțiunii invocată de pârâtă prin întâmpinare, întrucât, reclamantul contestă, în realitate, compatibilitatea taxei de primă înmatriculare cu legislația comunitară, împrejurare față de care reclamantului nu i se poate opune excepția invocată, cererea fiind admisibilă și formulată în termenul legal împotriva persoanei care a refuzat restituirea. De altfel, în același sens este și Decizia nr.24/2011 a Î., dată în recurs în interesul legii și deci obligatorie pentru instanțe, prin care s-a stabilit admisibilitatea cererilor similare prezentei. În condițiile în care dispozițiile L. 9/2012 prin care se înlăturau discriminările sesizate în acțiunea preliminară a Curții de Justiție a Comunității Europene, în cauza T. împotriva României, au fost suspendate, considerentele din cauza mai sus amintită rămân valabile, discriminarea fiind și ea prezentă în continuare.
Instanța, apreciind că, la dosarul cauzei se află suficiente probe pentru justa soluționare a cauzei, aceasta aflându-se în stare de judecată și, având în vedere
că, s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă de la dezbateri, reține cauza în pronunțare.
T R I B U N A L U L
Prin cererea înregistrată formulată și precizată pe rolul acestei instanțe sub nr._, reclamantul H. N. Z. a solicitat în contradictoriu cu pârâta
A. FIN. ȚELOR PUBLICE G. (în prezent Serviciul Fiscal Municipal G.
) ca, prin hotărârea ce se va pronunța în cauză, să se dispună obligarea pârâtei la restituirea sumei de 1.381 lei reprezentând taxă de poluare, sumă actualizată cu dobânda legală, de la data încasării și până la data restituirii integrale, conf. art. 3 al. 3 din OG 0/2000, cu cheltuieli de judecată în caz de opunere a pârâtei la admiterea acțiunii.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că, a achiziționat un autoturismul marca Volkswagwen cu nr. de identificare WVWZZZ1HZRW158800, înmatriculat în țară comunitară, respectiv în Germania. Pentru înmatricularea în România a fost obligat la plata unei taxe în sumă de 1.381 lei, sumă pe care a achitat-o la Trezoreria mun. G., cu chitanța seria TS nr. 7717982/_ . După achitarea acestei sume a considerat că, aceasta este nelegală și a solicitat pârâtei restituirea sume, însă pârâta a refuzat.
Consideră reclamantul că, refuzul pârâtei de a restitui această taxă este în contradicție cu normele comunitare și dispozițiile art. 110 alin.1 TFUE (fostul art. 90 (1) din Tratatul Constitutiv al Comunității Europene, care interzice orice discriminare în ceea ce privește libera circulație a bunurilor. Mai arată reclamantul că prin instituirea acestei taxe este încălcat principiul constituțional al egalității cetățenilor în fața legii, în condițiile în care sunt obligați la plata acestei taxe doar cetățenii care achiziționează un autoturism rulat dintr-un alt stat comunitar, nu și cei care achiziționează autoturisme similare, dar de pe teritoriul României. Taxa depoluare nu este și nici nu poate fi considerată ca fiind o taxă de mediu, întrucât o asemenea taxă ar presupune aplicarea unor criterii echitabile pentru toți posesorii de autovehicule, indiferent de modul de dobândire sau locul dobândirii din spațiul comunitar, în funcție de gradul de poluare al autovehiculului. Pe piața din România se tranzacționează autoturisme similare cu norme de poluare Non EURO, EURO1, sau EURO2, fără plata vreunei taxe de poluare, astfel încât această taxă nu poate fi considerată ca fiind o una de mediu. Obligarea proprietarului la îndeplinirea unor formalități suplimentare, respectiv plata unei taxe de poluare în România, condiționează exercitarea dreptului de folosință asupra autoturismului, în contradicție cu normele de drept comunitar referitoare la libera circulație a mărfurilor. Taxa de poluare este contrară și practicii CJCE. Mai mult în prezent Comisia Europeană a demarat procedura de infrigement pe baza OUG 218/2008 respectiv cuantumul prea mare al taxei coroborat cu scutiri acordate industriei auto autohtone.
Pârâta A. Finanțelor Publice G. (în prezent Serv. Fiscal Mun. G.
) a formulat întâmpinare prin care a solicitat respingerea ca neîntemeiată a acțiunii formulate invocând:
- excepția inadmisibilității acțiunii întrucât reclamantul, după date de_, ca urmare a intrării în vigoare a L.9/2012 nu are un drept de restituire în integralitate a taxei de primă înmatriculare, ci numai a unei diferențe dintre taxa plătită și taxa pe emisiile poluante, însă reclamantul nu a respectat procedura prealabilă de a solicita pârâtei restituirea parțială a taxei.
Pe fondul cauzei, pârâta a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată arătând că dispozițiile OUG nr.50/2008 nu contravin prevederilor tratatelor europene invocate, respectiv nu se încalcă art.90 din TCE, iar în speță taxa de poluare nu se aplică exclusiv autoturismelor second-hand provenind din alte state membre ale UE, ci ea se aplică tuturor autoturismelor noi sau second-hand înmatriculate pentru prima dată în România, indiferent de proveniența lor geografică și națională, precum și autoturismelor noi din producția națională a României.
Prin același înscris a formulat și cerere de chemare în garanție față de chemata în garanție A. F. pentru M. solicitând ca în ipoteza admiterii cererii de chemare în judecată chemata în garanție să fie obligată să-i restituie sumele de bani care ar trebuie să le achite reclamantului.
În motivarea cererii de chemare în garanție se arată că taxa a cărei restituire se solicită în speță se fac venit la bugetul Fondul pentru mediu și se gestionează de către chemata în garanție (f.15).
Examinând actele și lucrările dosarului, tribunalul reține următoarele:
Cu privire la excepția inadmisibilității acțiunii invocată de pârâtă prin întâmpinare, la termenul din data de_, instanța a respins-o, cu motivarea ce
rezultă din practicaua hotărârii.
Pe fond reține că, reclamantul a achiziționat un autoturismul marca Volkswagwen cu nr. de identificare WVWZZZ1HZRW158800, înmatriculat în țară comunitară, respectiv în Germania (f.8-11). Pentru înmatricularea în România i s-a prezentat o decizie de calcul, în sumă de 1.381 lei, pe care a achitat-o la Trezoreria mun. G. cu chitanța seria TS nr. 7717982/_ (f.6). A solicitat pârâtei restituirea acestei sume, însă pârâta a refuzat restituirea taxei (f.5)
Prin răspunsul la întâmpinare și precizare depuse la dosar la data de_, prin serviciul registratură, reclamanta își precizează acțiunea arătând că înțelege să se judece cu A. Județeana a Finanțelor Publice C. - Serviciul Fiscal Municipal G. și solicită obligarea pârâtei la restituirea sumei de 1381 lei, achitată cu titlu de taxă de poluare, cu dobânda legală în materie fiscală, și, în subsidiar cu dobânda legală în materie civilă, de la data plății și până la data restituirii integrale, cu cheltuieli de judecată și solicită respingerea excepției inadmisibilității acțiunii, admiterea acțiunii și a cererii de chemare în garanție (f.21).
Taxa de poluare a fost percepută sub incidenta OUG 50/2008 în forma inițială.
Ca atare, legalitatea refuzului de restituire și legalitatea dreptului pretins de reclamant trebuie examinat prin prisma prevederilor OUG 50/2008 în forma sus indicata.
Astfel, OUG nr. 50/2008 în forma inițiala stabilește, potrivit dispozițiilor art. 1, cadrul legal pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, care constituie venit la bugetul F. pentru mediu și se gestionează de A. F. pentru M., în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului, iar potrivit dispozițiilor art. 4, obligația de plată a taxei intervine cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în România.
Analizând compatibilitatea acestei taxe cu dreptul comunitar, tribunalul apreciază că în speță sunt încălcate dispozițiile art. 25,28,30, 110 din Tratatul de instituire a Comunităților Europene.
Astfel, în data de_, s-a pronunțat Curtea de Justiție a Uniunii Europene în Cauza T. împotriva României, respectiv în cauza C-402/09 referitoare la compatibilitatea taxei de poluare, instituită prin dispozițiile O.U.G. 50/2008, în versiunea inițială, publicată în Monitorul Oficial partea I-a nr. 327/2008, cu dreptul comunitar, în speță cu dispozițiile art. 110 din TFUE, și s-au dispus următoarele:
"Articolul 110 TFUE trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.";
Apreciem că, în baza principiilor supremației dreptului comunitar și al efectului direct aplicabil al dreptului comunitar, hotărârea preliminară sus menționată este obligatorie pentru instanța națională în ceea ce privește interpretarea prevederii comunitare și al actului comunitar în cauză iar această obligativitate a fost stabilită în mod constant de jurisprudența CJUE -, spre exemplu C 52/76, Benedetti c. Munari și rezultă și din dispozițiile art. 20 alin. 2 din Constituția României.
Pentru aceste argumente apreciem că taxa de poluare instituită prin OUG 50/2008 cu modificările ulterioare, încalcă prevederile art. 110 din Tratatul de Institute a Comunităților Europene.
Astfel, în jurisprudența referitoare la art. 110 din Tratatul CE, Curtea de Justiție Europeana a explicat care sunt condițiile în care se poate reține aplicarea acestui text: trebuie să existe o discriminare între produsele naționale și produsele importate, trebuie să existe o similitudine sau un raport de concurență între produsele importate vizate de taxa și produsele interne favorizate, prelevarea fiscală națională trebuie să diminueze sau să fie susceptibilă să diminueze, chiar și potențial, consumul produselor importate, influențând astfel alegerea consumatorilor.
În consecință, atunci când produsele interne și produsele importate se află într-un raport de concurența, iar prin efectul unei norme fiscale naționale se crează o discriminare, astfel încât consumatorii sunt descurajați să aleagă produsele importate în vederea realizării unui scop declarat de protejare a industriei naționale și a locurilor de muncă, art. 110 este aplicabil, iar norma fiscală națională contrară art. 110 trebuie înlăturată de la aplicare.
Concluzionăm că norma internă îndeplinește toate criteriile pentru a fi declarată incompatibilă cu art. 110 din Tratatul CE. Astfel, exista atât o discriminare intre autoturismele second-hand înmatriculate deja într-un stat membru al Uniunii Europene și care se înmatriculează în România și autoturismele second hand deja înmatriculate în România și mai mult, exista și o discriminare între o anumită categorie de autoturisme noi cu caracteristicile celor
produse în România și restul autoturismelor noi, discriminare introdusă de către legiuitor cu intenția declarată de protejare a industriei naționale, scop incompatibil cu cerințele și rigorile spațiului de libera circulație a mărfurilor, forței de muncă și capitalului. Exista desigur un raport de concurență între produsele importate și produsele naționale, astfel încât alegerea consumatorului poate fi orientată spre o anumită categorie de produse, în speță fie spre cele deja înmatriculate în România, fie spre cele produse în România.
În ceea ce privește dobânda pretinsă și cuantumul ce poate fi acordat este de remarcat că, reclamantul și-a precizat acțiunea în sensul că, a solicitat acordarea dobânzii legale în materie fiscală.
Ca atare, conform prevederilor art.21 alin.4 din Codul de procedură fiscală, în măsura în care plata sumelor reprezentând impozite, taxe, contribuții si alte venituri ale bugetului general consolidat a fost efectuată fără temei legal, cel care a făcut astfel plata are dreptul la restituirea sumei respective. Prin urmare, în temeiul art.124 alin.1 din O.G. nr.92/2003 coroborat cu dispozițiile Hotărârii CJUE din data de_, în cauza nr.565/11 - M. Irimie c/a Statul Român, precum și cu respectarea principiului disponibilității care guvernează procesul civil, reclamantul este îndreptățit la plata dobânzii fiscale, începând cu data achitării taxei și până la data plății integrale.
Având în vedere considerentele mai sus, tribunalul, în baza art. 8,18 din Legea 554/2004 și a prevederilor anterior menționate, va admite acțiunea așa cum a fost formulată.
Având în vedere considerentele de mai sus și faptul că, în baza OUG 50/2008, taxa de poluare achitată a fost virată de către pârâtă în contul administrat de chemata în garanție, în temeiul art. 60 și urm C.pr.civ., va admite și cererea de chemare în garanție, în întregime.
În baza art.274 C.pr.civ., la solicitarea reclamantului, pârâta va fi obligată, în calitate de parte căzută în pretenții, la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 439,3 lei reprezentând taxă judiciară de timbru și timbru judiciar, precum și onorariu avocațial în sumă de 400 lei, conform chitanței depuse la dosar -f.28-.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ș T E
Admite acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul H.
N. Z.
, cu domiciliul în G., Aleea Fagului 2/16, jud. C., cu domiciliul procesual ales în C. -N., C. D. nr. 97, ap. 15, jud. C., în contradictoriu cu pârâta A. FIN. ȚELOR PUBLICE G. (în prezent Serviciul Fiscal Municipal G. ), cu sediul în G., P-ța. Armenească nr. 63, jud. C. și, în consecință:
Obligă pârâta să restituie reclamantului suma de 1.381 lei cu titlu taxă de poluare nedatorată, cu dobânda fiscală începând cu data de_ și până la achitarea efectivă a debitului.
Admite cererea de chemare în garanție formulată de pârâta A. Județeană a Finanțelor Publice G. (în prezent Serviciul Fiscal Municipal G. )
împotriva chematei în garanție A. F. pentru M., cu sediul în B. ,
I. nr. 294, corp A, sector 6, B. .
Obligă chemata în garanție să plătească pârâtei suma de 1.381 lei cu titlu taxă de poluare nedatorată, cu dobânda fiscală începând cu data de_ și până la achitarea efectivă a debitului.
Obligă pârâta să plătească reclamantului suma de 439,3 lei cu titlu cheltuieli de judecată reprezentând taxă judiciară de timbru, timbru judiciar și onorariu avocațial.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din_ .
PREȘEDINTE GREFIER
N. B. L. B.
Red. 5 ex./I.N.B./D.M.
_