Sentința civilă nr. 1778/2013. Contencios. Despăgubire

R O M Â N I A

TRIBUNALUL B. -N.

SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios A. V ȘI FISCAL

Dosar nr. _

SENTINȚA CIVILĂ Nr. 1778/2013

Ședința publică din data de 15 Octombrie 2013 Tribunalul format din:

PREȘEDINTE: D. E. L. GREFIER: M. DP

Pe rol fiind judecarea acțiunii în contencios administrativ și fiscal formulată de reclamanta

SC I. S.

în contradictoriu cu pârâtele D. G. a F. P. B. -N.

și A. F.

P. pentru C. M. B. -N.

, având ca obiect despăgubire restituire taxă poluare.

Cauza s-a judecat în fond la data de 1 octombrie 2013, concluziile reprezentantului reclamantei fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta sentință.

T R I B U N A L U L

Deliberând constată;

Prin acțiunea în contencios administrativ înregistrată sub nr. de mai sus, reclamanta SC I.

S. a chemat în judecată pârâtele D. G. a F. P. B. -N. și A. F. P. pentru C. M. B. -N. solicitând restituirea taxei pe poluare in suma de 2893 lei cu plata dobânzilor legale calculate de la data plății și până la data restituirii efective.

În motivare se arată că reclamanta a achiziționat un autoturism second-hand dintr-un stat membru al Uniunii Europene pentru înmatricularea căruia a fost obligată să achite taxa solicitată prin acțiune.

A formulat cerere pentru restituirea acestei taxe, însă organul fiscal a refuzat, motivat de faptul că taxa s-a perceput legal.

Consideră că refuzul de a i se restitui suma achitată este nelegal, taxa percepută fiind contrară normelor comunitare, deoarece este destinată să diminueze introducerea în România a unor autoturisme deja înmatriculate într-un alt stat membru, orientând astfel cumpărătorii spre autoturisme second-hand deja înmatriculate în România. Astfel, se instituie o discriminare între mașinile identice, în funcție de locul unde a avut loc prima înmatriculare, în condițiile în care TUE interzice categoric astfel de discriminări. Rezultă că faptul generator al acestei taxe este prima înmatriculare pe teritoriul statului român.

D. G. a F. P. B. -N.

a formulat întâmpinare

, în nume propriu și pentru pârâta A. F. P. pentru C. M. B. -N., prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive

a Direcției Generale a F. P. B. -N.

, iar pe fond a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.

În motivare se susține că taxa achitată a fost stabilită de către organul fiscal în conformitate cu dispozițiile cuprinse în O.U.G. nr. 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule și în Normele metodologice de aplicare.

Potrivit reglementărilor mai sus menționate taxa de poluare se datorează cu ocazia primei înmatriculări în România a unui autoturism sau autovehicul comercial, atât în cazul celor noi cât și în situația celor rulate.

Întrucât din punctul de vedere al dreptului comunitar taxarea autovehiculelor este un domeniu nearmonizat, fiecare stat membru își poate institui în mod independent propriul sistem de taxare.

Taxarea autovehiculelor trebuie analizată în lumina unor principii generale de drept comunitar precum transparența, neutralitatea fiscală sau taxarea excesivă, criterii obiective, caracter adecvat și proporțional sau poluatorul plătește.

Curtea Europeană de Justiție (CJCE) a arătat că o consecință a dreptului comunitar este aceea că statele membre pot să impună asupra mărfurilor precum autovehicule un sistem de taxă al cărei cuantum creste progresiv în conformitate cu un criteriu obiectiv.

Jurisprudența CJCE a stabilit constant că un sistem de impozitare a autovehiculelor este discriminatoriu față de autovehiculele de ocazie de import atunci când în calculul taxei nu se ia în considerare deprecierea reală a acestui autovehicul de import și în consecință i se impune o taxă mai mare decât valoarea reziduală a taxei rămase nearmonizată incorporată într-un autovehicul național similar.

Cât privește o comparație cu privire la autovehicule deja existente în parcul auto național, Curtea s-a pronunțat în sensul că o atare comparație nu este relevantă sub aspectul discriminării fiscale deoarece articolul 90 din tratat nu este menit să împiedice un stat membru de a introduce taxe noi sau să schimbe cota sau baza de impunere a unor taxe deja existente.

Dacă autovehiculele deja existente în parcul auto național nu sunt și ele supuse noii taxe nu reprezintă o discriminare sub aspectul dreptului comunitar.

În speță se impune a se stabilii dacă adoptarea O.U.G. nr. 50/2008 este conformă cu tratatul precum și cu jurisprudența CJCE.

Referitor la art. 110 din tratat, CJCE a apreciat că acest text de lege trebuie interpretat ca interzicând o taxă pe poluare percepută cu ocazia primei înmatriculări atât timp cât valoarea taxei, determinate exclusiv prin raportare la caracteristicile tehnice ale autoturismului și clasificarea din punct de vedere al poluării, este calculată fără a se lua în calcul deprecierea autoturismului, de o asemenea manieră încât, atunci când se aplică autoturismelor second hand importate din statele membre, aceste excede valoarea taxei incluse în valoarea reziduală a unor autoturisme second hand similare care au fost deja înregistrate în statul membru în care sunt importate.

Din analiza dispozițiilor cuprinse în O.U.G. nr. 50/2008 rezultă că determinarea taxei pe poluare se realizează pe baza unor criterii obiective (tipul motorului, capacitatea cilindrica) și clasificarea din punct de vedere al poluării, luându-se în considerare și deprecierea autoturismului, conform coeficienților descriși în anexa 4, astfel încât exigentele stipulate de CJCE sunt respectate. Prin urmare se poate retine că taxa pe poluare reglementată de O.U.G. nr. 50/2008 nu poate fi caracterizată ca fiind contrară art. 110 din tratat.

Textul art. 25 din tratat interzice între statele membre taxele vamale la import și export sau taxele cu efect echivalent, inclusiv cu privire la taxele vamale cu caracter fiscal.

Cu privire la natura taxei pe poluare CJCE s-a pronunțat, statuând că o taxă care nu este percepută pentru faptul că un autoturism traversează frontiera unui stat membru ci pentru prima înregistrare a autoturismului pe teritoriul acelui stat membru, în vedere punerii în circulație nu constituie o taxă vamală în sensul art. 25 din tratat ci face parte din sistemul general de impozitare a bunurilor și trebuie examinată în lumina art. 90 din tratat. Susținerea reclamantului privind încălcarea art. 25 din tratat este nefondată întrucât taxa pe poluare este datorată pentru punerea în circulație a autovehiculului, astfel că nu se poate susține cu temei că este percepută pentru faptul că un autoturism traversează frontiera unui stat membru.

În cadrul procedurii de constatare a neîndeplinirii obligațiilor de stat membru, derulată la nivelul instituțiilor Uniunii Europene, Comisia Europeană nu a contestat niciodată instituirea taxei, așa cum a fost reglementată de Codul fiscal, ci a solicitat reașezarea modalității de calcul, în sensul armonizării legislației românești cu cea europeană, recomandarea comisiei constând în reducerea taxei pe măsura ce valoarea autoturismului scade. Opinia comisiei are în vedere faptul că înainte de toate taxa specială reglementată de Codul fiscal nu este una fiscală, scopul urmărit prin adoptarea ei a fost acela de a proteja mediul față de emisiile poluante.

Prin urmare dispozițiile cuprinse în O.U.G. nr. 50/2008 au fost adoptate în concordanță cu reglementările comunitare, cu prevederile actului de aderare.

Reclamantul a solicitat obligarea la restituirea taxei de poluare, precum și a dobânzii, la nivelul penalităților percepute pentru creanțele bugetare.

Se consideră că cererea reclamantului este nefondată și nelegală, acordarea dobânzilor contravine art. 9, din O.G. nr. 13/2011, unde se prevede că "dobânzile percepute sau plătite de Banca Naționala a României, de bănci, de Casa de Economii și Consemnațiuni C.E.C. - S.A., de organizațiile cooperatiste de credit și de Ministerul Finanțelor Publice, precum și modul de calcul al acestora se stabilesc prin reglementări specifice".

Ordinul nr. 1899/2004 pentru aprobarea Procedurii de restituire și de rambursare a sumelor de la buget nu prevede acordarea de dobânzi decât în cazul în care cererea de rambursare/restituire nu a fost soluționată în termenul legal.

În drept se invocă disp. art. OUG nr. 50/2008 și OG nr. 92/2003.

De asemenea, DGFP B. -N. a formulat cerere de chemare în garanție, în nume propriu și pentru pârâta A. F. P. pentru C. M. B. -N., a A. ei F. pentru M. prin care a solicitat obligarea chematului în garanție la plata sumei solicitate de reclamant, a dobânzilor solicitate, precum și a cheltuielilor de judecată, în cazul în care instanța admite acțiunea introductivă.

În motivare se arată că art. 1, alin. 1 din O.U.G. nr. 50/2008 prevede că "prezenta ordonanță de urgență stabilește cadrul legal pentru instituirea taxei pe poluare pentru autovehicule, denumită în continuare taxă, care constituie venit la bugetul F. pentru mediu si se gestionează de A.

F. pentru M. ";.

Examinând excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei D. G. a F. P.

B. -N., cu prioritate, conform art.137 al. 1 Cod procedură civilă

, tribunalul

o apreciază ca fiind întemeiată, astfel că o va admite, întrucât din analiza dispozițiilor cuprinse în art. 33 alin.1 din

O.G. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, organul fiscal competent în administrarea taxei pe poluare este A. F. P. pentru C. M. B. -N. , care a și emis decizia de calcul a taxei, iar între reclamantă și D. G. a F. P. B. -N. nu există nici un fel de raport juridic sub aspectul plății taxei pe poluare și, în consecință, va respinge acțiunea împotriva acestei pârâte, ca fiind introdusă față de o persoană lipsită de calitate procesuală pasivă.

Analizând actele și lucrările dosarului

, instanța reține

că acțiunea reclamantei este neîntemeiată, deoarece aceasta nu a făcut dovada că autoturismul cu privire la care s-a plătit taxa pe poluare și a cărei restituire se solicită a fost achiziționat dintr-un stat comunitar.

Astfel, reclamanta, prin demersul său, a solicitat restituirea taxei, în considerarea faptului că sunt aplicabile speței, normele comunitare.

C.J.U.E. a decis că statele membre trebuie să asigure rambursarea taxelor colectate cu încălcarea prevederilor art. 90 din Tratat, cu respectarea principiilor ce guvernează autonomia procedurală și îmbogățirea fără justă cauză, în astfel de situații putând fi plătite și daune pentru pierderile suferite (C.J.C.E., cazul nr. 68/79 Hans Just I/S contre Ministère danois des impôts et accises precum și cauza conexată nr. C- 290/05 și C-333/05 Ákos Nádasdi și Ilona Németh parag. 61-70).

Potrivit art.110 (actual) din Tratatul Comunității Europene, nici un stat membru nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre, impozite interne de orice natură, mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare, fiind interzise astfel taxele discriminatorii sau protecționiste.

În determinarea caracterului discriminatoriu al taxei, esențial este a stabili dacă aceasta este impusă ca urmare a traversării graniței dintr-un stat comunitar într-un alt stat comunitar, reclamantul având obligația să-și dovedească acțiunea formulată, adică se impune a fi făcută dovada faptului că prevederile art.90 din Tratatul CE sunt incidente în cauză.

Aceasta trebuia să depună înscrisurile care să ateste că bunul în litigiu - respectiv autoturismul a fost înmatriculat anterior într-unul din statele membre ale UE fiind suspus deci, anterior traversării graniței, unui impozit într-un alt stat comunitar.

Raportat la împrejurarea că reclamanta nu a depus acte traduse în limba română care să ateste proveniența, înmatricularea anterioară a autoturismului într-un stat membru UE, acțiunea în care se prevalează de preeminența normelor comunitare apare ca neîntemeiată, iar raportat și la prevederile art.1 din Legea nr.554/2004, va fi respinsă ca atare.

Pe cale de consecință, nefiind întrunite cerințele art.60 C.pr.civ., respectiv obligarea la plata sumelor de bani pretinse de reclamantă se va respinge, ca neîntemeiată, cererea de chemare în

garanție formulată de DGFP B.

-N. pentru pârâta A.

F.

P.

pentru C.

M.

B. -N. împotriva A.

ei F. Pentru M. .

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII

HOTĂRĂȘTE

Admite excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta D. G. a F.

P. B. -N.

, cu sediul în B., str. 1 D., nr. 6-8, jud. B. -N. și respinge acțiunea formulată de reclamanta SC I. S.

față de această pârâtă, ca fiind introdusă împotriva unei persoane lipsită de calitate procesuală pasivă.

Respinge acțiunea în contencios administrativ și fiscal formulată de reclamanta SC I. S. ,

cu sediul procesual ales la cabinet avocat Milea Bogdan, din mun. B., str. Ion R., nr.3, jud.

B. -N.

în contradictoriu cu pârâta A. F. P. pentru C. M. B. -N. ,

ca neîntemeiată.

Respinge cererea de chemare în garanție formulată de DGFP B. -N. pentru pârâta A.

F. P. pentru C. M. B. -N.

împotriva A. ei F. Pentru M.,

cu sediul în B., str. S. I., nr.294 corp A, sector 6.

Fără cheltuieli de judecată.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din data de_ .

PREȘEDINTE, GREFIER,

D. E. L. M. DP

Red/dact: DEL/HVA

_ /4 ex

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Sentința civilă nr. 1778/2013. Contencios. Despăgubire