Sentința civilă nr. 1830/2013. Contencios. Anulare acte emise de autorităţile de reglementare
Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA MIXTĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr. _
Cod operator de date cu caracter personal 3184
SENTINȚĂ CIVILĂ Nr. 1830/2013
Ședința publică din 05 Februarie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: ANA-SS GREFIER: G. -C. Ț.
Pe rol fiind judecarea cauzei de Contencios administrativ și fiscal privind pe reclamantul I. E. I. și pe pârâta A. F. P. H., chemat în garanție A. F. Pentru M., având ca obiect anulare acte emise de autoritățile de reglementare.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reprezentanta reclamantului, avocat V. Patricia, lipsă fiind pârâta și chemata în garanție.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care reprezentanta reclamantului depune la dosar dovada cheltuielilor de judecată și arată că nu mai are de formulat alte cereri.
Raportat la excepția inadmisibilității acțiunii, invocată de pârâtă prin întâmpinare, la termenul anterior instanța a prorogat pronunțarea asupra acestei.
Deliberând, instanța respinge excepția inadmisibilității acțiunii având în vedere că taxa pentru emisii poluante a fost achitată anterior intrării în vigoare a Legii nr. 9/2009.
Nemaifiind alte cereri de formulat în probațiune, instanța declară închise dezbaterile și acordă cuvântul pe fond.
Reprezentanta reclamantului solicită admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată, cu cheltuieli de judecată și admiterea cererii de chemare în garanție.
TRIBUNALUL
Reține că prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr. de mai sus, reclamantul I. E. I. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta A.
F. P. H., să dispună obligarea pârâtei la restituirea sumei de 877 lei, reprezentând taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, cu dobânda legală de la data plății și până la momentul restituirii efective, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, a arătat reclamantul că a fost obligat să achite, în mod ilegal, suma sus indicată cu titlul de taxă pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule pentru autoturismul înmatriculat anterior într-un stat membru al CE.
Consideră reclamantul că această taxa este în contradicție cu dispozițiile art. 30, 34 și 110 din TFUE, care interzice orice discriminare în ceea ce privește libera circulație a bunurilor. Mai arată reclamantul că prin instituirea acestei taxe este încălcat principiul constituțional al egalității cetățenilor în fața legii.
Curtea a stabilit prin Hotărârea preliminară pronunțată în cauza T. la data de_ că art.110 TFUE, fostul art.90 în vechea reglementare, trebuie interpretat în sensul că nu se permite ca un stat membru să instituie o taxă de poluare aplicabilă autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în statul membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație în statul membru menționat a unor vehicule cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură pe piața națională. Aceeași interpretare se poate desprinde și din Hotărârea preliminară pronunțată în cauza Nisipeanu pronunțată la data de 7 iulie 2011.
Regimul de impozitare prevăzut de actuala lege în vigoare, Legea 9/2012 este similar celui prevăzut de OUG 50/2008, având ca efect descurajarea importării și punerii în circulație în România a unor autovehicule de ocazie cumpărate din alte state membre.
Prin urmare, reclamanta apreciază că a achitat o taxă care a fost nelegal stabilită, nedatorată, impunându-se restituirea acesteia.
În drept, s-a invocat art. 148 alin. 2 și 4 din Constituția României, art. 30, 34 și 110 din TFUE, art. 21 alin. 4, art, 117 alin. 1 lit. d, art. 124 alin. 2,
art. 218 alin. 2, art. 120 alin.7 C.pr.fiscală, art. 137, 158, 274 C.pr.civ.
Pârâta A.F.P. Gherla a formulat întâmpinare,
solicitând respingerea cererii ca neîntemeiată, iar pe cale de excepție s-a invocat inadmisibilitatea acțiunii având în vedere că a fost înregistrată după data de_, data la care a intrat în vigoare Legea nr. 9/2009.
Pe fond s-a invocat că normele legale care au instituit taxa de poluare sunt conforme cu legislația europeană.
Pârâta a mai formulat și cerere de chemare în garanție a Administrației F. pentru M. .
În motivarea cererii de chemare în garanție s-a arătat că taxa de poluare constituie venit la bugetul F. pentru mediu care este gestionat de chemata în garanție. Prin urmare, în sarcina acestei părți cade obligația de restituire a taxei în situația în care acțiunea principală este admisă.
În drept, s-au indicat dispozițiile art.60-63 C.pr.civ, art.1 din OG 50/2008.
La acest termen de judecată, instanța a respins excepția inadmisibilității acțiunii având în vedere că taxa pentru emisii poluante a fost achitată anterior intrării în vigoare a Legii nr. 9/2009.
Examinând actele dosarului, tribunalul reține următoarele:
Reclamantul a achiziționat un autoturism marca Audi tip B8, cu nr. de identificare WAUZZZ8K1AA083020, din Germania.
În vederea înmatriculării în România a autoturismului, reclamantul a fost obligat să achite suma de 877 lei, cu titlul de taxă pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, taxă pe care a achitat-o la A. F. P.
H., conform chitanței TS55912731/_ (f. 4).
Pe fondul cauzei, tribunalul reține că Legea nr.9/2012, stabilește prin art.1 cadrul legal pentru instituirea taxei pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, denumită în continuare taxă. Taxa se face venit la bugetul F. pentru mediu și se gestionează de A. F. pentru M., în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului.
Potrivit dispozițiilor art.4 din Legea nr.9/2012 obligația de plată a taxei intervine: a) cu ocazia înscrierii în evidențele autorității competente, potrivit legii, a dobândirii dreptului de proprietate asupra unui autovehicul de către
primul proprietar din România și atribuirea unui certificat de înmatriculare și a numărului de înmatriculare;
(2) Obligația de plată a taxei intervine și cu ocazia primei transcrieri a dreptului de proprietate, în România, asupra unui autovehicul rulat și pentru care nu a fost achitată taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, conform Legii nr. 571/2003, cu modificările și completările ulterioare, sau taxa pe poluare pentru autovehicule și care nu face parte din categoria autovehiculelor exceptate sau scutite de la plata acestor taxe, potrivit reglementărilor legale în vigoare la momentul înmatriculării.*). Prin urmare, în forma inițială, Legea nr.9/2012 nu a prevăzut nici o discriminare în ceea ce privește plata taxei pentru emisiile poluante, indiferent că autoturismul era nou s-au second-hand, de producție autohtonă sau din import.
Cu toate acestea, prin OUG nr.1/2012, începând cu data de 31 ianuarie 2012 aplicarea dispozițiilor art. 2 lit. i), ale art. 4 alin. (2) și a celor privind prima transcriere a dreptului de proprietate ale art. 5 alin. (1) din Legea nr. 9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 17 din 10 ianuarie 2012, se suspendă până la 1 ianuarie 2013.
Potrivit dispozițiilor art.2 lit.i din lege, taxa pentru emisiile poluante se plătește și pentru prima transcriere a dreptului de proprietate - primul transfer al dreptului de proprietate asupra autovehiculului rulat, realizat după intrarea în vigoare a prezentei legi, în condițiile art. 11 alin. (2) lit. b ) din Ordonanța de
urgență a Guvernului nr. 195/2002
privind circulația pe drumurile publice, republicată, cu modificările și completările ulterioare;*).
După cum se poate observa, urmare a suspendării aplicării dispozițiilor art.2 lit i și art.4 alin.2 din Legea nr.9/2012 legiuitorul român a creat o discriminare între autovehiculele rulate aduse din import, pentru care se plătește taxa și autovehuiculele rulate din țară pentru care anterior nu a fost achitată taxa specială pentru autoturism și autovehicule.
Potrivit disp.art.148 al.2 din Constituția României, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, transpunându-se astfel în legislația internă principiul aplicării directe și al supremației dreptului comunitar.
Prin suspendarea aplicării dispozițiilor cu privire la taxa pentru emisiile poluante pentru autovehiculele second-hand din România, practic se mențin efectele Hotărârii T. c/a României, în care CJCE a statuat că articolul 110 TFUE trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.";
În jurisprudența referitoare la art. 90 din Tratatul CE, Curtea de Justiție Europeană a explicat care sunt condițiile în care se poate reține aplicarea acestui text: trebuie sa existe o discriminare intre produsele naționale și produsele importate, trebuie să existe o similitudine sau un raport de concurența între produsele importate vizate de taxă și produsele interne favorizate, prelevarea fiscală națională trebuie să diminueze sau sa fie susceptibilă să diminueze, chiar și potențial, consumul produselor importate, influențând astfel alegerea consumatorilor.
În consecință, atunci când produsele interne și produsele importate se află într-un raport de concurență, iar prin efectul unei norme fiscale naționale se creează o discriminare, astfel încât consumatorii sunt descurajați să aleagă produsele importate în vederea realizării unui scop declarat de protejare a industriei naționale și a locurilor de muncă, art. 110 este aplicabil, iar norma fiscală națională contrară art. 110 trebuie înlăturată de la aplicare.
Concluzionăm că norma internă îndeplinește toate criteriile pentru a fi declarată incompatibilă cu art. 90 din Tratatul CE. Astfel, există atât o discriminare între autoturismele second-hand înmatriculate deja într-un stat membru al Uniunii Europene și care se înmatriculează în România și autoturismele second hand deja înmatriculate în România și mai mult, există și o discriminare între o anumită categorie de autoturisme noi cu caracteristicile celor produse în România și restul autoturismelor noi, discriminare introdusă de către legiuitor cu intenția declarată de protejare a
industriei naționale, scop incompatibil cu cerințele și rigorile spațiului de liberă circulație a mărfurilor, forței de muncă și capitalului. Există desigur un raport de concurență între produsele importate și produsele naționale, astfel încât alegerea consumatorului poate fi orientată spre o anumită categorie de produse, în speța fie spre cele deja înmatriculate în România, fie spre cele produse în România.
Raportat la considerentele mai sus invocate, în temeiul dispozițiilor art.8,18 din Legea nr.554/2004 tribunalul va admite acțiunea formulată de reclamant, va admite acțiunea formulată de reclamantul I. E. I. împotriva pârâtei A. F. P. a orașului H. și în consecință va obliga pârâta să restituie reclamantului suma de 877 lei achitată cu titlu de taxă de poluare, conform chitanței seria TS5 nr.5912731 la_ plus dobânda legală
începând cu data de_ până la restituirea integrală a acesteia.
În temeiul art. 274 C.pr.civ. va obliga pârâta să plătească reclamantului cheltuieli de judecată în sumă de 239,3 lei, reprezentând onorariu avocat, taxă judiciară de timbru și timbru judiciar.
Față de cererea de chemare în garanție, instanța apreciază că și aceasta este întemeiată.
Potrivit art.1 din OUG nr.50/2008, taxa de poluare constituie venit la bugetul F. pentru mediu care este gestionat de chemata în garanție, A.
F. pentru M. .
Prin urmare, având în vedere aceste aspecte, instanța reține că, față de admiterea cererii principale, se impune și admiterea cererii de chemare în garanție, având în vedere că A. F. pentru M. deține în realitate suma de bani achitată de către reclamant cu titlul de taxă de poluare. Astfel, pentru ca această taxă să fie restituită reclamantului se impune ca A. F. pentru M. să restituie taxa pârâtei pentru ca aceasta la rândul ei să o restituie către reclamant.
În consecință, în baza art.60-63 C.pr.civ și art.1 din OUG 50/2008, instanța va obliga chemata în garanție A. F. pentru M. la plata în
favoarea pârâtei A. F. P. H. suma de 877 lei achitată cu titlu de taxă de poluare, conform chitanței seria TS5 nr.5912731 la_ plus dobânda legală începând cu data de_ până la restituirea integrală a acesteia plus 239,3 lei cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE
Admite acțiunea formulată de reclamantul I. E. I. cu domiciliul în
C. -Napoca, str. D., nr.31, bl.S, et.3, ap.18 jud C. împotriva pârâtei A.
F. P. a orașului H.
cu sediul în H., str, H., nr.23, jud. C., și în consecință :
Obligă pârâta să restituie reclamantului suma de 877 lei achitată cu titlu de taxă de poluare, conform chitanței seria TS5 nr.5912731 la_ plus dobânda legală începând cu data de_ până la restituirea integrală a acesteia.
Obligă pârâta să plătească reclamantului cheltuieli de judecată în cuantum de 239,3 lei.
Admite cererea de chemare în garanție formulată de pârâta A. F.
P. a orașului H. împotriva chematei în garanție A. F. de M.
cu sediul în B., S. I., nr.294 corp A, sector 6 și în consecință:
Obligă chemata în garanție să plătească pârâtei suma de 877 lei achitată cu titlu de taxă de poluare, conform chitanței seria TS5 nr.5912731 la_ plus dobânda legală începând cu data de_ până la restituirea integrală a acesteia plus 239,3 lei cheltuieli de judecată..
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică de la 05 Februarie 2013.
Președinte, Ana-SS
Grefier,
G. -C. Ț.
Red.dact.S.S./C.Ț.
5 ex/_