Sentința civilă nr. 1937/2013. Contencios. Obligația de a face
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL B. -NĂSĂUD
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. _
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 1937/2013
Ședința publică din data de 31 octombrie 2013 Tribunalul format din:
PREȘEDINTE: B. L. T. GREFIER: M. D.
Pe rol fiind soluționarea acțiunii în contencios administrativ și fiscal formulată de reclamanta N. C., în contradictoriu cu pârâta U. "S. H. " B. și chematul în garanție M. E. N., având ca obiect obligația de a face.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă mandatarul reclamantei, av. Jîrghiuță Nandor, lipsă fiind reclamanta și reprezentantul pârâtei.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că s-a depus la dosar, la data de_, Întâmpinare formulată de chematul în garanție M. E. N., prin care se solicită respingerea cererii de chemare în garanție, ca nefondată.
De asemenea, se constată depuse la dosar Note de concluzii formulate de pârâta U. S.
H. .
Tribunalul, în procedura verificării competenței prevăzută de art. 131 Cod pr. civilă, se
declară competent general, material și teritorial în soluționarea cauzei potrivit art. 95 pct. 1 Cod pr. civilă raportat la art. 8 din Legea nr. 554/2004. De asemenea, procedează la verificarea împuternicirii avocațiale existentă la dosar la fila 5, pentru reclamantă.
Mandatarul reclamantei arată că susține acțiunea așa cum a fost formulată.
Tribunalul pune în discuție admiterea în principiu a cererii de chemare în garanție formulată de pârâta U. S. H. B. .
Mandatarul reclamantei arată că este de acord cu admiterea în principiu a cererii de chemare în garanție, motivat de faptul că există legătură între obligațiile chematei în garanție și pretențiile din acțiune.
Tribunalul, constată îndeplinite prevederile art. 72 Cod. pr. civilă, motiv pentru care admite în principiu cererea de chemare în garanție. Totodată, având în vedere că M. E. N. a depus la dosar Întâmpinare la cererea de chemare în garanție, instanța constată că nu se mai impune stabilirea unui termen de judecată în acest sens.
Mandatarul reclamantei, în probațiune, înțelege să se folosească doar de proba cu înscrisurile existente la dosar și arată că nu are chestiuni prealabile de ridicat. Totodată, procedează la corectarea Codului numeric personal al reclamatei, deoarece inițial a fost indicat greșit.
Tribunalul încuviințează cererea în probațiune constând în înscrisurile existente la dosar și, față de actele și lucrările dosarului, se consideră lămurit, declară cercetarea procesului încheiată și interpelează părțile cu privire la stabilirea termenului pentru dezbaterea fondului.
Mandatarul reclamantei arată că este de acord ca dezbaterile asupra fondului să fie continuate la acest termen.
Tribunalul, având în vedere că nu sunt chestiuni prealabile, deschide dezbaterile asupra fondului în continuare.
Mandatarul reclamantei, având cuvântul la fond, solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată, în sensul de a se dispune obligarea pârâtei la eliberarea, în favoarea reclamantei, a diplomei de licență și a suplimentului de diplomă conform studiilor absolvite, cu cheltuieli de judecată reprezentând taxa de timbru, timbru judiciar și onorariu avocațial, conform chitanțelor existente la dosar. Totodată, arată că nu se opune admiterii cererii de chemare în garanție.
Tribunalul declară închise dezbaterile în fond, conform art. 394 Cod pr. civilă.
Deliberând, constată:
T R I B U N A L U L
Prin cererea înregistrată sub nr. de mai sus, reclamanta N. C. a chemat în judecată pe pârâta U. "S. H. "; B., solicitând obligarea pârâtei la eliberarea diplomei de licență și a suplimentului de diplomă, respectiv foaia matricolă, cu cheltuieli de judecată.
În motivare s-a arătat că reclamanta a absolvit Ciclul I - studii universitare de licență (sistem Bolognia) - la Facultatea de Drept și Administrație Publică, specializarea administrație publică, din cadrul Universității "S. H. " - promoția 2009, iar în sesiunea iulie 2009 a susținut și a promovat examenul de licență.
Aspectul este recunoscut de pârâtă, care i-a eliberat, în dovedirea celor de mai sus, Adeverința nr. 2693/_ .
Potrivit art. 38 alin.1 din Regulamentul privind regimul actelor de studii în sistemul de învățământ superior, aprobat prin Ordinul MECT nr. 2284/2007, după finalizarea completă a studiilor, la cerere, absolvenților li se eliberează adeverința de absolvire a studiilor, al cărei termen de valabilitate este de maximum 12 luni.
Potrivit art.2, actele de studii din sistemul național de învățământ superior, care confirmă studiile de învățământ superior efectuate și titlurile sau calitățile dobândite, și care conferă titularilor acestora drepturile și obligațiile ce decurg din Legea nr.84/1995/R și din celelalte reglementări legale în vigoare (la acea dată), sunt diploma, certificatul și atestatul. Foaia matricolă sau suplimentul la diplomă sunt, potrivit legii, anexe la actele de studii.
Conform art.5, instituțiile de învățământ superior, de stat ori particular, acreditate sau autorizate să funcționeze provizoriu potrivit legii, pot gestiona, completa și elibera numai acele acte de studii la care au dreptul în condițiile legii, iar art. 11 prevede că activitatea de completare a formularelor actelor de studii se efectuează în termen de maxim 12 luni de la finalizarea studiilor.
Potrivit art. 20, titularii au dreptul să solicite eliberarea actelor de studii completate, după termenul aprobat de Senatul instituției, care poate fi cel mult de 12 luni de la finalizarea studiilor.
Potrivit Capitolului VII din Metodologia organizării și desfășurării examenelor de finalizare a studiilor emisă de U. S. H. și înregistrată sub nr.1405/_, universitatea pârâtă, ca instituție organizatoare a examenelor de licență, s-a obligat să elibereze diplomă de licență, însoțită de suplimentul la diplomă, în cel mult 12 luni de la încheierea examenului de licență, până la eliberarea diplomei de licență, facultățile putând elibera, la cerere, adeverințe prin care să se certifice promovarea examenului de licență, precum și rezultatele la examenul de licență și valabilitatea adeverinței până la elaborarea diplomei.
In cauză nu se poate contesta faptul că reclamanta a absolvit o specializare la o formă de învățământ pentru a căror organizare universitatea pârâtă avea autorizare sau acreditare provizorie, astfel că refuzul eliberării actului solicitat este unul nejustificat.
Se arată că din momentul înscrierii la facultate și până la absolvirea acesteia, reclamanta și-a îndeplinit toate obligațiile ce-i reveneau atât potrivit Contractului de studiu încheiat cu pârâta, cât și Regulamentului privind activitatea profesională a studenților, în sensul că a plătit taxele de studii, a susținut și promovat toate examenele, inclusiv examenul de licență.
Numeroaselor sale cereri scrise de eliberare a diplomei - care realizează cerința procedurii prealabile prevăzute de lege - pârâta fie nu le-a răspuns în nici un mod, fie a comunicat explicații de natură să amâne rezolvarea, transferând responsabilitatea întârzierii către M. E. .
În drept, s-au invocat disp. art. 1 alin. 1, art. 8 alin. 1, art. 12, art. 18 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, Legea învățământului nr. 1/2011(sau nr. 84/1995, republicată), art. 3 pct. 1 și art. 274 Cod pr.civ.
Pârâta U. "S. H. "; a depus la dosar întâmpinare, prin care a arătat că aceasta și-a îndeplinit obligațiile legale față de reclamantă, în sensul că, după finalizarea completă a studiilor și susținerea examenului de licență, la cererea acesteia, a eliberat Adeverința de absolvire a studiilor, cu termen de valabilitate de 12 luni, potrivit Metodologiei organizării și desfășurării examenelor de finalizare a studiilor nr. 1405/_ și cu prevederile art. 20 și art.38 din Ordinul MECTS nr.2284 din 28 septembrie 2007 .
Potrivit art.7 din "Regulamentul privind regimul actelor de studii in sistemul de învățământ", (Ordinul nr.2284/2007)," Formularele actelor de studii sunt tipărite si difuzate, în condițiile legii, de către unitatea de specialitate desemnată de MECT, unitate care poarta întreaga răspundere pentru aprobarea comenzilor de la instituții și pentru asigurarea securității tipăririi și păstrării formularelor până la ridicarea acestora de către instituțiile beneficiare. "
A informat și Romdidac SA - Compania de material didactic desemnată de MECT, aducându-le la cunoștință că solicită tipărirea unor formulare tipizate, însă Romdidac SA prin mai multe adrese, i-a comunicat că nu poate să tipărească și să livreze decât cu aprobarea scrisa a MECTS - Direcția G. ă, Juridică și Control.
MECTS este cel care în calitatea sa de autoritate publică, gestionează materialele și tipizatele cu regim special necesare pentru a elibera diplomele si suplimentele la diploma solicitate de către reclamanți.
S-au făcut demersurile legale către M. E., Cercetării, Tineretului și Sportului în sensul că a comunicat necesarul de formulare tipizate pentru actele de studii destinate absolvenților anului 2009, în vederea aprobării acestora și spre a emite mai departe comanda de tipărire la SC ROMDIDAC S.A.
Astfel, prin adresele nr.: 385/_, 769/_, 31/_, 557/_, 569/_, 573/_, 1054/_, 960/_, 278/_, a solicitat să fie dată aprobarea pentru a putea tipări formularele tipizate la SC ROMDIDAC SA, dar nu a primit un răspuns oficial din partea autorității administrative.
Prin urmare, reclamanta a urmat cursurile pe care pârâta le-a organizat la formele de învățământ legal stabilite, a emis acestora adeverința, sub egida MECTS, din care rezultă calitatea de licențiat - acte ce premerg diplomei finale.
Întrucât, la data înscrierii reclamantei la cursurilor Universității S. H., MECTS, avea posibilitatea, potrivit sarcinilor prevăzute de dispozițiile art. 116 si art. 141 din Legea nr. 84/1995 (în vigoare la acea dată), să invoce nelegalități în organizarea a studiilor acestora, dar nu a sesizat nici o neregulă în acest sens, fapt care nu justifică refuzul acestuia de a aproba tipizarea formularelor destinate actelor de studii pentru absolvenții anului 2009.
Adresele nr. 385/_, 769/_, 31/_, 557/_, 569/_, 573/_ ,
1054/_, 960/_, 278/_ emise către MECTS vizează actele de studii pentru absolvenții din anul 2009. Acestea au fost soluționate în parte, fără a se aproba tot necesarul de formulare tipizate și pe cale de consecință, se află în imposibilitatea de a elibera tuturor absolvenților diplome, din vina MECTS. Câtă vreme au fost respectate dispozițiile legale aplicabile, dreptul la obținerea actului de recunoaștere al studiilor este un drept câștigat, opozabil oricărui subiect de drept. Pe de altă parte, nu se pot face discriminări între reclamantă și alți absolvenți întrucât, în cazul tuturor au fost respectate dispozițiile aplicabile formei de învățământ urmate.
De asemenea, pârâta a formulat cerere de chemare în garanție a M. ui E., Cercetării, Tineretului si Sportului, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligat să aprobe tipărirea formularelor tipizate constând in Diploma de Licența si suplimentul la diploma pentru reclamantă, sub sancțiunea prevăzută de art.24 alin.2 din Legea nr.554/2004, în cuantum de 50 lei/zi de întârziere, începând cu a 30-a zi de la rămânerea irevocabila a hotărârii, cu cheltuieli de judecată.
În motivare, se arată că U. "S. H. "; a fost înființată prin Legea nr.443/5 iulie 2002, ca persoana juridică de drept privat și de utilitate publică, parte a sistemului național de învățământ, iar prin HG nr.693/2003 și HG nr.676/2007 au fost acreditate sau autorizate să funcționeze provizoriu, pentru forma de învățământ la zi, domeniile de licență drept, sociologie, psihologie, management, științe ale educației, matematică, informatica și altele.
Potrivit dispozițiilor art.60 (1) din Legea nr.84/1995,"activitatea didactică se poate organiza în următoarele forme: zi, cu frecvență redusă și la distanță. Formele de învățământ seral, cu frecvență redusă și la distanță pot fi organizate de instituțiile de învățământ superior care au cursuri de zi" U. S. H. având învățământ la ZI, FR, ID acreditat/autorizat prin HG nr.940/2004 a procedat legal.
In aplicarea dispozițiilor Legii nr.84/1995, M. E. a emis la data de 7 martie 2006, Ordinul nr.3404, in cuprinsul căruia se stabilește la art.2 că "Admiterea in învățământul superior public și particular se organizează pe domenii de studii de licență, pe baza metodelor stabilite de fiecare universitate", iar la art. 8 se prevede ca "Formele de învățământ cu frecvență redusă sau învățământul la distanță pot fi organizate numai de către universitățile care organizează cursuri de zi, in domeniile respective și dispun de departamente specializate. "
Specializarea urmată de reclamantă la forma de învățământ, a fost confirmată de MECTS prin emiterea formularelor cu sigla acestui minister până în anul 2009, dată de la care s-a refuzat eliberarea pentru acest an.
U. S. H. s-a conformat cu promptitudine și întocmai condițiilor impuse de Minister, prin adresa nr.36125/_, în vederea obținerii aprobării pentru tipizarea de formulare tipizate.
Prin adresele formulate a anexat necesarul pentru anul 2009, oferind autorității decidente MECTS, toate informațiile cerute prin adresa susmenționată, în care impun tuturor instituțiilor de învățământ de stat și particulare să atașeze la cererile lor "si situațiile centralizatoare(....) semnate și stampilate pe fiecare pagină și incluse și în format electronic pe CD, la Direcția G. ă de Învățământ Superior. "
Potrivit art. 2 din HG nr. 366 din_, în vigoare la data când reclamantul a parcurs studiile superioare și a susținut licența "M. Educație, Cercetării și Tineretului conduce sistemul național de educație, învățământ, tineret și cercetare, exercitând atribuțiile stabilite prin legi și prin alte acte normative din sfera de activitate";, iar conform art. 3 și4 din HG nr. 366/_ ,
...";evaluează și controlează realizarea politicilor și programelor în domeniu și stabilește sau propune, după caz, măsuri de corectare a lor, controlează și monitorizează aplicarea prevederilor legale cu privire la organizarea și funcționarea unităților și instituțiilor de învățământ particular.
Factorii cu atribuții de decizie din sistemul asigurării calității educației, dar mai ales M.
E., nu au sesizat nereguli după încheierea perioadei de monitorizare a pârâtei, prev. de art. 8 din Legea nr. 443/2002, nici după emiterea HG nr. 676/2007 și a HG nr. 635/2008 precum și nici după intrarea în vigoare a OUG nr. 75/2005, privind asigurarea calității educației.
In concluzie, MECTS nu a aprobat in totalitate necesarul de formulare solicitate.
Prin urmare, chematul în garanție MECTS, în baza atribuțiilor legale care îi revin, trebuia sa avertizeze ca furnizor de educație, dacă ar fi constatat că nu sunt îndeplinite standardele de calitate, să procedeze la aducerea activității educaționale la nivelul standardelor de calitate, urmând ca în cazul în care și al treilea raport de evaluare ar fi fost nefavorabil, M. E. trebuia să elaboreze și să promoveze, după caz, hotărâre de guvern sau lege, decizia prin care încetează definitiv școlarizarea în cadrul respectivului program.
Aprobarea în parte a tipizării formularelor de diplomă echivalează cu recunoașterea din partea METCS, că a funcționat într-un cadru legal, care i-a permis să organizeze formele de învățământ cu frecvență redusă sau învățământ la distanță.
Adresele emise nr. 385/_, 769/_, 31/_, 557/_, 569/_, 573/_ ,
1054/_, 960/_, 278/_, etc. către Minister vizează actele de studii pentru 2009, însă ele au fost soluționate în parte, fără a se aproba tot necesarul de formulare tipizate și pe cale de consecință, se află în imposibilitate să le elibereze tuturor absolvenților diploma de licență, din vina chematului în garanție.
Se mai arată că prin adresa nr. 278/_ reiese faptul că din 27000 formulare tipizate solicitate de pârâtă prin adresa nr. 31/_, înregistrată la METCS sub nr. 37450/_, a primit numai 10325 bucăți, conform adresei nr. 37450/_ a METCS către ROMDIDAC - SA.
In concluzie, MECTS nu a aprobat in totalitate necesarul de formulare solicitate.
Câtă vreme au fost respectate dispozițiile legale aplicabile, dreptul reclamantei la obținerea actului de recunoaștere al studiilor este un drept câștigat, opozabil oricărui subiect de drept. Pe de altă parte, nu se pot face discriminări intre reclamantă și alți absolvenți, câtă vreme în cazul tuturor au fost respectate dispozițiile aplicabile formei de învățământ urmate.
Întrucât în mod constat s-au statuat în jurisprudența I. - Secția de contencios administrativ și fiscal, în litigii de aceeași natură, că MECTS are obligația legală de a aproba tipărirea formularelor tipizate constând în diplome de licență și suplimentele șa diplomă și pentru respectarea principiului coerenței și unității jurisprudenței consacrat ca atare în practica Curții Europene a Drepturilor Omului, se solicită obligarea MECTS, să aprobe tipărirea formularelor destinate actelor de studii.
Din aceste motive, în baza textelor de lege menționate, a art. 18 din Legea nr. 554/2004 și art. 60-63 Cod procedură civilă, se solicită admiterea cererii de chemare în garanție așa cum a fost formulată, cu cheltuieli de judecată pe cale separată.
În drept, s-au invocat disp. art.60-63 Cod proc.civ., art. 18 din Legea nr.554/2004 coroborate cu art.28 alin.1 din Legea nr.554/2004.
Chematul în garanție
M. ui E. N. a depus întâmpinare la cererea de chemare în garanție,
prin care a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată.
În motivare s-a arătat că cererea de chemare în garanție formulată de U. "S. Haref", întemeiată pe prevederile art.60 Cod proc.civ. (aflat în vigoare la data introducerii acțiunii) este motivată pe următoarele situații de fapt:
- urmare a refuzului M. ui E. N., U. "S. H. " B. s-a aflat în imposibilitatea practică de a elibera diploma de licență și suplimentul la aceasta pentru reclamanta Tonea E. ;
U. "S. H. " B. a fost înființată prin Legea nr.443/2002 și a primit acreditată/autorizată să funcționeze pentru forma de învățământ zi, prin H.G. nr.693/2003 și, prin urmare, în conformitate cu prevederile art.60, alin.(l) din Legea învățământului nr.84/1995, avea și dreptul de a organiza cursuri pentru formele de învățământ cu frecvență redusă (FR), respectiv, învățământ la distanță (ID) fără a mai fi necesară parcurgerea procedurii de evaluare prevăzută de lege.
Specializarea urmată de reclamantă la forma de învățământ arătată a fost confirmată de MECTS prin emiterea formularelor cu sigla acestui minister până în anul 2009, dată de la care s-a refuzat eliberarea pentru acest an.
S-au efectuat nenumărate demersuri pentru ca MEN să aprobe eliberarea în totalitate a necesarului de tipizate pentru absolvenții anului 2009.
M.E.N avea obligația, în baza atribuțiilor legale de a avertiza U. în cazul în care ar fi constatat că nu sunt îndeplinite standardele de calitate și eventual în cazul în care și al treilea raport de evaluare ar fi fost nefavorabil să inițieze un proiect de act normativ prin care să se dispună încetarea școlarizării în cadrul programului respectiv.
Și-a îndeplinit obligația de a emite către reclamantă adeverința care atestă promovarea examenului de licență.
In susținere au fost invocate prevederi legale, corespondență cu M. E. N. și practică judiciară.
Se solicită să se constate că nici unul dintre argumentele de fapt și de drept invocate nu pot fi reținute, acestea fiind prezentate în mod trunchiat sau scoase din context.
Cât privește probatoriile pe care își susține cererea, considerăm că de asemenea, că nu pot fi reținute deoarece, pe de o parte, corespondența prezentată este unilaterală nefiind depuse și răspunsurile M. ui E. N. la solicitările Universității, iar pe de altă parte, în sistemul de drept românesc (art.l Cod civil), practica judiciară nu este izvor de drept.
Temeiul legal al cererii de chemare în judecată este art.60 Cod proc.civ. din al cărui conținut rezultă că poate avea calitatea de chemat în garanție doar persoana împotriva căreia partea interesată ar putea să se îndrepte cu o acțiune în regres pentru recuperarea unui eventual prejudiciu (material sau moral), cauzat din culpa chematului în garanție care nu și-a îndeplinit obligațiile legale sau convenționale.
Cât privește legea ca izvor al obligației de garanție se arată că nu există nici un act normativ care să oblige M. E. N. la aprobarea emiterii tipizatelor diplomelor de licență și a suplimentelor la acestea decât în condițiile în care activitatea de învățământ s-a organizat și desfășurat, în condițiile legii.
În anul 2002, la data înființării Universității "S. H. " (prin Legea nr.443/2002) era și este în vigoare și la această dată, H.G nr. 1011/2001 privind organizarea și funcționarea învățământului la distanță și a învățământului cu frecvență redusă în instituțiile de învățământ superior. Această hotărâre a fost dată în vederea punerii în executare a prevederilor art.60, alin.(l) din Legea învățământului nr.84/1995, cu privire la organizarea și funcționarea învățământului particular superior, articol pe care pârâtul îl invocă în susținerea legalității organizării de cursuri la forma de învățământ ID.
Afirmația privind obligativitatea și necesitatea autorizării și acreditării formei de învățământ ID, pentru ca absolvenții acestei forme să fie îndreptățiți la eliberarea diplomei de licență, chiar în condițiile în care U. primise acreditare/autorizare pentru forma de învățământ "zi" este întemeiată pe dispozițiile: art.3 al Legii nr.443/2002 care se prevede faptul că după intrarea în
vigoare a legii, în structura Universității S. H. vor intra facultățile, colegiile și specializările acreditate sau autorizate provizoriu prin Hotărâre a Guvernului, art.1161, alin.(3) din Legea învățământului nr.84/1995 care statuează că "Pentru recunoașterea și funcționarea lor, instituțiile de învățământ superior parcurg etapele de autorizare și acreditare prevăzute de legislația națională și europeană în domeniul învățământului superior", art. 17 din H.G nr. 1011 /2001 potrivit căruia
"Procedura de evaluare academică a programelor de învățământ la distanță sau de învățământ cu frecvență redusă se realizează conform Legii nr. 88/1993, republicată.
Din coroborarea prevederilor legale invocate, rezultă fără drept de echivoc faptul că U. "S. H. " avea obligația să se supună dispozițiilor legale privind procedura de autorizare și acreditare nu numai pentru specializările înființate ci, și pentru toate formele de învățământ (zi, FR, ID).
În susținerea aserțiunii noastre invocăm și Decizia înaltei Curți de Casație și Justiție,nr. 3306/2011, pronunțată în Dosarul nr._ din care cităm ^Astfel cum au arătat pârâtul și intervenientul, aceste forme de învățământ pot fî organizate de facultățile care au și învățământ la zi, dar normele în vigoare nu exonerează instituția de învățământ superior de obligația de a se supune procedurii de evaluare în vederea autorizării/ acreditării și acestor alte forme de învățământ _. Faptul că există în cadrul universității reclamante un program de studii de licență acreditat, care se desfășoară pentru forma de învățământ la zi, nu conduce la ideea că, pentru același program, poate fi organizată de aceeași universitate o altă formă de învățământ, în lipsa verificării de către autoritatea abilitată, a îndeplinirii standardelor de performanță, prin procedura de evaluare prevăzută de lege."
În conformitate cu prevederile art.29, alin.4, lit."b" din O.U.G nr. 75/2005 privind asigurarea calității educației, (care a abrogat Legea 88/1993) acreditarea, "acordă, alături de drepturile prevăzute la Ut. a), și dreptul de a emite diplome, certificate și alte acte de studii recunoscute de Ministerul Educației și Cercetării și de a organiza, după caz, examen de absolvire, licență, masterat, doctorat.
La data înmatriculării studenților care au absolvit în anii 2008 și 2009, U. "S. H. " era acreditată pentru anumite specializări numai la forma de învățământ zi și deținea autorizație provizorie pentru unele dintre aceste specializări numai pentru forma de învățământ fără frecvență, așa cum se constată din cuprinsul Anexei II, punct 6 la H.G. nr. 940/2004 pentru modificarea și completarea H.G. nr.410/2002 privind structurile și specializările universitare acreditate sau autorizate să funcționeze provizoriu din instituțiile de învățământ superior, precum și al Anexei II, punct 6 la H.G. nr. 1609/ 2004 pentru modificarea anexelor nr. 1 - 3 la Hotărârea Guvernului nr. 410/2002 privind structurile și specializările universitare acreditate sau autorizate să funcționeze provizoriu din instituțiile de învățământ superior. "
Deci, pentru studenții care au urmat cursurile la formele de învățământ FR și ID, forme de învățământ neacreditate, U. "S. H. " nu avea dreptul de a organiza examen de licență și cu atât mai puțin de a emite diplome care să ateste promovarea acestora.
A fi obligați la aprobarea eliberării tipizatelor, în condițiile în care legea nu recunoaște dreptul instituțiilor de învățământ superior neautorizate și neacreditate de a organiza examen de licență ar înfrânge principiului securității raporturilor juridice consacrat de art. 1 alin. (5) din Legea fundamentală, potrivit căruia Jn România, respectarea Constituției, a supremației sale și a legilor este obligatorie."
Cât privește afirmația Universității "S. H. " în încercarea de a se disculpa și a arunca responsabilitatea în sarcina ARACIS, respectiv a M.E.N, arătând că aceste autorități cu competențe de control, nu i-au atras niciodată atenția asupra obligației de autorizare/acreditare a formei de învățământ ID, nu poate fi primită pentru cele ce urmează:
în baza rapoartelor de evaluare întocmite de ARACIS, M. ui E. N. a inițiat și a supus spre aprobare Guvernului, anual, proiectele de hotărâri privind domeniile de studii universitare de licență, structurile instituțiilor de învățământ superior și specializările organizate de acestea;
în ceea ce-i privește pe reclamanți, care s-au înscris la cursurile acestei universități începând cu anul 2005, le-au fost opozabile H.G. nr. 916/2005, H.G. nr. 676/2007 și H.G. nr.635/2008. In anexa 3 a acestor hotărâri, la poziția 6 este prevăzută U. "S. H. " cu specializările și formele de învățământ acreditate sau autorizate provizoriu să funcționeze.
Prin urmare, atât reclamanții cât și U. S. H. nu pot să facă dovada că nu aveau cunoștință despre faptul că forma de învățământ urmată nu a fost acreditată sau autorizată provizoriu și pe cale de consecință, nu li se pot elibera diplome.
O mențiune se face și cu privire la faptul că U. S. H. a formulat și o acțiune în anularea H.G. nr.676/2007 și H.G. nr.635/2008 tocmai pentru faptul că acestea nu cuprindeau și formele de învățământ pentru care nu demarase procedura de acreditare. Aceasta a făcut obiectul dosarului nr._ aflat pe rolul înaltei Curți de Casație și Justiție care, prin decizia nr.4726/_
, a respins-o ca neîntemeiată. în considerentele acestei hotărâri, instanța supremă a reținut următoarele: "Guvernul are competența atât de a reglementa durata cursurilor la formele de învățământ cu frecvență redusă și la distanță, cât și de a exercita controlul asupra duratei stabilite de universități pentru cursurile de zi, în raport cu criteriile oferite de standardele europene de calitate și eficiență a învățământului și pe baza procedurilor de evaluare prestabilite prin acte normative speciale ".
Procedura de autorizare/acreditare este prevăzută la art.30 și art.31 din O.U.G nr.75/2005, care dispun că inițierea procedurii de evaluare este în sarcina furnizorului interesat, prin ""întocmirea unui raport de evaluare internă care se depune la departamentul de acreditare al agenției de asigurare a calității împreună cu o cerere de declanșare a procedurii de evaluare externă și de acreditare "
Or, atât timp cât U. "S. H. " nu a făcut nici un demers în acest sens către organismele abilitate, M. E. N., nefiind înștiințat cu privire la organizarea acestei forme de învățământ, nu avea cum să procedeze Ia un control în urma căruia să dispună corecții.
Despre desfășurarea activității de învățământ la forma ID, M. a luat cunoștință o dată cu finalizarea cursurilor studenților înmatriculați în anii 2005 și 2006, când U. a solicitat eliberarea unui foarte mare număr de tipizate (conform Notei întocmite de Corpul de Control al Ministrului, dacă în anul 2007 s-au solicitat un număr de 15000 de tipizate, în anul 2008 s-au solicitat 55400 de tipizate, iar în anul 2009 s-au solicitat 69400 de tipizate).
În această situație, pentru a veni în întâmpinarea absolvenților acestei instituții de învățământ superior care, cu bună credință s-au înscris la cursurile acesteia la forma de învățământ ID și pentru a nu-i lipsi de posibilitatea valorificării anilor de studii, M. ui E. N. a inițiat O.G nr. 10/2009 privind dreptul studenților înmatriculați la formele de învățământ la distanță sau cu frecvență redusă de a continua studiile la programe de studii de licență autorizate să funcționeze provizoriu sau acreditat.
Ca atare, absolvenților acestei Universități, care au urmat cursuri la forme de învățământ neacreditate sau neautorizate li s-a oferit posibilitatea finalizării studiilor și obținerii unor diplome de licență eliberate cu respectare prevederilor legale. însă, după cum constatăm, atât ei cât și reprezentanții Universității S. H. nu au înțeles să se conformeze dispozițiilor acestui act normativ astfel că nu există niciun temei legal pentru demersul reclamantului de a solicita eliberarea diplomei de licență în urma parcurgerii unor cursuri neacreditate/neautorizate provizoriu.
Prin urmare, U. "S. H. " poartă întreaga responsabilitate pentru inconvenientele suferite de absolvenții acesteia, constând în nerecunoașterea diplomei sau a cursurilor absolvite și pentru care s-au văzut nevoiți a se adresa instanțelor judecătorești pentru recunoașterea drepturilor ce decurg fie din diploma eliberată pentru unii dintre ei, fie din adeverința care atestă calitatea lor de licențiați.
U. "S. H. " nu poate face dovada unei convenții încheiată cu M. E. N.
, prin care ne-am fi obligat să aprobăm eliberarea tipizatelor formularelor de diplomă de licență și a suplimentului la aceasta pentru toți absolvenții facultăților din cadrul Universității, indiferent de specializare și forma absolvită și care au promovat examenul de licență, organizat nelegal de instituția de învățământ superior.
Drept urmare, în lipsa unei astfel de convenții, pârâta nu se poate îndrepta împotriva noastră cu o cerere de chemare în garanție pentru a executa obligații ce, nu numai că nu au fost asumate de noi ci, și mai mult, sunt strict în competența și sarcina acesteia. Raportul juridic obligațional născut doar între reclamanți și Universitate în baza contractelor de studii încheiate anual, nu este opozabil
M. ui E. N. . în aceste contracte, M. Educație N. nefiind parte nu se poate substitui obligațiilor asumate de Universitate față de reclamanți.
In concluzie, sintetizând cele de mai sus se solicită respingerea cererii de chemare în garanție ca neîntemeiată și nefondată având în vedere că singurul titular al obligației de eliberare a diplomei de licență este instituția de învățământ superior, cu condiția organizării activității de învățământ în conformitate cu prevederile legale (art.60, alin. (3) din Legea nr.84/1995).
U. "S. H. " nu a fost autorizată/acreditată să organizeze forme de învățământ la distanță (I.D) și, drept urmare, nu avea dreptul de a organiza examene de licență pentru absolvenții care au urmat astfel de forme de învățământ (art.29, alin.4, lit."b" din O.U.G nr. 75/2005).
Nu există nici un temei legal pentru care M. E. N. să fie obligat la aproba eliberarea tipizatelor diplomelor de licență și a suplimentului la acestea pentru absolvenții Universității "S. H. " care au urmat, absolvit și au susținut examenul de licență la forme de învățământ neacreditate.
În drept, se invocă Legea contenciosului administrativ nr.554/2004, cu modificările și completările ulterioare, H.G. nr.940/2004, H.G nr.1609/ 2004, Legea învățământului nr.84/1995, Legea nr.88/1993, H.G. nr.1011/2011.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
U. "S. H. "; a fost înființată prin Legea nr.443/5 iulie 2002, ca persoana juridică de drept privat și de utilitate publică, parte a sistemului național de învățământ.
Reclamanta a absolvit Ciclul I - studii universitare de licență (sistem Bolognia) - la Facultatea de Drept și Administrație Publică, specializarea administrație publică, iar în sesiunea iulie 2009 a susținut și a promovat examenul de licență.
Aceste aspecte nu sunt contestate de niciuna din părți.
Potrivit art. 38 alin.1 din Regulamentul privind regimul actelor de studii în sistemul de învățământ superior, aprobat prin Ordinul MECT nr.2284/2007, după finalizarea completă a studiilor, la cerere, absolvenților li se eliberează adeverința de absolvire a studiilor, al cărei termen de valabilitate este de maximum 12 luni.
Conform art.2, actele de studii din sistemul național de învățământ superior, care confirmă studiile de învățământ superior efectuate și titlurile sau calitățile dobândite și care conferă titularilor acestora drepturile și obligațiile ce decurg din Legea nr.84/1995/R și din celelalte reglementări legale în vigoare, sunt diploma, certificatul și atestatul. Foaia matricolă sau suplimentul la diplomă sunt, potrivit legii, anexe la actele de studii.
Art.5 menționează că instituțiile de învățământ superior, de stat ori particular, acreditate sau autorizate să funcționeze provizoriu potrivit legii, pot gestiona, completa și elibera numai acele acte de studii la care au dreptul în condițiile legii, iar potrivit art.11, activitatea de completare a formularelor actelor de studii se efectuează în termen de maxim 12 luni de la finalizarea studiilor. Titularii au dreptul să solicite eliberarea actelor de studii completate, după termenul aprobat de Senatul instituției, care poate fi cel mult de 12 luni de la finalizarea studiilor, conform art.20.
Potrivit Capitolului VII din Metodologia organizării și desfășurării examenelor de finalizare a studiilor emisă de U. "S. H. "; și înregistrată sub nr.1405/_, universitatea pârâtă, ca instituție organizatoare a examenelor de licență, s-a obligat să elibereze diplomă de licență, însoțită de suplimentul la diplomă, în cel mult 12 luni de la încheierea examenului de licență, până la eliberarea diplomei de licență, facultățile putând elibera, la cerere, adeverințe prin care să se certifice promovarea examenului de licență, precum și rezultatele la examenul de licență și valabilitatea adeverinței până la elaborarea diplomei.
Prin HG nr.1175/2006 s-au prevăzut domeniile de studii universitare de licență și specializările din cadrul acestora și numărul de credite de studiu transferabile, începând cu anul universitar 2006-2007, pentru studenții admiși în anul I.
Potrivit dispozițiilor art.60 (1) din Legea nr.84/1995,"activitatea didactică se poate organiza în următoarele forme: zi, cu frecvență redusă și la distanță. Formele de învățământ seral, cu frecvență redusă și la distanță pot fi organizate de instituțiile de învățământ superior care au cursuri de zi" .
In aplicarea dispozițiilor Legii nr.84/1995, M. E. a emis la data de 7 martie 2006, Ordinul nr.3404, in cuprinsul căruia se stabilește la art.2 că "Admiterea in învățământul superior public și particular se organizează pe domenii de studii de licență, pe baza metodelor stabilite de fiecare universitate", iar la art. 8 se prevede ca "Formele de învățământ cu frecvență redusă sau
învățământul la distanță pot fi organizate numai de către universitățile care organizează cursuri de zi, in domeniile respective și dispun de departamente specializate. "
Conform HG nr. 1609/2004, U. "S. H. "; din B. are acreditată pentru Facultatea de Drept și Administrație Publică, specializarea administrație publică, numai forma de organizare "zi";.
Sunt reale susținerile chematului în garanție în sensul că, existența în cadrul universității pârâte a unui program de studii de licență acreditat, care se desfășoară pentru forma de învățământ la zi, nu conduce la ideea că, pentru același program, poate fi organizată de aceeași universitate o altă formă de învățământ, în lipsa verificării de autoritatea abilitată a îndeplinirii standardelor de performanță, prin procedura de evaluare academică prevăzută de lege.
Este adevărat că formele de învățământ cu frecvență redusă sau învățământul la distanță pot fi organizate de către universitățile care organizează cursuri de zi, dar normele în vigoare nu exonerează instituția de învățământ superior de obligația de a se supune procedurii de evaluare în vederea autorizării/acreditării și acestor alte forme de învățământ, cu respectarea prevederilor OUG nr. 75/2005 privind asigurarea calității educației, aprobată prin Legea nr. 87/2006.
Însă, dreptul reclamantei de a cere să i se elibereze Diploma de licență însoțită de Suplimentul la Diplomă nu poate fi afectat și cu atât mai puțin suprimat de aspecte ce țin de valabilitatea inițierii și desfășurării formei de învățământ la distanță, pentru specializările la care se organizau și cursuri de zi acreditate/autorizate, atâta timp cât M. E. sau Agenția Română de Asigurare a Calității în Învățământul Superior(ARACIS), înființată in baza O.U.G. nr.75/2005, nu au demarat și nu au finalizat vreo procedură administrativă care să conducă la concluzia că instituția de învățământ superior a acționat in afara cadrului legal.
Având în vedere adeverința de studii nr. 216/2013, ce atestă absolvirea de către reclamant la Facultatea de Drept și Administrație Publică, specializarea administrație publică
, susținerea și promovarea examenului de licență în sesiunea iulie 2009, precum și dobândirea titlului de licențiată în științe administrative,
act ce premerge diplomei finale de studii, împrejurarea că actul prin care i s-a recunoscut calitatea de licențiată în științe administrative
este în ființă, acesta nefiind revocat sau anulat), bucurându-se de prezumția de legalitate și veridicitate proprie unui act administrativ
,
M. E., Cercetării, Tineretului și Sportului nesolicitând în instanță anularea acestei adeverințe și neinvocând nelegalități în organizarea de către pârâtă a studiilor reclamantei, tribunalul, raportat și la dispozițiile legale mai sus expuse, constată că cererea reclamantei este întemeiată sub aspectul obligării pârâtei la emiterea diplomei de licență și suplimentului la diplomă. În ceea ce privește cererea de chemare în garanție formulată de reclamantă, tribunalul va admite excepția lipsei calității procesuale active invocată de chematul în garanție M. E., Cercetării, Tineretului și Sportului și în consecință va respinge cererea de chemare în garanție formulată de reclamant, deoarece solicitarea de obligare a MECTS de a desemna unitatea de specialitate producătoare de a pune la dispoziția universității formularele tipizate în vederea eliberării actelor de studii este parte a procedurii de eliberare a diplomei, ce se desfășoară între cele
două instituții, fără intervenția reclamantei.
Referitor la cererea de chemare în garanție formulată de pârâtă, tribunalul reține că între obligația Universității "S. H. "; și obligația MECTS de a aproba formularele tipizate, există o interdependență, câtă vreme doar prin admiterea cererii de chemare în garanție se asigură punerea în executare a obligației pârâtei, date fiind prevederile Ordinului nr.2284/2007, MECTS având competența exclusivă de a aproba tipărirea formularelor tipizate necesare.
Este evident că eliberarea diplomei de licență și a suplimentului nu poate fi dusă la îndeplinire, deoarece MECTS refuză tipărirea formularelor tipizate necesare, motivul fiind acela că nu se pot elibera în mod nelimitat formularele tipizate, ci numai pentru formele de învățământ acreditate sau autorizate provizoriu să funcționeze.
MECTS nu a opinat într-un sens neechivoc despre situația reclamantei, ci a analizat în abstract condițiile ce trebuie îndeplinite de fiecare universitate, date fiind prevederile art.5 din Ordinul nr.2284/2007, iar prevederile OG nr.10/2009 invocate de minister nu sunt aplicabile în speță, deoarece s-a susținut examenul de licență în iulie 2009, iar această ordonanță, din 12 august 2009, "privind dreptul studenților înmatriculați la formele de învățământ la distanță sau cu frecvență redusă de a continua studiile la programe de studii de licență autorizate să funcționeze provizoriu sau acreditate"; a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 581 din 20 august 2009, a intrat în vigoare
ulterior finalizării studiilor de către reclamantă, astfel că, raportat și la prevederile art.72 și urm. C.pr.civ., se va admite în parte cererea de chemare în garanție formulată de pârâta U. "S.
H. "; împotriva M. ui E., Cercetării, Tineretului și Sportului cu consecința obligării chematului în garanție să aprobe tipărirea formularelor tipizate constând în diplomă de licență și suplimentul la diploma de licență pentru reclamantă.
Se va respinge cererea pârâtei privind aplicarea chematului în garanție a sancțiunii prevăzute de art. 24 alin. 2 din Legea nr. 554/2004, această procedură specială de sancționare a autorităților, în cazul în care acestea nu execută hotărâri definitive și irevocabile, fiind subsecventă actualei etape judiciare.
Potrivit dispozițiilor art. 24 alin.1 din Legea nr. 554/2004 modificată și completată prin Legea nr. 262/2007 "Dacă în urma admiterii acțiunii autoritatea publică este obligată să încheie, să înlocuiască sau să modifice actul administrativ, să elibereze un alt înscris sau să e fectu ez e anumite
operațiuni administrative
, executarea hotărârii definitive și irevocabile se face în termenul prevăzut în cuprinsul acesteia, iar în lipsa unui astfel de termen în cel mult 30 de zile de la data rămânerii irevocabile a hotărârii";.
Numai în cazul în care termenul nu este respectat se aplică conducătorului autorității publice sau, după caz, persoanei obligate o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie, pe zi de întârziere, iar reclamantul are dreptul la despăgubiri de întârziere, conform alin.(2) al art. 24 din lege.
În temeiul art. 453 Cod procedura civilă, se va admite cererea reclamantului de obligare a pârâtei la cheltuieli de judecată în cuantum 104,30 lei reprezentând taxă de timbru și timbru judiciar.
Pe aceleași temeiuri, va obliga chematul în garanție să plătească pârâtei cheltuieli de judecată în cuantum de 8,60 lei - taxă de timbru, timbru judiciar.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE
Admite acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta N. C. , domiciliată în B., cartier V., nr. 95, sc.B, ap. 19, jud. B. -Năsăud, CNP 2. împotriva pârâtei U.
"S. H. "; B.,
cu sediul în B., sector 3, str. Ion G., nr. 13, și în consecință:
obligă pârâta să elibereze reclamantei diploma de licență și suplimentul diplomei. Obligă pârâta să plătească reclamantei cheltuieli de judecată în cuantum de 104, 30 lei.
Admite, în parte, cererea de chemare în garanție formulată de pârâta U. "S. H. "; împotriva M. UI E. N. , cu sediul în B., str. G-ral Berthleot, nr. 28-30, sector 1 și, în consecință:
obligă chematul în garanție să aprobe tipărirea formularelor tipizate constând în diplomă de licență și suplimentul la diploma de licență pentru reclamantă;
respinge cererea pârâtei privind aplicarea chematului în garanție a sancțiunii prevăzute de art. 24 alin. 2 din Legea nr. 554/2004.
Obligă chematul în garanție să plătească pârâtei cheltuieli de judecată în cuantum de 8,60
lei.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Cererea de recurs se depune la Tribunalul B. -Năsăud, sub sancțiunea nulității. Pronunțată în ședință publică azi,_ .
PREȘEDINTE, GREFIER,
B. L. T. M. D.
Red/dact/BLT/HVA_ /5 ex
