Sentința civilă nr. 2101/2013. Contencios. Despăgubire
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL B. -N.
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. _
SENTINȚA C I V I L Ă Nr. 2101/2013 Ședința publică de la 15 Noiembrie 2013 Tribunalul format din:
PREȘEDINTE: L. M. V.
GREFIER C. M.
Pe rol fiind soluționarea acțiunii în contencios administrativ și fiscal formulată de reclamantul P. O. în contradictoriu cu pârâtele A. F. P. B., și chemata în garanție A. F. PENTRU M., pârât A. J. A F.
P. B. -N., A. F. P. A O. B., având ca obiect despăgubire restituire taxă primă înmatriculare împotriva deciziei numărul
La apelul nominal făcut în ședința nu se prezintă nimeni. Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, cauza a rămas în pronunțare.
După pronunțarea hotărârii s-au depus la dosar "note de ședință"; emise de pârâta A. J. a F. P. B. -N. .
T R I B U N A L U L
Deliberând constată:
Prin acțiunea civilă înregistrată sub nr. de mai sus, reclamantul P. Otinel a chemat în judecată pe pârâta A. F. P. B. solicitând obligarea acesteia la restituirea taxei de poluare în cuantum de 2639 lei achitată la Trezoreria B. cu chitanța seria TS4A nr. 3087704 din data de_ și la plata dobânzii legale aferentă acestei sume, începând cu data achitării ei până la restituirea efectivă.
În motivare reclamantul a arătat că a achiziționat dintr-un stat membru al Comunității Europene, respectiv Germania, un autoturism marca Audi cu capacitate cilindrică 1896 CM și nr. de identificare WAUZZZ8DZ1A040022, pentru înmatricularea căruia a fost obligat să plătească taxa specială pentru autoturisme și autovehicule în cuantum de 2639 lei, cu chitanța anterior menționată.
Apreciind că nu se cuvenea plata taxei, a solicitat Administrației F. P.
B. restituirea ei, însă pârâta a refuzat înapoierea sumei.
Reclamantul susține, în esență, că perceperea taxei și condiționarea înmatriculării în România a unui autovehicul de plata taxei este contrară normelor comunitare. În concret, s-a făcut referire la incompatibilitatea dintre reglementarea menționată (art. 214/1-214/3 Cod fiscal) și legislația comunitară, respectiv art. 90 par. 1 din Tratatul Curții Europene care prevede că "Nici un stat membru nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre impozite interne de orice natură mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect produselor naționale similare …";.
În motivarea cererii reclamantul a făcut referire la hotărârea preliminară pe care Curtea de Justiție a Uniunii Europene a pronunțat-o în data de 07 aprilie 2011 în cauza Tatu c Statul Român, ocazie cu care s-a decis că dreptul Uniunii se opune ca un stat membru să instituie taxa de poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru. De asemenea, în aceiași cauză Tatu, instanța europeană a decis că taxa de poluare percepută în România este nelegală.
Reclamantul mai susține că dispozițiile OUG nr. 50/2008 și 9/2012 sunt contrare celor prevăzute de art. 10 TFUE.
În drept, au fost invocate disp. art. 90 par. 1 și 234 din Tratatul privind instituirea Comunității Europene, Legea nr. 554/2004 cu modificările ulterioare.
Acțiunea a fost legal timbrată cu taxă de timbru și timbru judiciar (f. 12-13).
Pârâta A. F. P. a municipiului B. a depus întâmpinare prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive. Pe fondul cauzei a solicitat respingerea acțiunii formulate de reclamant ca neîntemeiată, iar pe cale de consecință menținerea taxei de poluare achitată ca fiind legal percepută (f. 16-20).
Cu privire la excepția invocată pârâta a susținut că potrivit art. 33 din Codul de procedură fiscală, coroborat cu OMFP - ANAF nr. 2224/2011, A. F. P. a orașului B. este unitatea administrativ teritorială care administrează contribuabilul-reclamant din perspectiva colectării impozitelor și taxelor datorate bugetului general consolidat. Pentru aceste considerente pârâta a solicitat respingerea acțiunii formulate de reclamant ca fiind îndreptată împotriva unei persoane care nu poate avea calitatea procesuală pasivă.
Pe fondul cauzei, pârâta A. F. P. B. a arătat următoarele:
În motivare s-a arătat că instituirea și perceperea taxei de poluare are ca scop îmbunătățirea calității aerului, așa cum rezultă din art. 1 alin. 1 din OUG nr. 50/2008. Taxa achitată a fost stabilită de către organul fiscal în conformitate cu dispozițiile cuprinse în O.U.G. nr. 50/2008 pentru instituirea taxei pe poluare pentru
autovehicule și în Normele metodologice de aplicare.
Taxa pe poluare se plătește, conform art. 4 din O.U.G. nr. 50/2008, cu modificările și completările ulterioare, cu ocazia primei înmatriculări a unui autovehicul în România și la repunerea în circulație a unui autovehicul.
Taxa pe poluare se aplică nu numai autoturismelor rulate, ci și autoturismelor noi produse în țară și în străinătate. Legea nu face nicio deosebire cu privire la vechimea sau proveniența autoturismelor, taxa de poluare fiind aplicabilă în situația în care autoturismul se înmatriculează pentru prima dată în România.
La baza instituirii taxei stă principiul poluatorul plătește.
Cât timp această taxă nu este percepută pentru faptul că un autoturism traversează frontiera unui stat, ci pentru înregistrarea acestuia în vederea punerii în circulație, aceasta nu constituie o taxă vamală în sensul prevăzut de art. 25 din Tratat, astfel că nu se poate susține încălcarea acestui text legal.
CJCE a stabilit că acest text de lege trebuie interpretat ca interzicând o taxă pe poluare percepută cu ocazia primei înmatriculări atât timp cât valoarea taxei, determinată exclusiv prin raportare la caracteristicile tehnice ale autoturismului și clasificarea din punct de vedere al poluării, este calculată fără a se lua în calcul deprecierea autoturismului, de o asemenea manieră încât, atunci când se aplică autoturismelor second hand importate din statele membre, aceasta excede valoarea
taxei incluse în valoarea reziduală a unor autoturisme second hand similare care au fost deja înregistrate în statul membru în care sunt importate.
Din analiza dispozițiilor cuprinse în O.U.G. nr. 50/2008 rezultă că determinarea taxei pe poluare se realizează pe baza unor criterii obiective (tipul motorului, capacitatea cilindrică) și clasificarea din punct de vedere al poluării, luându-se în considerare și deprecierea autoturismului, conform coeficienților descriși în anexa 4, astfel încât exigențele stipulate de CJCE sunt respectate.
Prin urmare, existența unei taxe pe poluare nu este contrară dispozițiilor comunitare, nefiind deci motive temeinice pentru a dispune restituirea sumei reprezentând taxa pe poluare achitată de reclamant.
În ce privește solicitarea reclamantului de a i se acorda dobânda legală, pârâta a arătat că potrivit art. 9 din OUG nr. 13/2011 privind dobânda legală remuneratoare și penalizatoare pentru obligațiile bănești, precum și pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul bancar se prevede: "Dobânzile percepute sau plătite de Banca Națională a României, de instituțiile de credit, de instituțiile financiare nebancare și de Ministerul Finanțelor Publice, precum și modul de calcul al acestora se stabilesc prin reglementări specifice";.
Ordinul nr. 1899/2004 pentru aprobarea procedurii de restituire și de rambursare a sumelor de la buget, nu prevede acordarea de dobânzi decât în cazul în care cererea de rambursare/restituire nu a fost soluționată în termenul legal. Pentru considerentele expuse, pârâta a solicitat respingerea petitului referitor la obligarea sa la plata dobânzii legale.
Pârâta A. F. P. B. a formulat cerere de chemare în garanție a Administrației F. pentru M. (f. 21-22) și a solicitat obligarea chematei în garanție la plata sumei solicitate de reclamant, precum și a dobânzilor pretinse, în ipoteza admiterii acțiunii principale.
În motivare s-a arătat, în esență, că entitatea care încasează taxa este pârâta, însă destinatarul sumelor încasate este A. F. pentru M., conform art. 5 alin. 4 din OUG nr. 50/2008.
În drept, s-au invocat disp. art. 1 alin 1 din OUG nr. 50/2008.
Raportat la întâmpinarea depusă la dosar, reclamantul a depus scripte la dosar și a solicitat introducerea în cauză, în calitate de pârâtă, a Administrației F. P. B. , solicitând ca această pârâtă să fie obligată la restituirea taxei de poluare și a dobânzii legale aferente (f. 40).
Având în vedere adresa nr. 30353/_ emisă de Agenția Națională de Administrare Fiscală, Direcția Regională a F. P. C. -Napoca-A. J. a F. P. B. -N., prin care s-a solicitat Tribunalului B. -N., ca în toate cauzele în care până în data de_ au fost parte Direcția Generală a F.
P. B. -N. și/sau structurile teritoriale subordonate, să fie introdusă în cauză în calitate de succesoare în drepturi Direcția Regională a F. P. C. -Napoca, prin
J. a F. P. B. -N., instanța a dispus citarea în cauză, în calitate de pârâtă a Administrației Județene a F. P. B. -N., care conform disp. OUG nr. 74/2013 și HG nr. 520/2013 s-a subrogat în drepturile și obligațiile Administrației F. P. a orașului B. .
După pronunțarea hotărârii, pârâta A. J. a F. P. B. -N., subrogată în drepturile și obligațiile Administrației F. P. a orașului B. a depus la dosar "Note de ședință"; prin care și-a exprimat poziția procesuală. Întrucât
notele de ședință au fost depuse după pronunțarea hotărârii, acestea nu au mai fost avute în vedere de instanță cu ocazia deliberării.
Excepția lisei calității procesuale pasive invocată de pârâta A. F. P.
a fost unită cu fondul cauzei la termenul de judecată din data de 09 mai 2013 (f. 26).
Analizând cu prioritate această excepție, tribunalul reține că aceasta este întemeiată, întrucât între A. F. P. B. și reclamant nu s-a stabilit niciun raport juridic fiscal, atâta timp cât pârâta nu a încasat suma de bani a cărei restituire se solicită. Practic, plata taxei de poluare la Trezoreria B. a fost determinată de faptul că A. F. P. a orașului B. nu avea trezorerie proprie și era arondată la cea din B. .
În aceste condiții în care A. F. P. B. nu a încasat suma a cărei restituire se solicită, această administrație fiscală nu justifică legitimare procesuală pasivă, considerent pentru care se impune admiterea excepției, cu consecința respingerii acțiuni formulate de reclamant împotriva acestei pârâte, ca fiind promovată împotriva unei persoane lipsită de calitate procesuală pasivă.
Analizând actele și lucrările dosarului raportat la acțiunea reclamantului împotriva pârâtei A. J. a F. P. B. -N., subrogată conform disp. OUG nr. 74/2013 și HG nr. 520/2013, în drepturile și obligațiile Administrației
F. P. a orașului B.,
tribunalul reține faptul că în prezent, compatibilitatea
O.U.G. nr. 50/2008 cu prevederile dreptului Uniunii, în speță art. 110 din T.F.U.E. incidente, trebuie analizată prin raportare la efectele produse în dreptul intern de hotărârile pronunțate la data de 7 aprilie 2011, respectiv 7 iulie 2011 de către Curtea de Justiție a Uniunii Europene în cauza nr. C-402/09 vizând forma inițială a OUG 50/2008 respectiv C-263/10 vizând forma OUG nr. 50/2008 după data de_ având ca obiect cereri de pronunțare a unei hotărâri preliminare formulate de Tribunalul Sibiu, respectiv Tribunalul Gorj.
Prin aceste hotărâri Curtea de Justiție a stabilit pe cale de interpretare că articolul 110 din T.F.U.E. trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.
Curtea de Justiție a interpretat dreptul Uniunii, mai precis art. 110 din T.F.U.E., plecând de la analiza neutralității taxei în privința vehiculelor de ocazie importate și a vehiculelor de ocazie similare înmatriculate pe teritoriul național anterior instituirii taxei menționate ajungând la concluzia că deși obiectivul primordial urmărit de această reglementare este cel al protecției mediului, reglementarea menționată are ca efect faptul că vehiculele de ocazie importate și caracterizate printr-o vechime și o uzură importante sunt supuse, în pofida aplicării unei reduceri ridicate a valorii taxei pentru a ține seama de deprecierea lor, unei taxe care se poate apropia de 30% din valoarea lor de piață, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt în niciun fel grevate de o astfel de sarcină fiscală, astfel că nu se poate contesta că, în aceste condiții, OUG nr. 50/2008 are ca efect descurajarea importării și punerii în circulație în România a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre.
Prin urmare, taxa pe poluare impusă ca obligație prealabilă de legea în vigoare menține efectul descurajator al punerii în circulație a autovehiculelor second-hand cumpărate din alte state membre ale Uniunii fără să existe în prezent vreo normă juridică care să descurajeze cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.
Hotărârile pronunțate de Curtea de Justiție în procedura de obținere a unei hotărâri preliminare sunt obligatorii nu numai în cauza pendinte care a generat sesizarea, ci în toate cazurile similare deduse judecății și produc efecte retroactive. Mai precis conform art. 267 din T.F.U.E. interpretarea pe care C.J.U.E. o dă unei norme de drept european, clarifică sau definește, acolo unde este necesar, înțelesul și întinderea acestei norme așa cum aceasta trebuie înțeleasă sau ar fi trebuit să fie înțeleasă și aplicată de la data intrării ei în vigoare.
Aceleași concluzii au fost stabilite de către CJUE și în cauza Nisipeanu, respectiv C-263/10 din_, în care au fost analizate formele ulterioare ale OUG nr. 50/2008.
Prin urmare, în privința taxei pe poluare prevăzută de OUG nr. 50/2008 trebuie să se rețină că reglementarea națională în vigoare la data plății taxei este incompatibilă cu art. 110 T.F.U.E.
Concluzia care se impune așadar este aceea că taxa pe poluare plătită de reclamant cu chitanța seria TS4A nr. 3087704 din data de_ (f. 4) nu mai are bază legală în dreptul intern (art. 117 alin. 1 lit. d) C.proc.fisc.), considerent pentru care se impune restituirea acesteia.
Este de principiu că potrivit dispozițiilor art. 21 alin. 4 din Codul de procedură fiscală în măsura în care plata sumelor reprezentând impozite, taxe, contribuții și alte venituri ale bugetului general consolidat se constată că a fost fără temei legal, cel care a făcut plata are dreptul la restituirea sumei respective.
Dacă suma respectivă a fost încasată și folosită fără să existe temei legal, se impune a se restitui nu numai suma plătită, ci și dobânda legală calculată pe perioada cuprinsă între data creditării bugetului de stat și data restituirii integrale către contribuabil ca echivalent al lipsei folosirii acestei sume.
Numai astfel se poate concepe o justă și integrală reparație a prejudiciului încercat de contribuabil aflat într-o astfel de situație în care acestuia i s-a produs un prejudiciu prin acțiunea ilicită și culpabilă a organului fiscal al statului.
În acest sens s-a pronunțat CJCE și în cauza M. Irimie C-565/11, în care a statuat că dreptul Uniunii trebuie interpretat în sensul că se opune unui regim național care limitează dobânzile acordate cu ocazia restituirii unei taxe percepute cu încălcarea dreptului Uniunii la cele care curg începând din ziua care urmează datei formulării cererii de restituire a acestei taxe.
Prin urmare, odată cu restituirea sumei achitate se impune și plata dobânzii legale aferente sumei încasate de pârâtă, cu începere de la data încasării -_ și până la data plății efective, calculată în baza OG nr. 9/2000 în vigoare până la data de_, respectiv conform OG nr. 13/2011 aplicabilă potrivit art. 19 din 1 octombrie 2011.
În baza considerentelor reținute și a textelor legale evocate, tribunalul va admite excepția lipsei calității procesuale pasive, invocată de pârâta A. F.
P. B. . Pe cale de consecință va respinge acțiunea civilă formulată de
reclamantul P. Otinel împotriva pârâtei A. F. P. B., ca fiind promovată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Tribunalul va admite acțiunea civilă formulată de reclamant împotriva pârâtei
A. J. a F. P. B. -N., subrogată în drepturile și obligațiile Administrației F. P. B. și în consecință, va obliga pârâta A. J. a
F. P. B. -N. să restituie reclamantului P. Otinel suma de 2639 lei, achitată cu chitanța seria TS4A nr. 3087704 din data de_ cu titlu de taxă de poluare.
De asemenea, pârâta A. J. a F. P. B. -N. va fi obligată să plătească reclamantului și dobânda legală aferentă sumei de 2639 lei, începând cu data achitării acestei sume și până la data restituirii.
Este de menționat că reclamantul P. Otinel nu a solicitat obligarea pârâtei la plata cheltuielilor de judecată.
Referitor la cererea de chemare în garanție formulată de pârâta A. F.
P. B., tribunalul constată că este nefondată, astfel că o va respinge, având în vedere că această pârâtă nu a fost obligată la restituirea sumelor arătate mai sus. De altfel, ipoteza normei legale instituită de legiuitor prin art. 60 alin. 1 Cod de procedură civilă, nu este întrunită în speță, această parte - A. F. P. B. necăzând în pretenții.
Apărările formulate de pârâta A. J. a F. P. B. -N. prin
"notele de ședință"; nu au fost avute în vedere la soluționarea cauzei întrucât au fost depuse la dosar în data de_, după pronunțarea prezentei hotărâri.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ș T E
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive invocată de pârâta A.
F. P. B. și respinge acțiunea civilă formulată de reclamantul P. Otinel, împotriva acestei pârâte, ca fiind promovată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Admite acțiunea formulată de reclamantul P. OTINEL, domiciliat în com.
N., sat. N. nr. 140 A, jud. B. -N., împotriva pârâtei A. J. a
F. P. B. -N.
, cu sediul în B., str. 1 D. nr. 6-8 jud. B. -N., subrogată în drepturile pârâtei A. F. P. B. cu sediul în B., str. Trandafirilor nr. 2 A, jud. B. -N., și în consecință:
-obligă pârâta să restituie reclamantului suma de 2639 lei achitată cu chitanța seria TS 4A nr. 3087704 din data de 02 iulie 2008 cu titlu de taxă de poluare;
-obligă pârâta să plătească reclamantului dobânda legală aferentă sumei de 2639 lei, începând cu data achitării ei - 02 iulie 2008 și până la restituirea efectivă.
Respinge cererea de chemare în garanție formulată de pârâta A. F.
P. B. .
Cu drept de recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din data de 15 noiembrie 2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
L. M. V. C. M.
