Sentința civilă nr. 2556/2013. Contencios. Obligația de a face
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL SĂLAJ SECȚIA CIVILĂ
Dosar nr. _
Date operator: 2516
SENTINȚA CIVILĂ NR.2556
Ședința publică din 23 mai 2013 Instanța constituită din: Președinte: C. D., judecător
C. C., grefier
S-a luat în examinare acțiunea civilă formulată de reclamantul C. C. V., cu domiciliul în loc. T., nr.54, județul Sălaj, în contradictoriu cu pârâta A. F. P. A M. Z. , cu sediul în Z., P-ța I. M., nr.15, județul Sălaj și chemată în garanție A. F. PENTRU M. -
M. M.
, cu sediul în B., sector 6, str. Splaiul I., nr.294, corp A, având ca obiect obligația de a face - restituire taxă auto.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită, conform dispozițiilor art.87 și următoarele Cod procedură civilă.
Acțiunea este legal timbrată.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Se invocă din oficiu excepția inadmisibilității cererii de anulare a adresei privind refuzul de restituire a taxei pe poluare înregistrată sub nr.52008 și emisă de pârâta A. F. P. a M.
Z. la data de_ .
Instanța raportat la obiectul cererii și la actele de la dosar reține cauza în pronunțare, urmând ca odată cu fondul cauzei să se pronunțe asupra excepției invocate din oficiu și excepției inadmisibilității acțiunii invocate prin întâmpinare.
Deliberând, reține că:
T R I B U N A L U L,
Prin acțiunea formulată reclamantul C. C. V. solicită instanței ca prin hotărârea ce se va pronunța să dispună obligarea pârâtei A. F. P. a M. Z. la restituirea sumei de 3740 lei, încasată cu titlu de taxă de poluare, achitată la data de_, cu majorări de întârziere de 0,1% pe zi de întârziere de la data achitării sumei până la restituirea efectivă. S-a mai solicitat și anularea adresei emisă de pârâta A. F. P. Z., prin care i s-a comunicat refuzul de restituire a taxei.
In fapt s-a arătat că a achitat suma cu titlu de taxa de poluare în vederea înmatriculării autovehiculului său.
Apreciază că pretinderea și încasarea acestei taxe este ilegală și discriminatorie în raport cu dispozițiile art. 90 din Tratatul Comunității Europene, făcând referire la jurisprudența CJCE în această materie.
In drept, acțiunea a fost întemeiata pe dispozițiile art. 110 din TFUE, art. 148 Constituția României.
În probațiune s-au depus înscrisuri.
Prin întâmpinare pârâta a solicitat respingerea acțiunii deoarece dispozițiile OUG nr. 50/2008, în baza căreia a fost percepută taxa, nu contravine legislației comunitare, ci dimpotrivă respectă exigențele de compatibilitate cu art. 90 paragraful 1 din Tratatul Comunității Europene.
Cu aceeași ocazie pârâta a formulat și depus cerere de chemare in garanție a Administrației F. pentru M. solicitând ca în cazul admiterii acțiunii să fie admisă și cererea de chemare în garanție. În susținere s-a arătat că taxa constituie venit la bugetul F. pentru M. și se gestionează de A.
pentru M. .
În cauză a fost invocată excepția inadmisibilității acțiunii deoarece reclamantul nu a parcurs procedura administrativ fiscală prevăzută de art. 207 și urm. Cod procedură fiscală.
S-a mai invocat excepția inadmisibilității cererii de anulare a adresei emisă de AFP Z. .. Analizând cu precădere excepțiile invocate, instanța reține cu privire la:
excepția inadmisibilității cererii de anulare
a adresei privind refuzul de restituire a taxei, aceasta nu reprezintă un act administrativ în sensul prevăzut de art. 2 din Legea nr.554/2004.
Conform art.8 din același act normativ, în materie de contencios administrativ, controlul judecătoresc se exercita împotriva actelor unilaterale cu caracter individual sau normativ emise de o autoritate publica [....] care dau naștere, modifica sau sting raporturi juridice. Pentru că adresa a cărei anulare se solicită nu are acest caracter este exceptată controlului judecătoresc în procedura de contencios administrativ. Prin urmare excepția inadmisibilității va fi admisă și în consecință cererea privind anularea adresei urmează a fi respinsă.
excepția inadmisibilității acțiunii
, că prin decizia Î. nr. 24/_ de admitere a recursului în interesul legii s-a statuat că sunt admisibile acțiunile prin care se solicită restituirea taxei de poluare în lipsa parcurgerii procedurii prevăzute de art. 205-218 din OUG nr. 92/2003. În cuprinsul acestei hotărâri a fost expusă jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene, care recunoaște contribuabilului dreptul de a solicita rambursarea unei taxe plătite cu încălcarea dreptului european, independent de orice contestare a actului administrativ prin care această taxă a fost stabilită (jurisprudența Metallgesellshaft și Hoechst).
În ceea ce privește inadmisibilitatea acțiunii cu motivația că reclamantul nu a atacat un act administrativ în sensul definit de Legea nr. 554/2004, tribunalul reține că introducerea prezentei acțiuni este întemeiată pe refuzul nejustificat de soluționare a cererii de restituire, refuz care rezultă din practica administrativă a pârâtei anterioară introducerii acțiunii, din poziția procesuală a acesteia și răspunsul comunicat reclamantului în acest sens.
Pentru aceste motive instanța va respinge excepția inadmisibilității acțiunii;
În privința fondului acțiunii, față de probatoriul administrat, instanța reține următoarele:
Reclamantul a achitat la Trezoreria din cadrul AFP Z. suma de 3740 lei reprezentând taxa de poluare pentru autoturismul proprietatea sa, înmatriculat pentru prima dată într-un stat membru al UE, conform chitanței și dovezii de înmatriculare, anexate la dosar.
Considerând nelegală perceperea acestei taxe s-a adresat pârâtei AFP Z., fără a primi un răspuns favorabil.
Tribunalul constată că, prin hotărârea preliminară pe care Curtea de Justiție a Uniunii Europene a pronunțat-o la data de 7 aprilie 2011 în cauza I. Tatu c. Statul Român, s-a decis că dreptul Uniunii se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.
CJUE s-a pronunțat și în cauza Nisipeanu c. României din 7 iulie 2011, arătând că aceleași considerații (privind incompatibilitatea taxei cu art. 110 TFUE) se impun în ceea ce privește regimul de impozitare prevăzut de OUG nr. 50/2008, astfel cum a fost modificată prin OUG nr. 208/2008, OUG nr. 218/2008, OUG nr. 7/2009 și, respectiv, OUG nr. 117/2009. S-a apreciat de către Curte că toate versiunile de modificare a OUG nr. 50/2008, inclusiv versiunea în baza căreia s-a achitat taxa de către reclamant în prezenta cauză, mențin un regim de impozitare care descurajează înmatricularea în România a unor autovehicule de ocazie cumpărate din alte state membre și care se caracterizează printr-o uzură și o vechime importante, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt în niciun fel grevate de o asemenea sarcină fiscală.
Tribunalul reține că hotărârile pronunțate de Curtea Europeană de Justiție în procedura de obținere a unei hotărâri preliminare sunt obligatorii nu numai în cauza care a generat sesizarea, ci în toate cauzele similare deduse judecății și produc efecte retroactive. În acest sens sunt dispozițiile art. 267 TFUE potrivit cărora interpretarea pe care Curtea o dă unei norme de drept european, clarifică sau definește, acolo unde este necesar, înțelesul și întinderea acestei norme așa cum aceasta trebuie
înțeleasă sau ar fi trebuit să fie înțeleasă și aplicată de la data intrării ei în vigoare, deci în prezenta cauză încă de la data de_, data intrării în vigoare a OUG nr. 50/2008.
Având în vedere considerentele expuse, instanța apreciază că, în speță, taxa de poluare achitată de reclamant a fost percepută cu încălcarea prevederilor art.110 din TFUE.
Tribunalul va mai reține că în conformitate cu prevederile art. 21 alin 4 din Codul de procedura fiscală, în măsura în care plata sumelor reprezentând impozite, taxe, contribuții si alte venituri ale bugetului general consolidat a fost efectuată fără temei legal, cel care a făcut astfel plata are dreptul la restituirea sumei respective.
De asemenea, principiul răspunderii patrimoniale presupune reparația in natură si integrală a prejudiciului, iar o justă reparație a prejudiciului suferit de contribuabil ca urmare a încasării și folosirii de către pârâtă a unei sume, fără temei legal, presupune restituirea nu numai a acestei sume ci și a dobânzii legale calculate pentru perioada cuprinsă între data creditării bugetului de stat și data restituirii integrale către contribuabil.
Pentru aceste motive cererea reclamantului va fi admisă, pârâta AFP Z. urmând a fi obligată să-i restituie reclamantului suma de 3740 lei reprezentând taxa de poluare achitată necuvenit.
În privința cererii de acordare a majorărilor de întârziere, raportat la temeiul de drept invocat de reclamant, respectiv art. 124 din OG nr. 92/2003 reiese că aceasta a solicitat acordarea majorărilor de întârziere în materie fiscală. Instanța va respinge această cerere, reținând că, deși încasarea nelegală a unei taxe produce un prejudiciu prin lipsirea de respectiva sumă de bani pentru perioada cuprinsă între data încasării taxei si data restituirii efective, normele speciale din materia dreptului fiscal nu reglementează acoperirea acestui prejudiciu, situație în care devin incidente normele dreptului comun referitoare la acordarea dobânzii legale. Nu se poate accepta aplicarea prin analogie a dispozitiilor art. 124 alin. 2, raportat la art. 120 alin. 6 si art. 117 Cod procedură fiscală, deoarece este vorba despre norme de excepție, de stricta interpretare si aplicare doar la situația pe care o reglementează.
În privința cererii de chemare în garanție, în temeiul art. 60 din Codul de procedură civilă, coroborat cu art. 1 din OUG nr. 50/2008, având în vedere că sumele achitate cu titlu de taxă pe poluare constituie venit la bugetul F. pentru M. și se gestionează de către chemata in garanție, tribunalul va admite cererea de chemare în garanție și va obliga A. F. pentru M. să achite în favoarea pârâtei A. F. P. Z. suma de 3740 lei reprezentând taxă pe poluare restituită reclamantului.
Văzând disp. art. 274 Cod procedură civilă, raportat la principiul disponibilității, nu se vor acorda cheltuieli de judecată, acestea nefiind solicitate.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția inadmisibilității cererii de anulare a adresei privind refuzul de restituire a taxei de poluare, în consecință respinge cererea reclamantului privind anularea acestora.
Respinge excepția inadmisibilității acțiunii invocată de pârâtă.
Admite, în parte, acțiunea formulată de reclamantul C. C. V., cu domiciliul în loc. T.
, nr.54, județul Sălaj în contradictoriu cu pârâta A. F. P. a M. Z., cu sediul în Z.
, P. I. M., nr.15, județul Sălaj și, în consecință:
Obligă pârâta A. F. P. a M. Z. să restituie reclamantului suma de 3740 lei, încasată cu titlu de taxă pe poluare.
Respinge capătul de cerere cu privire la acordarea majorărilor de întârziere de 0,1% pe zi de întârziere în materie fiscală.
Admite cererea de chemare în garanție formulată de pârâtă împotriva chematei în garanție A.
F. pentru M., cu sediul în B., Splaiul I., nr. 294, corp A, sector 6 și în consecință: Obligă chemata în garanție să achite pârâtei A. F. P. a M. Z. suma de
3740 lei reprezentând taxă pe poluare restituită reclamantului.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică azi, 23 mai 2013. | ||
JUDECĂTOR, | GREFIER, | |
D. C. | C. | C. |
Red/Dact.DC/CC_ /6 ex.
Com. 4ex/_
