Sentința civilă nr. 326/2013. Contencios. Anulare acte emise de autorităţile de reglementare
| Comentarii |
|
Dosar nr. _
R O M Â N I A
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios A. ȘI FISCAL
SENTINȚA CIVILĂ NR. 326/2013
Ședința publică de la 21 Mai 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE A. | A. | M. |
Grefier A. | B. |
S-a luat în examinare cererea de chemare în judecată formulată de către
reclamant U. A. | T. | A O. | ȘIMLEU S. | PRIN P. | O. | în | |
contradictoriu cu pârât M. | D. | R. ȘI A. | P. | - D. | G. |
C. ȘI S. N. F. E., având ca obiect anulare acte emise de autoritățile de reglementare decizia nr.85/2013.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă consilier juridic Pașca L. N. în reprezentarea intereselor reclamantei, lipsă fiind pârâtul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier după care,
Curtea constata ca este competenta general si material sa solutioneze prezentul litigiu conform art. 51 din OUG 66/2011 si art. 10 alin. 1 din Legea 554/2004 .
Cutea pune în discuție excepția necompetenței teritoriale invocate de pârât prin întâmpinare.
Reprezentanta reclamantei solicită respingerea excepției, conform argumentelor expuse în răspunsul la întâmpinare.
Curtea, după deliberare, respinge excepția necompetenței teritoriale invocată de pârât, constatând că este competentă teritorial în soluționarea prezentei cauze, conform art. 10 alin 3 din Legea nr. 554/2004, reținând că se atacă un titlu de creanță emis în baza OUG nr.66/2011 și nu este un litigiu fundamentat pe un contract de achiziție publică.
În continuare, Curtea pune în discuție cererea în probațiune formulată de reclamantă.
Reprezentanta reclamantei învederează faptul că nu insistă asupra cererii în probațiune privind efectuarea unei expertize judiciare, apreciind că aceasta nu este utilă cauzei, la dosar existând suficiente înscrisuri în susținerea poziției procesuale.
Curtea, luând act de poziția procesuală a reclamantei și constatând că nu sunt alte cereri de formulat aratand totodata ca cererea in probatiune nu putea fi admisa raportata la art. 254 alin. 2 pct. 5 NCPC, declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul în susținerea acțiunii.
Reprezentanta reclamantei solicită admiterea cererii de chemare în judecată astfel cum a fost formulată, cu consecința anulării Deciziei de soluționare a Contestației nr. 85/_ și a Notei de constatare a neregulilor și stabilire a corecțiilor financiare nr. CA 1936 din_, pentru motivele invocate în considerentele acțiunii.
Curtea reține cauza în pronunțare.
C U R T E A
Prin acțiunea în contencios administrativ înregistrată la data de 12 aprilie 2013, reclamanta U. A. T. A O. ȘIMLEU S. PRIN P.
O. a chemat în judecată pe pârâtul M. D. R. ȘI A. P.
D. G. C. ȘI S. N. F. E., solicitând admiterea acțiunii și pe cale de consecință să se dispună anularea Deciziei Comisiei de Soluționare a Contestației nr. 85/_ prin care s-a respins contestația formulată împotriva Notei de constatare a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. CA 1936, încheiată la data de_ și anularea NOTEI DE C. a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. CA 1936, încheiată la data de_ de către reprezentanții de la D. G. C. și S. N. F. E. Serviciul C. și S. N. - POR din cadrul M. D. R. ȘI ADMINISTRAȚIEI P. cu privire la contractul de finanțare cu nr. 800/_, proiectul cod SMIS 11265 cu denumirea "Modernizare Ambulatoriu din cadrul spitalului orășenesc Ș. S. ", beneficiar U. A. -teritorială orașul Ș.
S. .
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că în urma controlului efectuat cu privire la modul de derulare a contractului de finanțare nr. 800/_, proiectul cod SMIS 11265 cu denumirea "Modernizare Ambulatoriu din cadrul spitalului orășenesc Ș. S., organul de control a constatat in mod greșit că au fost
încălcate dispozițiile OUG nr. 34/2006 și a HG nr. 925/2006.
Împotriva NOTEI DE C. a neregulilor și de stabilire a corecțiilor financiare nr. CA 1936, încheiată la data de_ de către reprezentanții de la
D. G. C. și S. N. F. E. Serviciul C. și S. N.
POR din cadrul M. D. R. ȘI ADMINISTRAȚIEI P. a formulat contestație la organul emitent, potrivit prevederilor art.46-47 din OUG 66/2011 solicitând anularea actului contestat. Ca urmare a contestației depuse, a primit răspunsul cu nr. MDRAP-CA-22991/_ prin care i s-a comunicat Decizia Comisiei de Soluționare a Contestației nr. 85/_ prin care s-a respins contestația formulată ca fiind nefondată.
În cuprinsul Deciziei date ca urmare a contestației reclamantei, nu se aduc argumente care să combată în vreun fel motivele contestației și nici elemente că respectiva contestație ar fi neîntemeiată, ci organul emitent se rezumă pur și simplu la a relua considerentele de fapt și de drept expuse în Nota de constatare încheiată la data de_ cu ocazia controlului, dându-le o altă formă și motivând nota de constatare mai pe îndelete nicidecum cu argumente contrare care să combată de ce reclamanta nu are dreptate în cele ce contestă.
Ori, în opinia reclamantei și având în vedere practica în domeniu, cuprinsul răspunsului la orice act contestat trebuie întemeiat sistematic și punctual de ce contestatorul nu are dreptate, argumentându-se atât în fapt cât și în drept cu atât mai mult cu cât s-a dat o Decizie de respingere a contestației, fapt ce nici pe departe nu s-a întâmplat.
Astfel, în urma derulării procedurilor de achiziție publică pentru atribuirea contractului de lucrări în vederea executării lucrărilor de modernizare la Ambulatoriul spitalului orășenesc Șimelu S. a fost încheiat contractul de lucrări nr. 27/_ între Orașul Ș. S. și SC EURO TRANS UNIVERSAL SRL.
Organul de control a reținut faptul că una dintre condițiile de calificare impuse prin fișa de date, cap. 4 punct 4.4 ar fi una restrictivă. Astfel dintre condițiile enumerate la acest punct se consideră ca fiind restrictivă cerința privind "Ofertantul, prin prezentarea bilanțului contabil, trebuie să ateste faptul că media rezultatelor exercițiilor financiare nete (profit net/pierdere) ale ofertantului trebuie să fie pozitivă pe ultimii trei ani (_ ), adică nu a
înregistrat pierderi la datele menționate. Ca și texte de lege care au fost încălcate
se invocă ca fiind art. 178 alin 2 din OUG nr. 34/2006 coroborat cu dispozițiile art. 8 alin 2 din HG nr. 925/2006.
Astfel, potrivit dispozițiilor art. 178 din OUG nr. 34/2006: " 1) În cazul în care, pentru criteriile de natura celor prevăzute la art. 176 lit. c) și d), autoritatea contractantă consideră că se justifică impunerea anumitor cerințe minime pe care ofertanții/candidații trebuie să le îndeplinească pentru a fi considerați calificați, atunci aceste cerințe trebuie să fie precizate, conform principiului transparenței, în cadrul anunțului de participare.
(2) Autoritatea contractantă nu are dreptul de a solicita îndeplinirea unor cerințe minime referitoare la situația economică și financiară și/sau la capacitatea tehnică și profesională, care ar conduce la restricționarea participării la procedura de atribuire. " iar dispozițiile art. 8 alin 2 din HG nr. 925/2006 prevede că " (2) Atunci când impune cerințe minime de calificare referitoare la situația economică și financiară ori la capacitatea tehnică și/sau profesională, astfel cum este prevăzut la art. 178 alin. (1) din ordonanța de urgență, autoritatea contractantă trebuie să fie în măsură să motiveze aceste cerințe, elaborând în acest sens o notă justificativă care se atașează la dosarul achiziției. "
După cum se poate observa în niciuna dintre textele de lege invocate de organul de control nu se găsește o reglementare expresă care să ducă la concluzia că aceste criterii ar fi ilegale. Potrivit dispozițiilor OUG nr. 34/2006 condițiile solicitate prin fișa de date a achiziției privind situația economică și financiară nu trebuie să conducă la restricționarea participării la procedura de atribuire. Prin cerința autorității, și anume că operatorii economici participanți la procedură să nu fi înregistrat pierderi a fost impusă ca și o măsură de siguranță și de garantare ca toți participanții la această procedură nu prezintă riscuri de a avea probleme financiare pe parcursul derulării contractului. Având în vedere faptul că acest contract era finanțat din fonduri europene acest lucru ducea la crearea unor situații atipice în ceea ce privește derularea contractului. Astfel societatea comercială care urma să fie declarată câștigătoare trebuia să aibă o situație financiară solidă, pentru a putea executa lucrări din fonduri proprii având în vedere faptul că în cazul contractelor finanțate din fonduri europene sistemul de plată este unul de decontare. În atare situație executantul trebuie să aibă resurse financiare solide pentru a putea executa lucrările din resurse proprii urmând să aștepte o perioadă de câteva luni până se derula o tranșă de plată pentru încasarea contravalorii lucrărilor. Mai mult, executantul trebuia să respecte și termenul de execuție care nu putea fi mai mare decât perioada pentru care a fost semnat contractul de finanțare, dar având în vedere durata în timp a derulării tranșelor de plată exista riscul, în cazul unei societăți comerciale care nu prezentă suficiente garanții financiare, ca acest termen să nu poată fi respectat, fapt ce ducea la aplicarea unor penalități considerabile.
Având în vedere cele mai sus arătate consideră că cerințele impuse sunt motive suficiente pentru a justifica impunerea unei astfel de cerințe, raportat și la starea de fapt existentă la data demarării procedurii, în anul 2010, când criza economică națională dar și mondială își arăta din plin efectele. Autoritatea contractantă nu a dorit asumarea riscului încheierii unui contract cu un operator economic, din a cărei situație economică deja rezulta existența riscului intrării în incapacitate de plată din lipsa lichidităților. De altfel, potrivit dispozițiilor legale în materia achizițiilor publice, orice operator economic având acces la documentația de atribuire, putea contesta criteriile trecute în fișa de date, fapt ce nu s-a întâmplat.
Aceste considerente au fost avute în vedere și când a fost stabilită cerința privind solvabilitatea și lichiditatea generală care trebuia să fie 100% în cursul anului 2009. Faptul că o astfel de cerință nu este una ilegală rezultă chiar din
dispozițiile art. 9 lit. d în HG nr. 926/2006 unde se arată că autoritatea contractantă poate solicita ca participanții la procedura de achiziție publică să prezinte ca au o lichiditate generală de 100%. Ori nu înțelege pe ce criterii organul de control, contrar dispozițiilor legale a ajuns la concluzia că acest criteriu este abuziv și nelegal.
Cât privește aspectele imputate la punctul al doilea de control sunt eronate în opinia reclamantei. Organul de control a considerat că au fost impuse printre factorii de evaluare și aspecte care au fost cerute ca și criterii de calificare fapt ce contravine dispozițiilor art. 15 din HG nr. 925/2006.
Astfel, organul de control reține că în cadrul factorului de evaluare a ofertei tehnice a fost punctat PI- Planul și programul calității propus pentru execuția lucrării vizat de RTE
P2- Planul de management privind securitatea și siguranța muncii vizat de responsabil SSM
P3 - Caracteristici tehnice și funcționale P4 - Garanția de bună execuție
P5 - Termen de remediere a problemelor apărute în perioada de garanție.
Totodată organul de control arăta că Programul calității este parte integrantă a S. ului de management al calității, fapt ce în opinia lor conduce la concluzia că au fost stabiliți aceeași factori de calificare ca și cele de evaluare.
O astfel de susținere este una total greșită pornind însăși din afirmația organului de control. Atâta timp cât Programul calității este doar o parte componentă a S. ului de management, înseamnă că cele două documente nu sunt identice din punct de vedere al conținutului. Mai mult, Programului calității ca și factor de evaluare s-a cerut a fi prezentat pentru lucrarea ce făcea obiectul licitației, pe când S. ul calității este un document generic, unde descrierile sunt generice nefiind aplicate pentru o lucrare anume. Deci, de aici rezultă că Programul calității care face parte din S. ul de management al lucrărilor nu este același lucru cu Programul calității adaptat la lucrările licitate. Cele două documente sunt total diferite din punct de vedere al conținutului lor.
În atare situație nu consideră că au fost încălcate dispozițiile art. 15 din HG nr. 925/2006. totodată consideră și că stabilirea corecțiilor financiare de 5% în sarcina reclamantei sunt nefondate și netemeinice, drept pentru care, având în vedere cele mai sus arătate, solicită admiterea contestației așa cum a fost ea formulată și pe cale de consecință anularea Deciziei Comisiei de Soluționare a Contestației nr. 85/_ prin care s-a respins contestația formulată împotriva Notei de constatare nr. CA 1936 din_ ; și anularea Notei de constatare nr. CA 1936 din_, întocmită de către reprezentanții de la D. G. C. și S. N. F. E. Serviciul C. și S. N. - POR din cadrul
M. ui D. R. și Administrației P. .
M. D. R. și Administrației P. a formulat întâmpinare
prin care a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată ca fiind neîntemeiată. De asemenea a invocat excepția lipsei competenței teritoriale a Curții de Apel Cluj și pe cale de consecință declinarea dosarului spre competență soluționare Curții de Apel B. -Secția de contencios administrativ.
Reclamanta U. A. T. A O. ȘIMLEU S. PRIN P. O.
a formulat răspuns la întâmpinare prin care a solicitat respingerea excepției invocate de pârâtă.
Instanta din actele dosarului retine urmatoarele
:
In speta nota de constatare a neregulilor si de stabilire a corectiilor financiare atacata de catre reclamata constata existenta a doua nereguli :prima legata de imprejurarea ca in procedura de achizitie publica in vederea atribuirii contractului de lucrari privind executarea lucrarilor de modernizare la
ambulatoriul Spitalului Orasenesc S. l S. a fost impusa prin punctul 4.4 din fisa de date a achizitiei o cerinta de calificare restrictiva nejustificata, iar a doua neregula legata de imprejurarea ca in cadrul aceleiasi proceduri de achizitie publica au fost impusi factori de evaluare care au fost prevazuti totodata si ca si criteri de calificare ,factori care nu punctau avantajele ofertelor ,nu aveau legatura directa cu natura contractului si au distorsionat rezultatul aplicarii procedurii incalcindu-se art. 15 din HG 925/2006.
Anterior analizarii in fond a acestor doua nereguli reclamanta arata ca in cadrul deciziei prin care s-a solutionat contestatia sa impotriva notei de constatare sus mentionate nu se analizeaza argumentele pe care le-a adus in sprijinul pozitiei sale procesuale ci se reiau practic argumentele de fapt si de drept ale organului emitent al notei de constatare ceea ce duce la concluzia nelegalitatii deciziei sus mentionate .
Analizind cuprinsul acestei decizii aflate la f. 24-29 rezulta ca in cuprinsul deciziei la f. 25 sunt expuse in esenta motivele invocate de catre reclamanta in cuprinsul contestatiei sale iar apoi analiza situatiei de fapt si de drept se face prin prisma neregulilor constatate,a motivelor invocate de catre reclamanta fiind analizate astfel fie implicit ,fie explicit si aceste motive .Astfel in privinta deciziei de solutionare a contestatiei nu subzista din acest punct de vedere nici un motiv de nulitate .
Conform art. 2 din OG 66/2011 prin neregulă se intelege orice abatere de la legalitate, regularitate și conformitate în raport cu dispozițiile naționale și/sau europene, precum și cu prevederile contractelor ori a altor angajamente legal încheiate în baza acestor dispoziții, ce rezultă dintr-o acțiune sau inacțiune a beneficiarului ori a autorității cu competențe în gestionarea fondurilor europene, care a prejudiciat sau care poate prejudicia bugetul Uniunii E. /bugetele donatorilor publici internaționali și/sau fondurile publice naționale aferente acestora printr-o sumă plătită necuvenit
Prin activitatea de stabilire a creanțelor bugetare rezultate din nereguli se intelege activitatea prin care se stabilește și se individualizează obligația de plată rezultată din neregula constatată, prin emiterea unui titlu de creanță, iar prin creanțe bugetare rezultate din nereguli se inteleg sumele de recuperat ca urmare a constatării unei nereguli în obținerea și utilizarea fondurilor europene și/sau a fondurilor publice naționale aferente acestora;
Conform punctului 2.3 din anexa cuprinsa in OUG 66/2011 pentru aplicarea unor criterii de calificare și selecție sau a unor factori de evaluare nelegali se aplica o corectie finanaciara de 10% din valoarea contractului in cauza
,rata corectiei putind fi diminuata pana la 5% in functie de gravitate.
Din interpretarea coroborata a tuturor acestor texte de lege rezulta ca pentru aplicarea unei corectii financiare nu este necesar sa existe mai multe abateri de la legalitate ,regularitate si conformitate fiind suficient sa se constate o singura neregularitate in vederea aplicarii corectiei financiare termenii de neregula sau nereguli fiind folosite cu acelasi sens si efect juridic in cuprinsul OUG 66/2011 .
Ca atare urmeaza a se analiza cele doua nereguli retinute in speta, pentru legalitatea notei de constatare fiind suficient ca doar una din nereguli sa fie corect constatata tinind cont de faptul ca in speta s-a aplicat corectia minima prevazuta de lege de 5% din valoarea contractului .
In ce priveste prima neregula constatata in fisa de date a procedurii de achizitie publica sus indicata la punctul 4.4 s-a prevazut ca si cerinta de calificare prezentarea bilantului contabil cu contul de profit si pierderi care sa ateste faptul ca media rezultatelor exercitiilor financiare nete pe ultimii 3 ani este pozitiva respectiv sa nu se fi inregistrat pierderi pe anii_ .
Conform art. 176 din OG 34/2006 autoritatea contractanta are dreptul de a aplica criterii de calificare si selectie referitoare numai la:a) situatia personala a candidatului sau ofertantului;b) capacitatea de exercitare a activitatii profesionale;c) situatia economica si financiara;d) capacitatea tehnica si/sau profesionala;e) standarde de asigurare a calitatii;f) standarde de protectie a mediului, in cazurile prevazute la art. 188 alin. (2) lit. f) si alin. (3) lit. e).
Conform art. 178 din acelasi act normativ in cazul în care, pentru criteriile de natura celor prevăzute la art. 176 lit. c) și d), autoritatea contractantă consideră că se justifică impunerea anumitor cerințe minime pe care ofertanții/candidații trebuie să le îndeplinească pentru a fi considerați calificați, atunci aceste cerințe trebuie să fie precizate, conform principiului transparenței, în cadrul anunțului de participare.
Conform art. 8 din HG 925/2006 autoritatea contractantă nu are dreptul de a restrictiona participarea la procedura de atribuire a contractului de achiziție publica prin introducerea unor cerințe minime de calificare, care:a) nu prezintă relevanta în raport cu natura și complexitatea contractului de achiziție publica ce urmează sa fie atribuit;b) sunt disproporționate în raport cu natura și complexitatea contractului de achiziție publica ce urmează sa fie atribuit.Atunci când impune cerințe minime de calificare referitoare la situația economică și
financiară ori la capacitatea tehnica si/sau profesională, astfel cum este prevăzut la art. 178 alin. (1) din ordonanța de urgenta, autoritatea contractantă trebuie sa fie în măsura sa motiveze aceste cerințe, elaborand în acest sens o nota justificativă care se atașează la dosarul achiziției.
Din interpretarea coroborata a acestor texte de lege rezulta ca principiul este acela ca nu este posibila introducerea unor criterii minime de calificare restrictive privind situatia economica si financiara si capacitatea tehnica si/sau profesionala, dar prin exceptie se admite introducerea unor asemenea cerinte restrictive daca ele sunt justificate in mod corespunzator adica raspund unor cerinte obiective .
In speta necesitatea acestei cerinte prevazute la punctual 4.4 din fisa de date a achizitiei nu este justificata prin actele prevazute de textele de lege sus mentionate .Astfel autoritatea contractanta a intocmit un act denumit nota justificativa (f. 59,60 ) dar in cuprinsul sau nu exista nici o motivare pentru introducerea acestei cerinte .Lipsa acestei justificari este suficienta pentru a aprecia ca ea reprezinta o cerinta restrictiva interzisa de lege neputind fi primite justificari ulterioare .
Atat in contestatie cit si in cererea de chemare in judecata reclamanta justifica aceasta cerinta restrictiva prin imprejurarea ca ea era o masura de siguranta, de de garantare ca toti participantii la aceasta procedura nu prezinta riscul de a avea probleme financiare pe parcursul derularii contractului ,fiind necesar ca firma castigatoare sa aiba o situatie financiara solida avand in vedere ca urma sa execute din fonduri proprii lucrarile si apoi sa deconteze cheltuielile suportate .
Asa cum s-a aratat deja aceasta motivare lipseste din dosarul procedurii de achizitie publica fiind formulata doar cu prilejul contestatiei si a cererii de chemare in judecata .
Curtea apreciaza ca justificarea prezentata este una obiectiva.Astfel pentru a evita incheierea contractului de achizitie publica cu un operator economic care ar fi putut intra in incapacitate de plata datorita lipsei lichiditatilor intrucit pentru o perioada de cateva luni respectiv pana la prima decontare acesta trebuia sa realizeze lucrarile din fonduri proprii s-a stabilit aceasta cerinta care practic asigura ca in ultimii 3 ani operatorii economici participanti la licitatie au avut venituri mai mari decit datoriile aferente acestor intervale de timp si ca astfel
ofertantul castigator va putea suporta din fonduri proprii realizarea lucrarilor pana la prima decontare a acestora fara riscul de a intra in incapacitate din cauza lipsei lichiditatilor .Doar depunerea bilanturilor contabile nu asigura acest obiectiv intrucit permitea participarea la achizitia publica si posibila castigare a contractului si de catre un operator economic care ar fi putut intra in incapacitate datorita lipsei fondurilor necesare pentru a sustine lucrarile respective din fonduri proprii si implicit incetarea lucrarilor.
Cu toate acestea Curtea retine incalcarea art. 178 alin. 2 din OUG 34/2006 si art. 8 alin. 2 din HG 925/2006 intrucit aceasta cerinta desi restrictiva nu a fost motivata in dosarul achizitiei publice aparind astfel ca o cerinta restrictiva nejustificata ce incalca dispozitiile legale sus mentionate justificarile ulterioare dupa incheierea acestei proceduri nefiind suficiente pentru a transforma acest criteriu intr-un criteriu ce respecta textele de lege sus indicate .
In ceea ce priveste a doua neregula constatata aceasta consta in esenta in imprejurarea ca reclamanta in calitatea sa de autoritate contractanta a stabilit factori de evaluare in cadrul criteriului de atribuire-oferta cea mai avantajoasa din punct de vedere economic care nu sunt diferite de criteriile de calificare si selectie .
Conform art. 15 alin. 1,2,3 din HG 925/2006 autoritatea contractantă nu are dreptul de a utiliza criteriile de calificare și selecție prevăzute la art. 176 din ordonanța de urgență ca factori de evaluare a ofertelor.
Atunci când stabilește factorii de evaluare a ofertelor, autoritatea contractantă nu are dreptul de a utiliza factori care:a) nu au o legătura directa cu natura și obiectul contractului de achiziție publica ce urmează sa fie atribuit;b) nu reflecta un avantaj real și evident pe care autoritatea contractantă îl poate obține prin utilizarea factorului de evaluare respectiv.
Ponderea stabilită pentru fiecare factor de evaluare nu trebuie sa conducă la distorsionarea rezultatului aplicării procedurii pentru atribuirea contractului de achiziție publica. Pentru fiecare factor de evaluare autoritatea contractantă are obligația de a stabili o pondere care sa reflecte în mod corect:a) importanta caracteristicii tehnice/functionale considerate a reprezenta un avantaj calitativ ce poate fi punctat; saub) cuantumul valoric al avantajelor de natura financiară pe care ofertanții le pot oferi prin asumarea unor angajamente suplimentare în raport cu cerințele minime prevăzute în caietul de sarcini .
In capitolul 6 din fisa de date a achizitiei in cadrul criteriului de atribuire "oferta cea mai avantajoasa din punct de vedere economic"; in cadrul propunerii tehnice sunt prevazuti urmatorii factori de evaluare :planul si programul calitaii pentru executia lucrarii vizate de RTE-40 de puncte ,planul de management privind securitatea si siguranta muncii vizat de responsabil SSM -20 de puncte
,caracteristici tehnice si functionale -25 puncte, garantia de buna executie- 8 puncte, termene de remediere a problemelor aparute in perioada de garantie- 7 puncte ,la acest punctaj aferent propunerii tehnice adaugandu-se si punctajul aferent pretului ofertei .
In cadrul primului factor de evaluare a propunerii tehnice se arata aspectele ce se puncteaza respectiv: descrierea programului calitatii pentru tipul lucrarii solicitate ,descrierea sistemului calitatii aplicat la lucrare ,controlul calitaii, asigurarea calitatii (f. 50-51).
In cadrul aceleiasi proceduri de achizitie publica ca si cerinta minima de participare se prevedea ca si standard de asigurare a calitatii detinerea certificatului tip ISO 9001-2000 care sa confirme existenta sistemului de management al calitatii .
In cadrul contestatiei si a cererii de chemare in judecata se arata de catre reclamanta ca atata vreme cit se apreciaza ca programul calitatii este parte
integranta a sistemului de management atunci inseamna ca cele doua documente nu sunt identice .
Chiar daca nu sunt identice cata vreme si reclamanta achieseaza la sustinerea ca programul calitatii este o parte integranta din sistemul de management rezulta ca raportul dintre ele este de parte-intreg, ceea ce inseamna ca programul calitatii-factor de evaluare este inclus integral in acest sistem de management -criteriu de calificare care cuprinde si alte aspecte fiind astfel mai larg ceea ce duce la concluzia ca in speta factorul de evaluare folosit este inglobat in criteriul de calificare si selectie in intregime.
Evident ca in speta continutul celor doua documente nu este identic, sistemul de management al calitatii fiind un document cu caracter general iar programul calitatii reprezinta aplicarea unei parti a aceluiasi sistem de management certificat prin certificatul ti ISO 9001-2000 in concret ,la achizitia publica din speta .
In consecinta este neechivoc faptul ca reclamanta a folosit ca si factor de evaluare un criteriu de calificare si selectie fapt interzis de art. 15 alin. 1 din HG 925/20067 ,criteriul de calificare sus mentionat asigurind standardul de calitate cerut in speta .
In plus un program al calitatii superior nu poate fi invocat pentru a departja o oferta de alta intrucit nu confera obligatoriu si o calitate superioara lucrarilor ofertate ci doar valoarea stabilita de sistemul de management verificat in cadrul criteriilor de calificare acest factor de evaluare nepunctind asadar calitatea lucrarilor si nedepartajand in realitate ofertele din punct de vedere a calitatii intrucit indiferent cit de calitativ ar fi acest program nivelul calitatii lucrarilor ofertate este acelasi respectiv cel stabilit de sistemul de management sus mentionat .In aceasta situatie si daca nu era prevazut ca si criteriu de calificare folosirea acestui factor incalca prevederile art. 15 alin. 2 si 3 din HG 925 /2006 intrucit nu reflecta un avantaj real si evident care poate fi obtinut prin folosirea respectivului factor ,nu are legatura directa cu natura contractului si distorsioneaza rezultatul aplicarii procedurii .
Din cele mai sus expuse rezulta ca neregulile retinute in speta au fost in mod legal constatate in sarcina reclamantei .In ceea ce priveste corectia financiara aplicatata aceasta corectie financiara asa cum rezulta din anexa la OUG 66/2001 nu se determina de catre organul de constatare a neregulii ci este stabilita de catre legiuitor .Organul care a constatat neregulile si a stabilit corectiile financiare a aplicat cota minima prevazuta de legiuitor pentru tipul de nereguli constatate in cauza .
In consecinta in baza textelor de lege sus indicate ,a art.51 din OUG 66/2011 ,art. 8,18 din Legea 554/2004 Curtea va respinge cererea de chemare in judecata ca nefondata .
Parata nu a solicitat cheltuieli de judecata .
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge cererea de chemare în judecată formulata de reclamanta U. A.
T. a O. S. l S. reprezentata prin primar cu sediul in S. l S.
,str. L. nr. 3,jud. Salaj in contradictoriu cu paratul M. D. R.
si Administratiei P. | -D. | G. | C. si S. | N. | F. | E. | cu |
sediul in B. ,str. A. | nr. 17,L. | N. ,sector 5. |
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare, Pronunțată în ședința publică de la 21 Mai 2013.
PREȘEDINTE, GREFIER,
A. A. M. A. B.
Red.A.A.M./dact.V.R.
4 ex./_
