Sentința civilă nr. 4480/2013. Contencios. Anulare acte emise de autorităţile de reglementare
| Comentarii |
|
Dosar nr. _
Cod operator de date cu caracter personal 3184
R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA MIXTĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 4480/2013
Ședința publică de la 14 Martie 2013
Completul compus din: PREȘEDINTE R. -M. V.
Grefier C. T.
Pe rol fiind judecarea cauzei în contencios administrativ și fiscal privind pe reclamant S. M. și pe pârât A. F. PENTRU M., pârât A. F.
P. H., chemat în garanție A. F. PENTRU M., chemat în garanție A.
F. PENTRU M., având ca obiect anulare acte emise de autoritățile de reglementare. La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat A. I.
reprezentanta reclamantului lipsa fiind părțile.
Procedura de citare este îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, instanța pune în discuție excepția lipsei calității procesuale pasive a paratei A. F. pentru M. precum și excepțiile invocate prin întâmpinare.
Reprezentanta reclamantului solicită admiterea excepției lipsei calității procesuale pasive a paratei A. F. pentru M. și respingerea excepțiilor invocate de parată prin întâmpinare.
Instanța admite excepția lipsei calitătii procesuale pasive a paratei A. F. pentru M., având în vedere că între reclamant și pârâtă nu au existat raporturi juridice directe.
Deliberând cu prioritate asupra excepțiilor invocate de pârâta A. F.
P. Cluj prin întâmpinare, în temeiul dispozițiilor art. 137 alin.1 C.proc.civ., instanța constată că pârâta AFP Cluj a emis decizia de calcul a taxei de poluare și totodată a încasat suma achitată cu acest titlu, astfel că pârâta justifică în cauză calitate procesuală pasivă, motiv pentru care instanța respinge excepția lipsei calității procesuale pasive ca neîntemeiată.
De asemenea, respinge ca neîntemeiată excepția inadmisibilității acțiunii formulate, reținând ca în cauză nu este atacat un act administrativ fiscal emis cu respectarea dispozițiilor legale la data întocmirii sale, reclamantul invocând refuzul restituirii sumei achitate cu titlu de taxă de poluare. De asemenea, instanța are în vedere Decizia nr. 24/2011 prin care Înalta Curte de Casație și Justiție a soluționat recursul în interesul legii, stabilind admisibilitatea acțiunilor în această materie.
Reprezentanta reclamantului arată că nu mai are alte cereri de formulat în probațiune și solicită acordarea cuvântului pe fond.
În baza art. 167 C.pr.civilă încuviințează proba cu înscrisuri ca fiind utilă, verosimilă și concludentă soluționării cauzei.
Nemaifiind alte cereri de formulat instanța declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul pe fond.
Reprezentanta reclamantului solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată cu cheltuieli de judecată.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul instanței la data de_ sub nr. de mai sus și ulterior precizată, reclamantul S. M. a solicitat obligarea pârâtei A. F. P. A MUNICIPIULUI H. să îi restituie suma de 5256 lei, reprezentând taxa de poluare pentru autovehicule achitată în vederea înmatriculării definitive a unui autoturism pe numele său, cu dobânda fiscală, respectiv cea legală aferentă de la data achitării taxei si până la data restituirii efective; cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, reclamantul a prezentat pe larg argumentele pentru care, în opinia sa, dispozițiile legale care instituie această obligație sunt neconforme cu normele europene în materia taxării, citând și practică națională și europeană relevantă.
Cererea a fost legal timbrată cu 39 lei taxă judiciară de timbru și 0,3 lei timbru judiciar.
Pârâta A. F. P. a Municipiului H. a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererii, invocând excepția inadmisibilității acțiunii, întrucât decizia de calcul a taxei de poluare nu a fost desființată prin exercitarea căii de atac speciale a contestației administrative prevăzută de art.205 și urm. din OUG nr.92/2009.
Pe fondul cauzei, pârâta a precizat faptul că suma de bani solicitată de reclamant este datorată ca taxă de poluare în temeiul OUG 50/2008 care nu contravine art.90 din Tratatul C.E., scopul acestei ordonanțe fiind acela al asigurării protecției mediului pentru încadrarea în valorile limită prevăzute de legislația comunitară în domeniu.
Pârâta a formulat cerere de chemare în garanție a ADMINISTRAȚIEI F. PENTRU M., solicitând ca, în situația în care ar cădea în pretenții, să fie obligată chemata în garanție să îi restituie sumele la plata cărora pârâta va fi obligată. Pârâta a susținut că potrivit art.1 al.1 din OUG nr.50/2008, această taxă constituie venit la bugetul fondului pentru mediu și se gestionează de A. F. pentru M. în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului.
Chemata în garanție nu a formulat întâmpinare.
În cauză a fost încuviințată și administrată proba cu înscrisuri, la dosarul cauzei fiind depuse în copie următoarele: certificat de înmatriculare a vehiculului în traducere legalizată, carte de identitate a vehiculului, chitanța privind achitarea taxei de poluare, corespondență purtată cu AFP Mun. H., cerere de restituire.
Analizând și coroborând ansamblul materialului probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
Reclamantul a achiziționat un autoturism marca Peugeot, anterior înmatriculat într- un stat membru UE, iar pentru înmatricularea in România a achitat, în temeiul OUG 50/2008, o taxă de poluare în România în valoare de 5256 lei achitată la data de_ .
Ulterior, reclamantul a solicitat restituirea taxei de poluare, însă cererea sa a fost respinsă.
Instanța reține hotărârea preliminară a Curții de Justiție a Uniunii Europene în pronunțată la data de 7 aprilie 2011 în cauza I. T. c. Statul Român, prin care s-a decis că dreptul Uniunii se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională. În esență, Curtea a constatat că reglementarea română are ca efect faptul că vehiculele de ocazie importate și caracterizate printr-o vechime și o uzură importante sunt supuse - în pofida aplicării unei reduceri substanțiale a valorii taxei care ține seama de deprecierea lor - unei taxe care se poate apropia de 30 % din valoarea lor
de piață, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt în niciun fel grevate de o astfel de sarcină fiscală.
În aceste condiții, reglementarea respectivă are ca efect descurajarea importului și punerii în circulație în România a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre. Or, chiar dacă dreptul Uniunii nu împiedică statele membre să introducă impozite noi, acesta obligă fiecare stat membru să aleagă taxele aplicate autovehiculelor și să le stabilească regimul astfel încât acestea să nu aibă ca efect favorizarea vânzării vehiculelor de ocazie naționale și descurajarea, în acest mod, a importului de vehicule de ocazie similare.
Mai reține instanța faptul că interpretarea pe care Curtea, în exercitarea jurisdicției conferite de art. 267 TFUE, o dă unei norme de drept european, clarifică sau definește, acolo unde este necesar, înțelesul și întinderea acestei norme așa cum aceasta trebuie înțeleasă sau ar fi trebuit să fie înțeleasă și aplicată de la data intrării ei în vigoare, deci încă de la data de_ .
Deși cauza T. privește incompatibilitatea cu art.110 TFUE a taxei de poluare percepute în temeiul OUG 50/2008 în forma sa inițială, aplicabilă în perioada 1 iulie 2008
- 14 decembrie 2008, iar în speță s-a solicitat restituirea taxei de poluare achitate conform OUG 50/2008 în forma astfel cum a fost modificată prin OUG 218/2008, instanța constată că aceasta menționează expres scopul reglementării naționale - limitarea introducerii autovehiculelor de ocazie provenind din alte state membre, protejarea industriei auto naționale și a industriilor adiacente. Cu atât mai mult această formă a actului normativ național este deci incompatibilă cu același art.110 TFUE.
În ceea ce privește dobânda fiscală pretinsă, tribunalul apreciază că în speță se putea acorda doar dobânda legală întrucât perceperea taxei cu încălcarea prevederilor dreptului comunitar reprezintă o faptă ilicită ce atrage răspunderea pârâtei în condițiile dreptului comun, aceasta fiind obligată să repare întregul prejudiciul suferit de reclamant și fiind totodată pusă în întârziere încă de la data săvârșirii faptei ilicite, adică de la data încasării sumei din speță. Reclamantul nu a solicitat însă acordarea dobânzii legale, astfel că, în temeiul art.129 alin. 6 din codul de procedură civilă și cu respectarea principiului disponibilității care guvernează acest proces, se va respinge acest capăt de cerere.
Pentru considerentele expuse, instanța apreciază că, în speță, taxa de poluare a fost percepută cu încălcarea prevederilor art.110 din TFUE, motiv pentru care va admite îm parte cererea reclamantului, și va obliga pe pârâtă să-i restituie reclamantului taxa de poluare achitată necuvenit, cu dobânda legală aferentă de la data achitării taxei și până la data restituirii efective.
În temeiul dispozițiilor art. 60 C.proc., tribunalul va admite cererea de chemare în garanție a Administrației F. pentru M. și va obliga pe chemata în garanție să plătească pârâtei suma de 5256 lei reprezentând taxă de poluare.
Ca parte căzută în pretenții, în temeiul art. 274 alin.1 din Codul de procedură civilă, va obliga pe pârâtă să plătească reclamantului suma de 39,3 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând contravaloarea taxei judiciare de timbru și timbru judiciar, acestea fiind cheltuielile de judecată solicitate și justificate.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte cererea de chemare în judecată formulată și precizată de reclamantul S. M. , cu domiciliul în Comuna Negreni, sat P., nr.46 jud. Cluj, în contradictoriu cu pârâta A. F. P. A MUNICIPIULUI H., cu sediul în H.
, str.H. nr.23, jud. Cluj.
Obligă pârâta să restituie reclamantului suma de 5256 lei, reprezentând taxa de poluare, cu dobânda legală aferentă de la data achitării taxei_ și până la data restituirii efective.
Admite cererea de chemare în garanție formulată de pârâta în contradictoriu cu A.
F. PENTRU M., cu sediul în B., S. I. nr.294, corp A, sector 6.
Obligă pe chemata în garanție A. F. pentru M., cu sediul în B., S.
I. nr.294, corp A, sector 6 să plătească pârâtei suma de 5256 lei, reprezentând taxa de poluare, cu dobânda legală aferentă de la data achitării taxei și până la data restituirii efective.
Respinge ca neîntemeiat petitul având ca obiect obligarea pârâtei la plata dobânzii
fiscale.
Obligă pe pârâtă să plătească reclamantului suma de 39,3 lei cu titlu de cheltuieli de
judecată, din care suma de 39 lei reprezentând taxă judiciară de timbru și 0,3 lei timbru judiciar.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din data de_ .
Președinte,
R. -M. V.
Grefier,
C. T.
Red.RV/tehn.MG 5 ex. 08.04.13
