Sentința civilă nr. 4497/2013. Contencios. Anulare acte emise de autorităţile de reglementare
| Comentarii |
|
Dosar nr. _
Cod operator de date cu caracter personal 3184
R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA MIXTĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 4497/2013
Ședința publică de la 14 Martie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE R. | -M. | V. |
Grefier C. | T. |
Pe rol fiind judecarea cauzei în contencios administrativ și fiscal privind pe reclamant A. T. și pe pârât A. F. P. A M. C. -N., chemat în garanție A. F. PENTRU M., având ca obiect anulare acte emise de autoritățile de reglementare.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă avocat L. I. P. reprezentantul reclamantului, lipsă fiind părțile.
Procedura de citare este îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, reprezentantul reclamantului solicită respingerea excepției inadmisibilității acțiunii invocată de pârâtă prin întâmpinare.
Deliberând, instanța respinge ca neîntemeiată excepția inadmisibilității acțiunii formulate, în temeiul dispozițiilor art. 137 alin.1 C.proc.civ., constatând că taxa a fost achitata in temeiul OUG 50/2008, fiind perceputa ca taxă de poluare, astfel încât cererea de restituire este supusă normelor în temeiul căreia a fost percepută taxa, iar nu Legii nr. 9/2012. De asemenea, mai reține instanța că dispozițiile relevante în materie ale Legii nr. 9/2012 au fost suspendate prin OUG nr. 1/2012.
Reprezentantul reclamantului arata ca nu mai are alte cereri de formulat în probațiune și solicită acordarea cuvântului pe fond.
Nemaifiind alte cereri de formulat instanța declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul pe fond.
Reprezentantul reclamantului solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată cu cheltuieli de judecată.
INSTANȚA
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul instanței la data de_ sub nr. de mai sus, reclamantul A. T. a solicitat obligarea pârâtei A. F. P. A M. C.
N. să îi restituie suma de 4643 lei, reprezentând taxa pentru emisii poluante pentru autovehicule achitată în vederea înmatriculării definitive a unui autoturism pe numele său, cu dobânda legală aferentă de la data achitării taxei si până la data restituirii efective; cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, reclamantul a prezentat pe larg argumentele pentru care, în opinia sa, dispozițiile legale care instituie această obligație sunt neconforme cu normele europene în materia taxării, citând și practică națională și europeană relevantă.
Cererea a fost legal timbrată cu 39 lei taxă judiciară de timbru și 0,3 lei timbru judiciar.
Pârâta A. F. P. a M. C. N. a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererii și a precizat faptul că suma de bani solicitată de reclamant este datorată ca taxă de poluare în temeiul OUG 50/2008 care nu contravine art.90 din Tratatul C.E., scopul acestei ordonanțe fiind acela al asigurării protecției mediului pentru încadrarea în valorile limită prevăzute de legislația comunitară în domeniu.
Pârâta a formulat cerere de chemare în garanție a ADMINISTRAȚIEI F. PENTRU M., solicitând ca, în situația în care ar cădea în pretenții, să fie obligată chemata în garanție să îi restituie sumele la plata cărora pârâta va fi obligată. Pârâta a susținut că potrivit art.1 al.1 din OUG nr.50/2008, această taxă constituie venit la bugetul fondului pentru mediu și se gestionează de A. F. pentru M. în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului.
Chemata în garanție nu a formulat întâmpinare.
În cauză a fost încuviințată și administrată proba cu înscrisuri, la dosarul cauzei fiind depuse în copie următoarele: certificat de înmatriculare a vehiculului în traducere legalizată, carte de identitate a vehiculului, chitanța privind achitarea taxei de poluare, corespondență purtată cu AFP Mun. C. N., cerere de restituire.
Analizând și coroborând ansamblul materialului probator administrat în cauză, instanța reține următoarele:
Reclamantul a achiziționat un autoturism marca Seat L., anterior înmatriculat într- un stat membru UE, iar pentru înmatricularea in România a achitat, în temeiul OUG 50/2008, o taxă pentru emisii poluante în România în valoare de 4643 lei achitată la data de_ .
Ulterior, reclamantul a solicitat restituirea taxei de poluare, însă cererea sa a fost respinsă.
Instanța reține hotărârea preliminară a Curții de Justiție a Uniunii Europene în pronunțată la data de 7 aprilie 2011 în cauza I. T. c. Statul Român, prin care s-a decis că dreptul Uniunii se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională. În esență, Curtea a constatat că reglementarea română are ca efect faptul că vehiculele de ocazie importate și caracterizate printr-o vechime și o uzură importante sunt supuse - în pofida aplicării unei reduceri substanțiale a valorii taxei care ține seama de deprecierea lor - unei taxe care se poate apropia de 30 % din valoarea lor de piață, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt în niciun fel grevate de o astfel de sarcină fiscală.
În aceste condiții, reglementarea respectivă are ca efect descurajarea importului și punerii în circulație în România a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre. Or, chiar dacă dreptul Uniunii nu împiedică statele membre să introducă impozite noi, acesta obligă fiecare stat membru să aleagă taxele aplicate autovehiculelor și să le stabilească regimul astfel încât acestea să nu aibă ca efect favorizarea vânzării vehiculelor de ocazie naționale și descurajarea, în acest mod, a importului de vehicule de ocazie similare.
Mai reține instanța faptul că interpretarea pe care Curtea, în exercitarea jurisdicției conferite de art. 267 TFUE, o dă unei norme de drept european, clarifică sau definește, acolo unde este necesar, înțelesul și întinderea acestei norme așa cum aceasta trebuie înțeleasă sau ar fi trebuit să fie înțeleasă și aplicată de la data intrării ei în vigoare, deci încă de la data de_ .
Urmare a pronunțării cauzei I. T. c. Statul Român, sus menționată, a fost adoptată de legiuitorul român Legea 9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule
,
care a abrogat OUG 50/2008, cu modificările și completările ulterioare, aceasta intrând în vigoare la_ .
Verificând apărările invocate de pârâtă în cuprinsul întâmpinării apreciem că acestea sunt fundamentate, într-adevăr în Legea 9/2012 neexistând dispoziții care să aducă atingere Tratatului de Instituire a Comunității Europene, prin abrogarea OUG 50/2008 înlăturându-se discriminările care au fost avute în vedere de CJUE la momentul pronunțării cauzei I. T. c. Statul Român. Astfel, prin noua lege s-a instituit taxa pe emisii poluante, prevăzându-se clar categoriile de autoturisme ce sunt supuse taxei, conform art. 4 alin 1 și 2 din Legea 9/2012, aceasta aplicându-se atât celor achiziționate deja în România cât și în privința acelora ce provin din alte state membre ale U.E.
Deși s-a adoptat legea în forma sus menționată, la data de_, potrivit art. I din ORDON. ȚA DE URGENȚĂ nr. 1 din 30 ianuarie 2012, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 79 din 31 ianuarie 2012, începând cu data de 31 ianuarie 2012 aplicarea dispozițiilor art. 2 lit. i), ale art. 4 alin. (2) și a celor privind prima transcriere a dreptului de proprietate ale art. 5 alin. (1) din Legea nr. 9/2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 17 din 10 ianuarie 2012, se suspendă până la 1 ianuarie 2013.
Prin urmare, deși Legea 9/2012 este în armonie cu normele comunitare, atâta timp cât prin OUG 1/2012 au fost suspendate până la_, textele de lege care permit încasarea taxei pentru emisii poluante în forma în care să nu mai existe discriminările anterior menționate, apreciem că în acest context, în continuare, rațiunile care au stat la baza pronunțării hotărârii preliminare în cauza T. sunt pe deplin aplicabile și în ipoteza circumscrisă speței de față, concluzia neputând fi decât incompatibilitatea cu art.110 TFUE.
Asupra petitului având ca obiect dobânda legală pretinsă, tribunalul apreciază că perceperea taxei cu încălcarea prevederilor dreptului comunitar reprezintă o faptă ilicită ce atrage răspunderea pârâtei în condițiile dreptului comun, aceasta fiind obligată să repare întregul prejudiciul suferit de reclamant. Pârâta a fost pusă în întârziere încă de la data săvârșirii faptei ilicite, respectiv de la data încasării sumei din speță. Ca atare, în temeiul prevederilor O.G. nr. 13/2011, reclamantul este îndreptățit la plata dobânzii legale în materie civilă de la data plății taxei și până la data restituirii sale integrale.
Pentru considerentele expuse, instanța apreciază că, în speță, taxa de poluare a fost percepută cu încălcarea prevederilor art.110 din TFUE, motiv pentru care va admite cererea reclamantului, și va obliga pe pârâtă să-i restituie reclamantului taxa pentru emisii poluante achitată necuvenit, cu dobânda legală aferentă de la data achitării taxei și până la data restituirii efective.
În temeiul dispozițiilor art. 60 C.proc., tribunalul va admite cererea de chemare în garanție a Administrației F. pentru M. și va obliga pe chemata în garanție să plătească pârâtei suma de 4643 lei reprezentând pentru emisii poluante, cu dobânda legală aferentă de la data achitării taxei și până la data restituirii efective.
Ca parte căzută în pretenții, în temeiul art. 274 alin.1 din Codul de procedură civilă, va obliga pe pârâtă să plătească reclamantului suma de 539,3 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând contravaloarea onorariului avocatial, a taxei judiciare de timbru și timbru judiciar, acestea fiind cheltuielile de judecată solicitate și justificate.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE:
Admite cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul A. T. , cu domiciliul în C. -N., str.I., nr.2, ap.126, jud. C., în contradictoriu cu pârâta A.
F. P. A M. C. N., cu sediul în C. -N., P-ța A. I. nr.19, jud.C. .
Obligă pârâta să restituie reclamantului suma de 4643 lei, reprezentând taxa pentru emisii poluante, cu dobânda legală aferentă de la data achitării taxei_ și până la data restituirii efective.
Admite cererea de chemare în garanție formulată de pârâta în contradictoriu cu A.
F. PENTRU M., cu sediul în B., S. I. nr.294, corp A, sector 6.
Obligă pe chemata în garanție A. F. pentru M., să plătească pârâtei suma de 4643 lei, reprezentând taxa pentru emisii poluante, cu dobânda legală aferentă de la data achitării taxei și până la data restituirii efective.
Obligă pe pârâtă să plătească reclamantului suma de 539,3 lei cu titlu de cheltuieli de judecată, din care suma de 500 lei reprezentând onorariu avocat, suma de 39 lei reprezentând taxă judiciară de timbru și 0,3 lei timbru judiciar.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din data de_ .
Președinte,
R. -M. V.
Grefier,
C. T.
Red.RV/tehn.MG 5 ex. 50.03.13
