Sentința civilă nr. 4908/2013. Anulare act control taxe şi impozite
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL MARAMUREȘ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR._ 4204
SENTINȚA CIVILĂ NR. 4908
Ședința publică din 16 septembrie 2013 Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: S. O. - JUDECĂTOR -
GREFIER: A. H.
Pe rol fiind pronunțarea asupra acțiunii în contencios administrativ și fiscal formulată de reclamantul M. P. domiciliat în sat V. S. nr.73, județul M., în contradictoriu cu pârâtele D. G. a F. P. M. cu sediul în B. M., Al.S. nr.2A, județul M., A. F. P. S.
M.
, cu sediul în S. M., str.C.C. nr.3, județul M., și A.
F. pentru M.
B., str.S. I. nr.294 Corp A, sector 6, având ca obiect anulare act de control taxe și impozite.
Se constată că toate susținerile și concluziile părții prezente au fost consemnate în încheierea ședinței publice din data de 09 septembrie 2013, când s-a dezbătut cauza, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre, pronunțată în urma deliberării.
T.
Asupra acțiunii de față.
Prin acțiunea formulată înregistrată sub numărul de mai sus, reclamantul M.
P. a solicitat tribunalului, în contradictoriu cu pârâtele D. G. a F.
P. M., A. F. P. S. M., și A. F. pentru M.
B., a se constata nelegalitatea încasării la bugetul de stat a sumei de 4040 lei, stabilită în baza deciziei de calcul nr.8829/_ emisă de AFP S. M.
, și obligarea pârâtelor la restituirea sumei de 1573 lei reprezentând diferența dintre suma totală achitată cu titlu de taxă de primă înmatriculare cu chitanța seria TS3B nr.2125746/_ și suma restituită prin decizia de restituire nr.21578/_ ; a se dispune obligarea pârâtelor la restituirea sumei de 3574 lei, reprezentând taxă de poluare, achitată de reclamant cu chitanța seria TS5 nr.5432571 din_, cu dobânda legală de la data plății și până la restituirea efectivă, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii se arată că, reclamantul a achiziționat dintr-un stat membru al Uniunii Europene autoturismul cu datele de identificare menționate în petit, pentru înmatricularea căruia a fost obligată să plătească în România taxa specială pentru autoturisme și autovehicule prevăzută de art. 214/1 - 214/2 din Codul fiscal.
Se arată că potrivit art. 214/1 - 214/2 din Codul fiscal și pct. 311- 312din Normele Metodologice de aplicare a Codului Fiscal, taxa specială de primă
înmatriculare pentru autoturisme și autovehicule se plătește cu ocazia primei înmatriculări în România, de către persoana fizică sau juridică care face înmatricularea, atât pentru autoturisme și autovehicule noi cât și pentru cele rulate, aduse din import, din state comunitare ori din alte state.
Se menționează că urmează să se constate în primul rând că partea reclamantă invocă nelegalitatea dispozițiilor art. 214/1 - 214/2 din Codul fiscal, atacându-se în contencios administrativ un act normativ, susținând că acesta contravine dispozițiilor art. 90 paragraful 1 din Tratatul de instituire a Comunității Europene, iar în situația de față prin perceperea acestei taxe s-a creat o diferență de tratament, din punctul de vedere al taxelor aplicate autoturismelor autohtone față de cele aplicate autoturismelor provenind din statele comunitare, ceea ce constituie o discriminare a regimului juridic fiscal și contravine dispozițiilor art. 90 paragraful 1 din Tratatul de instituire a Comunității Europene.
Prin întâmpinare, pârâta D. G. a F. P. M. - A.
F. P. S. M., a invocat excepția inadmisibilității, iar pe fond a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată.
Referitor la excepția inadmisibilității invocată de pârâtă reținem că, prin admiterea excepției inadmisibilității s-ar încălcat art. 13 din CEDO în sensul încălcării dreptului la un recurs efectiv. Convenția garantează un drept de acces în fața judecătorului intern sau în fața oricărei alte autorități competente ce ar putea dispune redresarea situației litigioase. Prin urmare se impune a se verifica dacă aceste demersuri interne să nu fie inutile sau chiar imposibile. Deși se susține că reclamantul putea contesta decizia de calcul a taxei de poluare în termen de 30 de zile de la data comunicării acesteia conform art. 209 alin. 1 lit. b Cod procedură fiscală, pârâtele nu au depus dovada existenței unei jurisprudențe în această materie, în sensul că acea cale de atac ar fi una efectivă și accesibilă, și că prin exercitarea ei se pot valorifica drepturi recunoscute de convenție și conferite în cazuri similare de instanțele de judecată. Existența unei practici previzibile a organelor administrative (în sensul nerestituirii taxei de poluare) îndreptățește reclamantul să caute un remediu efectiv direct în fața instanțelor de judecată. În acest sens s-a pronunțat Curtea de Apel C. prin Decizia civilă nr. 2292/_, pronunțată în Dosar nr._ .
Trecând la soluționarea acțiunii, în baza probatoriului administrat, instanța reține următoarele:
Analizând dispozițiile art. 90 paragraful 1 din Tratatul Comunității Europene, invocat de reclamantă, instanța constată că acesta prevede că, "nici un stat membru nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre impozite interne de orice natură mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare";.
În consecință, prevederile menționate din Tratat limitează libertatea statelor în materie fiscală de a restricționa libera circulație a mărfurilor prin interzicerea taxelor discriminatorii și protecționiste. Astfel, art. 90 (1) interzice discriminarea fiscală între produsele importate și cele provenind de pe piața internă și care sunt de natură similară. Esențialul acestei taxe interzise este că perceperea ei este determinată de traversarea graniței de către autoturismul supus taxei dintr-o țară comunitară, în România.
Aplicarea taxei introduce un regim juridic fiscal discriminatoriu pentru autovehiculele aduse în România din Comunitatea Europeană în scopul reînmatriculării lor în România, în situația în care acestea au fost deja înmatriculate în țara de proveniență, în timp ce pentru reînmatricularea autovehiculelor înmatriculate deja în România, taxa nu se mai percepe.
Între principiile dreptului comunitar, obligatorii pentru instanțele judecătorești române, astfel cum s-a menționat prin referirile la art. 148 alin. 2 și 4 din Constituție, facem referiri la supremația dreptului comunitar, în speță a art. 90 (1) din Tratat și conchidem că prin modificarea codului fiscal și introducerea taxei speciale pentru autovehicule, legiuitorul a încălcat în mod direct dispozițiile menționate ale Tratatului.
Art. 90 alin. 1 din Tratat face parte, de la data de 1 ianuarie 2007, din ordinea de drept a României și astfel reclamanta, persoană juridică română, se poate adresa autorităților administrative precum și instanțelor judecătorești în scopul de a-i restabili drepturile conferite de această reglementare comunitară de bază și care i-au fost încălcate prin aplicarea reglementărilor dreptului național cu caracter contrar de către autoritățile administrative cu ocazia reînmatriculării în România a autoturismului.
Întrucât instanța constată că suma plătită de reclamantă nu a fost datorată potrivit legislației comunitare, taxa trebuie restituită, cu dobândă legală potrivit dispozitivului.
Având în vedere că suma plătită de reclamant nu a fost datorată potrivit legislației comunitare, dat fiind faptul că autoturismul reclamantei a mai fost înmatriculat într-un stat membru U.E., tribunalul consideră că taxa trebuie restituită plătitorului, situație în care decizia prin care s-a stabilit taxa de poluare este nelegală.
În urma analizei conținutului Hotărârii Curții de Justiție a Uniunii Europene în cauza C-402/09 (Cauza Tatu), referitoare la compatibilitatea taxei de poluare, instituită prin dispozițiile O.U.G. nr. 50/2008, în versiunea inițială, publicată în Monitorul Oficial, partea I-a nr. 327/2008, cu dreptul comunitar, respectiv cu dispozițiile art. 110 din TFUE, se constată că aceasta are
aplicabilitate, directă și obligatorie, în toate cauzele având ca obiect restituirea taxei de poluare achitată de către contribuabili în intervalul_ .
De asemenea, având în vedere conținutul identic al dispozițiilor ce reglementează modul de determinare al taxei de poluare în versiunea inițială
O.U.G. nr. 50/2008 și cel în vigoare începând cu_, respectiv modificarea intervenită prin Legea nr. 329/2009, publicată în Monitorul Oficial partea I-a nr. 761/2009, se constată că hotărârea pronunțată în Cauza Tatu poate fi reținută ca fiind aplicabilă în acele cauze în care se solicită restituirea taxelor de poluare achitate atât anterior cât și după data de_ .
Pentru toate considerentele de fapt și de drept expuse, acțiunea reclamantului va fi admisă în temeiul prevederilor art. 18 din Legea nr. 554/2004 privind contenciosul administrativ, cu modificările și completările ulterioare, conform dispozitivului.
Văzând și dispozițiile art. 274 Cod procedură civilă.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE:
Respinge excepția invocată de pârâta D. G. a F. P. M. prin A. F. S. M. .
Admite acțiunea formulată de către reclamantul M. P. domiciliat în sat V. S. nr.73, județul M., în contradictoriu cu pârâtele D. G. a F. P. M. cu sediul în B. M., Al.S. nr.2A, județul M., A.
F. P. S. M.
, cu sediul în S. M., str.C.C. nr.3, județul
M., și A. F. pentru M. B., str.S. I. nr.294 Corp A, sector 6 și, în consecință:
Constată nelegalitatea încasării la bugetul de stat a sumei de 4040 lei achitată cu chitanța seria TS3B nr.2125746/_ și a sumei de 3547 lei, achitată cu chitanța seria TS5 nr.5432571 din_ .
Obligă pârâta pârâtele să restituie reclamantului suma de 1573 lei și respectiv 3547 lei, cu dobânda legală, calculată de la data achitării ei și până la restituirea efectivă a sumei precum și la plata sumei de 186,3 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședință publică, azi, 16 septembrie 2013.
Președinte, G. ier,
S. O. A. H.
Red.S.O./Tehnored.A.H._ 6 ex.
