Sentința civilă nr. 5487/2013. Contencios. Anulare acte emise de autorităţile de reglementare
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA MIXTĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr. _
Cod operator de date cu caracter personal 3184
SENTINȚA CIVILĂ NR. 5487/2013
Ședința publică din 26 martie 2013
Completul compus din: PREȘEDINTE: S. T.
Grefier: M. D.
S-a luat spre examinare cauza de contencios administrativ și fiscal privind pe reclamantul D. C. S. în contradictoriu cu pârâta A. F. P. A MUNICIPIULUI C. -N., având ca obiect anulare acte emise de autoritățile de reglementare.
La apelul nominal făcut în ședință publică nu se prezintă niciuna din părți. Procedura îndeplinită, pronunțarea făcându-se fără citarea părților.
S-a făcut referatul cauzei, după care, instanța constată că la data de_, prin serviciul registratură, reclamanta, a depus un înscris numit note de ședință, contract de4 vânzare-cumpărare și chitanța de plată a taxei pe poluare,
Dezbaterile în fond au avut loc în ședința publică de la data de 19 martie 2013, fiind consemnate pe larg în încheierea de ședință de la acea dată, care fac parte integrantă din prezenta, când Tribunalul, având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la data de 26 martie 2013 în aceeași compunere, a hotărât următoarele:
T R I B U N A L U L
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._, reclamantul D.
C. S. a solicitat, în contradictoriu cu pârâta A. F. P. a Municipiului
C. -N., ca prin hotărârea ce se va pronunța să fie obligată aceasta la restituirea sumei de 1000,02 lei reprezentând contravaloarea taxei pe poluare achitate și dobânda calculată la această sumă, începând de la data achitării taxei și pană la restituirea integrală, precum și a sumei de 4901 lei reprezentând contravaloarea taxei pe poluare achitate și dobânda calculată la această sumă, începând de la data achitării taxei și pană la restituirea integrală, cu cheltuieli de judecată.
In motivarea acțiunii reclamantul arată că a achitat la Trezoreria C. -N. suma de 1000,02 lei cu titlu de taxa specială pentru autovehicule pentru autoturismul marca FORD FOCUS, cu nr. de identificare WFONXXGCDNYY48847, conform chitanței nr. 7578759 din data de_ .
De asemenea, arată că a achitat la Trezoreria C. -N. suma de 4901 lei cu titlu de taxa pe poluare pentru autoturismul marca SUZUKI VITARA, cu nr. de identificare JSAETA01V00125198, conform chitanței nr. 5969304 din data de_ .
Consideră reclamantul că pretinderea și încasarea acestor taxe este ilegală și discriminatorie în raport cu dispozițiile art. 110 din Tratatul Comunității Europene.
In drept, acțiunea a fost întemeiata pe dispozițiile Legii nr. 554/2004, art. 148 alin. 2 și 4 din Constituția României, art. 110 din TFUE.
În dovedirea celor susținute, reclamantul a depus copii ale următoarelor înscrisuri: adrese emanând de la pârâtă prin care se atestă plata taxelor, cărțile de identitate ale autoturismelor, certificatele de înmatriculare, actele prin care a dobândit autoturismele, acte care dovedesc înmatricularea acestora într-un stat membru UE, corespondență purtată cu AFP C. -N. .
Deși legal citată, pârâta nu a depus întâmpinare.
Prezenta cerere va fi analizată prin prisma legislației în vigoare la data achitării taxelor.
Trecând la soluționarea acțiunii, din actele si lucrările dosarului instanța reține următoarele:
În ceea ce privește taxa pe poluare:
La data de_ reclamantul a achitat suma de 4901 lei cu titlu de taxa pe poluare pentru autoturismul marca SUZUKI VITARA, cu nr. de identificare JSAETA01V00125198, conform chitanței nr. 5969304 din data de_, la Trezoreria
C. -N. . Considerând nelegală perceperea acestei taxe s-a adresat pârâtei AFP C. -N.
, cu solicitarea de a-i fi restituită.
Pârâta, prin răspunsul comunicat reclamantului la data de_ sub nr. 71739 a răspuns că se restituie doar diferența dintre taxa pe poluare achitată și taxa pe emisiile poluante provenind de la autovehicule, dacă prima este mai mare.
Pe fondul cauzei, instanța constată că, prin hotărârea preliminară pe care Curtea de Justiție a Uniunii Europene a pronunțat-o la data de 7 aprilie 2011 în cauza I. T. c. Statul Român, s-a decis că dreptul Uniunii se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având
aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională. În esență, Curtea a constatat că reglementarea română are ca efect faptul că vehiculele de ocazie importate și caracterizate printr-o vechime și o uzură importante sunt supuse - în pofida aplicării unei reduceri substanțiale a valorii taxei care ține seama de deprecierea lor - unei taxe care se poate apropia de 30 % din valoarea lor de piață, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt în niciun fel grevate de o astfel de sarcină fiscală.
În aceste condiții, reglementarea respectivă are ca efect descurajarea importului și punerii în circulație în România a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre. Or, chiar dacă dreptul Uniunii nu împiedică statele membre să introducă impozite noi, acesta obligă fiecare stat membru să aleagă taxele aplicate autovehiculelor și să le stabilească regimul astfel încât acestea să nu aibă ca efect favorizarea vânzării vehiculelor de ocazie naționale și descurajarea, în acest mod, a importului de vehicule de ocazie similare.
Interpretarea pe care Curtea, în exercitarea jurisdicției conferite de art. 267 TFUE, o dă unei norme de drept european, clarifică sau definește, acolo unde este necesar, înțelesul și întinderea acestei norme așa cum aceasta trebuie înțeleasă sau ar fi trebuit să fie înțeleasă și aplicată de la data intrării ei în vigoare, deci încă de la data de_ .
Deși cauza T. privește incompatibilitatea cu art.110 TFUE a taxei de poluare percepute în temeiul OUG 50/2008 în forma sa inițială, aplicabilă în perioada 1 iulie 2008 - 14 decembrie 2008, iar în speță s-a solicitat restituirea taxei de poluare achitate în temeiul OUG 50/2008 în forma astfel cum a fost modificată prin OUG 7/2009, instanța constată că aceasta menționează expres scopul reglementării naționale -
limitarea introducerii autovehiculelor de ocazie provenind din alte state membre, protejarea industriei auto naționale și a industriilor adiacente. Cu atât mai mult această formă a actului normativ național este deci incompatibilă cu același art.110 TFUE.
În acest sens s-a pronunțat CJUE în cauza Nisipeanu c. României din 7 iulie 2011, arătând că aceleași considerații (privind incompatibilitatea taxei cu art. 110 TFUE) se impun în ceea ce privește regimul de impozitare prevăzut de OUG 50/2008, astfel cum a fost modificată prin OUG 208/2008, OUG 218/2008, OUG 7/2009 și, respectiv, OUG 117/2009. S-a apreciat de către Curte că toate versiunile de modificare a OUG 50/2008 mențin un regim de impozitare care descurajează înmatricularea în România a unor autovehicule de ocazie cumpărate din alte state membre și care se caracterizează printr-o uzură și o vechime importante, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt în niciun fel grevate de o asemenea sarcină fiscală.
Având în vedere considerentele expuse, instanța apreciază că, în speță, taxa pe poluare a fost percepută cu încălcarea prevederilor art.110 din TFUE, motiv pentru care
cererea reclamantei va fi admisă, pârâta AFP C. -N. urmând a fi obligată să-i restituie reclamantului taxa pe poluare achitată necuvenit, împreună cu dobânda legală aferentă, de la data plății și până la data restituirii integrale.
Conform prevederilor art. 21 alin 4 din Codul de procedura fiscală, în măsura în care plata sumelor reprezentând impozite, taxe, contribuții si alte venituri ale bugetului general consolidat a fost efectuată fără temei legal, cel care a făcut astfel plata are dreptul la restituirea sumei respective. Apoi, principiul răspunderii patrimoniale presupune reparația in natură si integrală a prejudiciului, iar o justă reparație a prejudiciului suferit de contribuabil ca urmare a încasării și folosirii de către pârâtă a unei sume, fără temei legal, presupune restituirea nu numai a acestei sume ci și a dobânzii legale calculate pentru perioada cuprinsă între data creditării bugetului de stat și data restituirii integrale către contribuabil.
În ce privește taxa specială pentru autovehicule:
Reclamantul. a achiziționat un autoturism marca SUZUKI VITARA, cu nr. de identificare JSAETA01V00125198, care era înmatriculat într-un alt stat membru al Uniunii Europene, respectiv în Germania (f.6, 8). În vederea înmatriculării în România a autoutilitarei sus-menționate, reclamanta a fost obligată să achite suma de 1000,02 lei cu titlu de taxă specială, taxă pe care a achitat-o la Trezoreria C. . Considerând nelegală perceperea acestei taxe, reclamanta s-a adresat pârâtei AFP C. -N. cu solicitarea de a-i fi restituită, pârâta refuzând restituirea taxei.
Taxa de prima înmatriculare a fost percepută în baza prevederilor art.241/1 și urm. Cod fiscal. Ca atare, tribunalul va analiza compatibilitatea dispozițiilor art. 214/1 Cod fiscal cu dreptul comunitar.
Potrivit dispozițiilor art.148 alin.2 din Constituția României, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, transpunându-se astfel în legislația internă principiul aplicării directe și al supremației dreptului comunitar.
Conform dispozițiilor art.90 paragraful 1 din Tratatul Comunității Europene (art.110 TFUE), aplicabil prezentei spețe, nici un stat membru nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre, impozite interne de orice natură, mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare, fiind interzise, astfel, taxele discriminatorii și protecționiste. Aceste dispoziții au făcut obiectul unei largi jurisprudențe a Curții de Justiție a Comunităților Europene, care a decis ca fiind esențial în stabilirea caracterului unei taxe ca fiind discriminatorie aspectul că aceasta
este determinată de traversarea graniței de către bunul supus taxei, dintr-o țară comunitară în alta.
Tribunalul reține că taxa specială pentru autoturisme și autovehicule a fost introdusă în Codul fiscal prin Legea nr.343/2006 sub forma unui nou impozit, cu aplicabilitate de la 1 ianuarie 2007, inițial pentru toate autovehiculele, iar după modificarea Legii nr.343/2006 prin O.U.G. nr.110/2006, a fost restrânsă la toate autoturismele și autovehiculele, inclusiv cele comerciale, prevăzându-se categorii de persoane exceptate. Potrivit reglementării în vigoare, la data importului autoturismului, taxa specială pentru autoturisme se datorează cu ocazia primei înmatriculări în România a unui autoturism sau autovehicul comercial, enumerat la art. 214/1 din Codul fiscal. Tribunalul observă, însă, că taxa specială de înmatriculare nu este percepută pentru autoturismele deja înmatriculate în România, fiind percepută numai pentru autoturismele înmatriculate în celelalte state comunitare și reînmatriculate în România, după aducerea lor în țară. Rezultă din aceste dispoziții legale, că taxa specială de înmatriculare impusă autoturismului reclamantului, autoturism cumpărat dintr-un stat membru al Uniunii Europene și care era înmatriculat într-un stat comunitar este determinată de traversarea graniței de către acesta dintr-o altă țară comunitară în România, astfel încât această taxă impusă de autoritățile române este una discriminatorie, fiind interzisă de dispozițiile art.90 din Tratatul Comunității Europene.
Este real că în lipsa unei armonizări la nivelul Uniunii Europene statele membre au o oarecare libertate în stabilirea diferitelor taxe sau impozite, dar acestea nu trebuie să contravină dispozițiilor comunitare privind interzicerea discriminării sau a principiului liberei circulații a mărfurilor, așa cum este cazul de față.
Constatându-se că taxa de prima înmatriculare achitată de reclamant este una interzisă de dispozițiile art.90 din Tratatul Comunităților Europene și că, începând cu data de 1 ianuarie 2007, dată la care România a aderat la Uniunea Europeană reglementările comunitare sunt direct aplicabile în ordinea juridică internă, având prioritate față de dispozițiile interne, tribunalul apreciază că taxa de primă înmatriculare sus-menționată a fost percepută în mod nelegal de către pârâta A. F. P.
C. -N., impunându-se restituirea acesteia.
În ceea ce privește dobânda pretinsă de reclamant, este de remarcat că aceasta a solicitat acordarea a dobânzii legale. Tribunalul apreciază că în speță se poate acorda dobânda legală întrucât perceperea taxei din speță cu încălcarea prevederilor dreptului comunitar reprezintă o faptă ilicită ce atrage răspunderea pârâtei în condițiile dreptului comun, aceasta fiind obligată să repare întreg prejudiciul suferit de reclamantă și fiind totodată pusă în întârziere încă de la data săvârșirii faptei ilicite, adică de la data încasării sumei din speță. Ca atare, reclamantul este îndreptățit la plata dobânzii legale în materie civilă de la data plății taxei din speță și până la data restituirii sale integrale.
Având în vedere considerentele mai sus expuse, tribunalul, în baza art.8 și 18 din Legea nr.554/2004 și a prevederilor anterior menționate, va obliga pârâta anterior menționată la restituirea taxei de primă înmatriculare cu dobânda legală în materie civilă, calculată de la data plății și până la restituirea efectivă.
În temeiul art. 274 din Codul de procedură civilă, la solicitarea reclamantului, pârâta AFP C. -N. va fi obligată, în calitate de parte căzută în pretenții, la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 539,3 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru, timbru judiciar și onorariu avocațial.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ș T E:
Admite acțiunea în contencios administrativ, formulată de reclamantul D. C.
S., cu domiciliul ales în mun. C. -N., str. P. R., nr. 3, et. 1, ap. 5, jud. C. în contradictoriu cu pârâta A. F. P. C. -N., cu sediul în mun. C. -N., P-ța A. I., nr. 19, jud. C. și în consecință:
Obligă pârâta să plătească în favoarea reclamantului suma de 1000,02 lei cu titlu de taxă specială pentru autovehicule nedatorată, cu dobânda legală în materie civilă începând cu data de_ și până la data plății efective și suma de 4901 lei cu titlu de taxă pe poluare nedatorată, cu dobânda legală în materie civilă, începând cu data de_ și până la data plății efective.
În baza art. 274 C.p.c. obligă pârâta să plătească în favoarea reclamantului suma de 539,3 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședință publică, azi_ .
PREȘEDINTE GREFIER
S. T. M. D.
Red. S.T./_ /4 ex.
