Sentința civilă nr. 5622/2013. Contencios. Obligația de a face
| Comentarii |
|
Cod operator de date cu caracter personal 3184
R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA MIXTĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, DE CONFLICTE DE M. ȘI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTIN ȚA CIVIL Ă NR. 5622/2013
Ședința publică din data de 1 aprilie 2013 Instanța constituită din:
Președinte: A. G. C. Grefier O. -R. L.
Pe rol fiind pronunțarea asupra cererii formulate de reclamanta B. | I. | I. | |
N. | U. S. C. N. R. în contradictoriu cu pârâții I. M. | - I. | T. |
DE M. C. și I. M., având ca obiect obligația de a face.
La apelul nominal făcut în ședința publică se constată lipsa părților. Procedura de citare este legal îndeplinită.
Mersul dezbaterilor și susținerile părților cu ocazia dezbaterii pe fond a cauzei au fost consemnate în încheierea ședinței publice din data de_, încheiere ce face parte integrantă din prezenta hotărâre.
T R I B U N A L U L
Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată pe rolul acestei instanțe sub nr._, reclamanta S.C. B.
I., Inc. SRL Reno N. SUA S. C. -N. R. a solicitat ca în contradictoriu cu pârâții I. T. de M. al județului C. și I. M. să se dispună anularea procesului verbal nr. 48591/_ emis de ITM C. cu privire la cercetarea evenimentului din data de_ sub aspectul cauzelor reținute a fi determinat/concurat la producerea accidentului și a avizului nr. 888/_ dat de I. M., cu obligarea ITM C. la plata cheltuielilor de judecata.
În motivarea cererii, reclamanta a arătat că prin actul administrativ atacat, ITM C. a determinat cauzele accidentului de muncă din data de_, produs la Km 0+880 Link 1, parte a tronsonului de autostradă Câmpia Turzii, zona sens giratoriu la ieșirea din Municipiul Câmpia Turzii. Prin acest act administrativ, în mod eronat și nefundamentat, ITM C. a determinat drept cauză principală a accidentului o pretinsă repartizare în muncă a lucrătorului Chindriș I. fără instruire în domeniul securității și sănătății în muncă. Reclamanta a formulat plângere împotriva procesului verbal, dar ITM C. nu a răspuns plângerii prealabile formulate.
Pe fondul reținerilor, reclamanta subliniază că la data de_, în zona de lucru de la Km 0+880 zona link 1 Câmpia Turzii - Luna, B. a desfășurat activități de spălare și curățare a carosabilului în vederea aplicării marcajelor rutiere pentru deschiderea traficului în această zonă de drum. La locul accidentului, erau prezente trei autocisterne marca Kenworth și două tractoare cu perie, proprietatea B. . Responsabilitatea coordonării lucrărilor de pregătire a suprafeței autostrăzii revenea subinginerului constructor Chindriș I. (victima accidentului), potrivit declarației șefului acestuia ing.C. C., declarație necontrazisă de alte probe și pe care ITM a acceptat-o ca atare cu ocazia cercetării. În
vederea desfășurării activității s-au luat măsuri de prevenire (reținute prin chiar Procesul verbal întocmit de ITM C. ) a producerii accidentelor constând în: închiderea traficului rutier, delimitarea zonei restricționate cu balize de delimitare, bandă de avertizare și marcaje cu indicatoare de restricție acces pentru trafic. Tot în categoria măsurilor de securitate a muncii și de prevenire a accidentului se înscriu măsurile cu caracter general privind dotarea autocisternelor cu sistem sonor de avertizare pentru mersul cu spatele, care se cuplează automat când schimbătorul de viteze este în viteze de mers înapoi, aflat în bună stare de funcționare la momentul producerii accidentului. Autocisterna implicată în accident, cu nr. de înmatriculare_, condusă de D. I., avea repartizată porțiunea de drum de sub link-uri spre sensul giratoriu, având de efectuat prin manevre alternative toată lățimea, spălând carosabilul la coborârea pantei "și întorcând prin mers cu spatele. Din declarațiile martorilor audiați de ITM C., pe care autoritatea administrativă nu le-a înlăturat și nici nu le-a pus la îndoială, a rezultat că în situațiile anterioare, subinginerul Chindriș I. supraveghea lucrările de pe marginea drumului sau staționa în microbuzul de transport persoane care era parcat pe marginea șoselei. Conducătorul auto D. I. a spălat cu autocisterna_ timp de aproximativ 30 de minute porțiunea de drum de sub linkuri, deplasându-se prin manevre alternative în josul și în susul pantei, pe o distanță de aproximativ 50 de m, făcând spălarea cu jetul de apă din stânga mașinii la coborârea pantei și respectiv întorcându-se cu autocisterna cu spatele pentru a relua spălarea pe o nouă porțiune de drum. În timp ce conducătorul autocisternei D. I., în jurul orei 10.45, se deplasa cu spatele pentru a relua un nou ciclu de spălare a porțiunii de drum ce-i fusese repartizată, cu o viteză de maxim 2okm/h, fără a vedea niciun obstacol în oglinzile retrovizoare, având sistemul de avertizare sonoră pentru mersul cu spatele în funcțiune, 1-a accidentat mortal pe subinginerul Chindriș I., care a apărut brusc și nejustificat în mijlocul drumului. Rezultatele necropsiei efectuate de Institutul de Medicină Legală C. N. arată că Chindriș I. avea în sânge o alcoolemie de o,75g %o.
Prin prisma acestei stări de fapt, societatea arată că ITM C. nu a indicat în actul administrativ dacă și în ce măsură consideră că măsurile de prevenire efectiv dispuse au avut sau nu un caracter adecvat sau s-ar fi impus în concret luarea unor măsuri suplimentare pentru prevenirea accidentului Aprecierea ITM C. cu privire la adecvarea/neadecvarea măsurilor de securitate, analiza caracterului rezonabil al acestora este supusă controlului de legalitate, atât sub aspectul legalității cât și al verificării proporționalității cu circumstanțele cazului analizat. ITM pretinde că accidentul s-ar fi produs datorită faptului că B. "a repartizat la locul de muncă pe lucrătorul Chindriș I. fără ai se efectua instruirea în domeniul sănătății și securității în muncă ceea ce a dus la minimizarea de către acesta a pericolului de accidentare", încălcând astfel prevederile art. 13 litera f) din Legea nr.319/2006. Această concluzie a fost generată de faptul că B. nu a putut prezenta în perioada cercetării evenimentului fișa individuală de instructaj a accidentatului, respectiv a victimei Chindriș I. . Această concluzie este lipsită de fundament sub aspectul identificării raportului de cauzalitate. Niciuna din probele dosarului nu relevă împrejurarea că victima accidentului nu ar fi fost conștient sau nu ar fi cunoscut măsurile de prevenire a accidentului. Astfel, victima este cel care a organizat în dimineața respectivă instructajul Starrt card, procedură internă, zilnică, specifică B., prin care se urmărește reamintirea principalelor norme de securitate, particularizate în raport de activitatea concretă, specifică de executat în ziua respectivă. Revizuirea de către ITM C. a fișei Starrt card semnată de către D. I., conducătorul autocisternei implicate în accident, nu a relevat nici o eroare în efectuarea instructajului zilnic, ceea ce creează o prezumție relativă că persoana care a efectuat instructajul avea cunoștințele necesare pentru a ține instructajul. Victima este cel care a dispus măsura interzicerii traficului rutier, ceea ce constituie de asemenea o prezumție
a cunoașterii riscurilor la care se expune un angajat. Revizuirea de către ITM C. a măsurilor de prevenire nu a relevat nici erori și nici insuficiența măsurilor de protecție. Ca procedură de lucru, victima supraveghea lucrările de pe marginea drumului sau staționa în microbuzul de transport persoane, parcat pe marginea șoselei. ITM C. nu a indicat nici un motiv de natură a pune la îndoială declarațiile martorilor cu privire la modalitatea uzuală de supraveghere a lucrărilor de către victimă. Această procedură de lucru constituie, deasemenea, o prezumție că victima cunoștea riscurile pe care le implica activitatea pe care o coordona.
Având în vedere prevederile art. 86(4) din Norme care stipulează că "fișa de instruire individuală va fi păstrată de către conducătorul locului de muncă" nu există nici un motiv de a pune la îndoială veridicitatea procesului verbal de primire care confirmă existența fișei de instructaj, această concluzie fiind pe deplin concordantă cu declarațiile martorilor și înscrisurile privind efectuarea instructajelor pe diverse teme/tematici, suficiente pentru a răsturna eventuala prezumție relativă simplă dedusă de ITM C. din imposibilitatea prezentării efective a documentului.Așa fiind, nu existența fișei de instructaj putea fi pusă la îndoiala, ci cel mult conținutul ei. Or, conținutul ei, cunoștințele în materie de riscuri ale victimei puteau fi identificate pe baza celorlalte înscrisuri probatorii și pe baza analizei declarațiilor de martori, toate de natură a conduce la concluzia că victima cunoștea cu supramăsură atât riscurile, cât și măsurile care ar fi fost de natură a înlătura aceste riscuri.
De altfel, riscul la care s-a expus subinginerul Chindriș I. nu reprezintă un risc specific, ce ar fi necesitat pregătire specială, ci unul comun vieții cotidiene, acela al accidentării în cazul poziționării în fața unui vehicul aflat în mișcare. în realitate, cauza corectă a accidentului o constituie imprudența victimei, care și-a încălcat propriile măsură de securitate referitoare la interdicția deplasării pedestre în zona de lucru, precum și procedura uzuală de supraveghere a lucrărilor din afara zonei carosabile.
Referitor la cauzele secundare concurente ale accidentului, s-a concluzionat de către ITM că B. a încălcat dispozițiile art.7 alin.4 litera c) din Legea nr.319/2006, dar victima a fost instruită cu privire la securitatea în muncă și cunoștea regulile legate de siguranța la locul de muncă, aplicându-le corect salariaților din subordine. Așa fiind, nu există nici un element de natură să inducă concluzia că victima ar fi fost incapabil să înțeleagă riscurile pe care le presupunea în mod obișnuit activitatea pe care o desfășura, sau în mod particular, riscurile pe care le implica activitatea din ziua de_ . Subinginerul Chindriș I. avea toate capacitățile necesare executării sarcinilor stabilite, influența alcoolului fiind un factor exterior capacităților de muncă, cu caracter temporar și aflat exclusiv în controlul angajatului și nu al angajatorului. B., prin regulamentele interne, interzice în mod categoric consumul băuturilor alcoolice la locul de muncă iar cercetarea evenimentului nu a relevat împrejurarea că starea de ebrietate a victimei ar fi fost cunoscută la data accidentului și că B. ar fi permis prestarea activității în aceste condiții. Așa fiind, în mod greșit ITM C. a reținut că, prin încredințarea sarcinilor de coordonare și supraveghere a lucrărilor de curățare și spălare a carosabilului Dlui Chindriș, nu s-au luat în considerare capacitățile lucrătorului cu privire la sănătatea și securitatea în muncă.
Cu privire la lipsa instrucțiunilor proprii, reclamanta arată că obligațiile impuse de punctul 10.2 din anexa 4 la HG nr. 300/2006 nu sunt aplicabile situației deduse judecății întrucât în locul unde ș-a produs accidentul nu existau căi "care servesc la circulația persoanelor și/sau a mărfurilor ... și... unde au loc operațiile de încărcare sau descărcare", care "trebuie să fie dimensionate în funcție de numărul potențial de utilizatori și de tipul de activitate".Locul desfășurării lucrărilor nu era un loc frecventat în mod obișnuit de pietoni, fiind dimpotrivă destinat exclusiv autovehiculelor, fiind de notorietate faptul că accesul pietonal nu este permis pe autostrăzi. Mai mult, la momentul producerii accidentului,
circulația era întreruptă în zona respectivă, din dispoziția victimei emisă pe baza atribuțiilor de serviciu, accesul fiind interzis atât vehiculelor cu excepția celor implicate în operațiunile de curățare, cât și lucrătorilor. De altfel, concluziile ITM C. privind lipsa instrucțiunilor proprii vine în contradicție cu concluzia ITM C. reținută la punctul m.7.) potrivit căreia
"au fost întocmite instrucțiuni proprii, tematici și programe de instruire pentru execuție marcaje rutiere, prevenirea accidentelor de muncă care implică vehicole de transport și utilaje tehnologice, cisterne de apă, inginer, maistru, tehnician." Prevederile art. 13 litera e) din Legea 319/2006 potrivit cărora angajatorul trebuie să stabilească instrucțiuni proprii pentru completarea și/sau aplicarea reglementărilor de securitate și sănătate în muncă, au un caracter general, care oferă drept de apreciere anagajtorului sub aspectul rezonabilițății masurilor pe care le adoptă, în raport de particularitățile activităților și ale locurilor de muncă implicate.
Apoi, ITM pretinde că B. nu ar fi luat măsurile adecvate pentru ca lucrătorii să dispună de informații adecvate sub formă de fișe de lucru pentru autocisterna de apă, care să conțină date referitoare la securitate și sănătate privind: condițiile de folosire a echipamentelor de muncă, situații anormale previzibile, concluziile care pot fi trase, acolo unde este cazul, din experiența acumulată în urma utilizării echipamentelor de muncă, atenționări în legătură cu riscurile la care sunt expuși. Reclamanta subliniază că angajatorul are un drept de apreciere asupra cerințelor speciale ale fiecărui tip de echipament și a modului de operare, în funcție de modul de utilizare al acestuia și de eventualele riscuri la care ar putea fi expuși lucrătorii la folosirea acestuia. În cazul vehiculului condus de D. I. o astfel de fișă de lucru nu se impunea: deoarece este unul care funcționează după regulile standard aplicate oricărui vehicul (respectiv deplasarea în față și mers înapoi); vehiculul implicat în accident nu a efectuat nicio manevră deosebită; vehiculul implicat în accident era dotat cu un semnal sonor pentru mersul cu spatele, semnal care se cuplează automat în momentul acestei manevre și care era activat la data producerii accidentului. O fișă de lucru referitoare la un anumit echipament de muncă are relevanță pentru utilizatorul echipamentului respectiv: în cazul dedus judecății, o astfel de fișă de lucru ar fi avut relevanță pentru șoferul autocisternei de apă, respectiv D. I. .
În fine, ITM reține că B. nu ar fi prezentat "în timpul efectuării cercetării evenimentului, la solicitarea inspectorilor de muncă din cadrul I. ui T. de M.
C., fișa de instruire individuală privind securitatea și sănătatea în muncă a subinginerului Chindriș I. ". În cazul dedus judecății, B. nu este în situația în care, fiind în posesia unui document solicitat de ITM, ar fi refuzat să-l pună la dispoziția acestuia din varii motive, ci în imposibilitatea de a da curs solicitării formulate de ITM, față de împrejurarea că documentul intitulat "fișă de instructaj" a fost pierdut. B. nu avea nici un motiv de a nu prezenta autorității documentul, cu atât mai mult cu cât lipsa acestuia ar putea atrage răspunderea angajatorului. B. se află în posesia unui proces verbal care consemnează primirea fișei de instructaj a salariatului Chindris I. din data de_, încheiat între serviciul de prevenire și protecție reprezentat de P. M. și șeful departamentului terasamente ing. C. C. - responsabil instruire departament(Anexa 7), dar nu a putut identifica fizic documentul.
In drept, reclamanta a invocat prevederile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, Legii 319/2006 a securității și sănătății în muncă, HG 1425/2006 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii securității și sănătății în muncă nr. 319/2006, HG 300/2006 privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru șantierele temporare sau mobile, HG 1146/2006 privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru utilizarea în muncă de către lucrători a echipamentelor de muncă, HG nr. 1053/2006 privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru
manipularea manuala a maselor care prezintă riscuri pentru lucrători, în special de afecțiuni dorsolombare.
Prin întâmpinarea
formulată la data de_, pârâtul I. T. de M. C. a invocat ex cepția inadm isi bilității cererii
și a solicitat respingerea ei ca inadmisibila, iar in subsidiar ca netemeinica si nefondata (filele 251-258, vol. I). pârâtul apreciază că procesul verbal de cercetare a evenimentului este un act premergător emiterii actului administrativ împreună cu Avizul Inspecției M. deorece: este utilizat doar ca "sursă" pentru cercetarea penală efectuată de organele penale; aplicarea sancțiunilor contravenționale se face printr-un act administrativ distinct care poate fi contestat pe o cale procesuală separată; (nimic nu împiedică în acel cadru procesual să se discute cauzele stabilite precum și măsurile dispuse); nu există o reglementare expresă care să definească procesul verbal de cercetare a evenimentului ca fiind un act administrativ. Măsurile dispuse în Procesul verbal de cercetare a evenimentului nr. 48591/_, nu pot fi considerate nelegale . Aceste măsuri au scopul dea remedia "lipsurile" contestatoarei, de a completa sau de a iniția acele proceduri care să ducă la o mai bună prevenire a accidentelor de muncă.
Pe fondul cererii, pârâtul arată că angajatorul S.C. B. I. Inc S.R.LS
C. -N. a repartizat la locul de muncă pe lucratorul Chindris I. fara instruire in domeniul securității si sănătății in munca, ceea ce a dus la minimizarea de către acesta a pericolului de accidentare, deplasandu-se pe porțiunea de drum in care accesul pietonal era interzis, in spatele autocisternei (_ condusa de D. I. ) care conform procedurii de lucru stabilite efectua manevra de mers inapoi cu sistemul de avertizare sonora si luminoasa in funcțiune, fara sa tina cont de semnalele de avertizare, fiind surprins si accidentat mortal de aceasta. In timpul cercetării evenimentului, angajatorul S.C. B. I. Inc S.R.LS C. -N., nu a făcut dovada prin fisa de instruire individuala privind securitatea si sănătatea in munca si nici prin fisa "Start" din ziua respectiva (prevăzuta de procedurile proprii), a instruirii de securitate si sănătate in munca pentru lucratorul Chindris I., in vederea asigurării cunoașterii legislației si a masurilor proprii de securitate si sănătate in munca si nici a verificării cunoștințelor si a modului de aplicare a acestora de către lucrator Susținerile reclamantei cu privire la raportul de cauzalitate sunt neîntemeiate deoarece în data de _
, sing. Chindriș I., victima accidentului de muncă, a fost repartizat la locul de muncă fără a fi instruit în legătură cu pericolele la care este expus în timpul desfășurării activității. Susținerile reclamantei cu privire la faptul că victima era instruită din punct de vedere al protecției muncii, în special în acea zonă în care acționau utilajele de spălare, nu pot fi primite. înscrisurile prezentate în probațiune au o vechime de cîțiva ani (din 2007-2009) unele fiind întocmite la angajare, iar în timpul cercetării evenimentului, reclamanta nu a putut prezenta nicio dovadă a faptului că victima este instruită dpdv al sănătății și securității în muncă, instructaj care să fie în perioada de valabilitate și să nu fie doar un instructaj de ordin general. Reclamanta nu a putut prezenta nici Fișa de instruire generală START CARD pe care susține că o completează zilnic fiecare lucrător. Apoi, înscrisurile pe care reclamanta le depune în probațiune nu conțin elementele esențiale ale instruirii: cunoștințele despre măsurile conținute în planul de prevenire și protecție, indicarea materialelor predate a datei și instruirii ș.a. Reclamanta susține că fișa de instruire s-a pierdut, dar acest fapt implică propria culpă.
Apoi, angajatorul, la încredințarea sarcinii de coordonare si supraveghere a lucrărilor de curățare si spălare a carosabilului, nu a luat in considerare capacitățile lucratorului Chindris I. in ceea ce privește securitatea si sănătatea in munca, fapt ce a permis desfășurarea activităților de către acesta la locul de munca sub influenta alcoolului. Cu privire la susținerile reclamantei,responsabilitatea îi revine în totalitate în ceea ce privește
prezența pe șantier a lucrătorilor aflați sub influența alcoolului. De asemenea, nu există măsuri concrete pentru împiedicarea celor care consumă alcool în incinta societății.
Mai arată pârâtul că angajatorul nu a stabilit in niciuna din instrucțiunile proprii prezentate cu ocazia cercetării evenimentului (pentru vehiuole de transport si utilaje tehnologice - cisterna de apa, pentru ingineri, pentru maiștri, pentru tehnicieni, pentru mijloace de transport pe caile de circulație) prevederi referitoare la distante de securitate pentru utilizatorii locului de munca la utilizarea de mijloace de transport pe caile de circulație in situațiile in care mijloacele de protecție stabilite nu sunt adecvate. Cerința de la pct 10.2 din anexa 4 la HG 300/2006 se referă la situația de fapt existentă la data producerii accidentului în sensul în care în condițiile utilizării unor mijloace de transport era necesară existența unor distanțe de securitate stabilite în cadrul acelei proceduri. Închiderea accesului pentru terți nu a fost suficientă în condițiile în care s-a produs accidentul mortal.
De asemenea, reclamanta nu a luat masurile necesare pentru ca lucratorii sa dispună de informații adecvate sub forma, de fise de lucru pentru autocisterna de apa, care sa conțină date referitoare la securitate si sănătate privind: condițiile de folosire a echipamentelor de munca, situații anormale previzibile, concluziile care pot fi trase, acolo unde este cazul,din experiența acumulata in urma utilizării echipamentelor de munca, atenționări in legătura cu riscurile la care sunt expuși. Susținerile reclamantei sunt neîntemeiate. în coroborarea articolelor citate este evident că fișele de lucru respectiv instrucțiunile de lucru specifice locului de muncă, trebuie să fie întocmite de angajator. Aceste fișe de lucru au un conținut expres, ele au rolul să fixeze, să precizeze în scris acele informații care adecvate fiind, sunt insuficiente pentru conștientizarea lucrătorilor. Dacă angajatorul are o altă sursă de informare a lucrătorilor cu privire la echipamentele de muncă utilizate din care să rezulte cu precădere măsurile de sănătate și securitate în muncă necesare în preajma acestor utilaje și echipamente atunci întocmirea în mod suplimentar de fișe de lucru poate constitui o opțiune. Reclamanta, dimpotrivă, nu a demonstrat că a pus la dispoziția angajaților aceste instrucțiuni și nici nu a redactat fișe de lucru pentru acele împrejurări în care au desfășurat activitate cu utilajele de spălat autopurtate
Și pârâta I. M. a formulat întâmpinare
(filele 260-268, vol. I), prin care a invocat exc epția lipsei cal ității sale procesuale pasive
deoarece, potrivit dispozițiilor art. 2 din Legea nr. 108/1999, Inspecției M. are în subordine inspectorate teritoriale de muncă, unități cu personalitate juridică, care se organizează în fiecare județ și în municipiul B. . Procesul-verbal de cercetare nr. 48591/_, atacat, nu a fost întocmit de I. M., ci de I. T. de M. C., așa cum se arată și în cererea de chemare în judecată. Dacă, în ceea ce privește I. M., reclamanta susține că se îndreaptă împotriva avizului dat de I. M. nr. 888/_, pârâta subliniază că acesta nu constituie un act administrativ, făcând parte din procesul-verbal de cercetare nr. 48591/_ și fiind un act premergător. Pârâta a mai invocat exc epția l ipsei co m petenț ei m ateriale
a Tribunalului C. în cazul în care instanța de judecată consideră că avizul dat de I. M. în cadrul dosarului de cercetare a evenimentului constituie act administrativ, deoarece I. M. este un organ de specialitate al administrației publice centrale în subordinea Ministerului M., Familiei și Protecției Sociale. O ultimă excepție invocată a fost cea a inadm isibi lității cererii
întrucât procesul-verbal de cercetare a evenimentului este un act premergător emiterii actului administrativ contravențional (în speță Procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nr. 9959/_ și Procesul-verbal de constatare și sancționare a contravențiilor nr. 9960/_ și care ar putea fi considerate de reclamantă ca fiind acte administrative pretins vătămătoare). Procesul-verbal de cercetare nu este susceptibil să modifice starea unui drept anterior, ori să lezeze un interes legitim.
Pe fond, pârâta solicită respingerea cererii și arată că în mod evident s-a constatat că răspunzătoare de producerea accidentului este si reclamanta ca angajator, ca responsabil de persoanele implicate în domeniul său de activitate. Astfel, efectuarea instruirii și a verificării acesteia se confirmă prin întocmirea fișelor de instruire, aceste documente constituind instrumentele legale prin care se dovedește îndeplinirea prevederilor [egale privitoare la securitatea și sănătatea lucrătorilor. Reclamanta neprezentând fișa individuală de instructaj a victimei, s-a dovedit astfel a fi în culpă cu privire la îndeplinirea îndatoririlor din domeniul securității și sănătății în muncă specifice pentru Chindris I., ceea ce a determinat prezumția că acesta nu și-a cunoscut obligațiile specifice SSM. Faptul că acesta făcea instructajul celor care manevrau autocisternele (de genul celei care l-a accidentat mortal), că acesta, ca și procedură de lucru, supraveghea lucrările de pe marginea drumului sau staționa într-un microbuz de transport persoane parcat pe marginea șoselei, ori interzicerea traficului rutier, nu presupune automat că-și cunoștea și propriile obligații ori interdicții, mai ales în cazul în care din activitățile concrete efectuate de muncitori pe autocisterne îl determinau pe coordonatorul lucrărilor (în speță victima Chindris I. ) să dea îndrumări directe, practice muncitorilor, adică să nu mai stea/coordoneze pasiv de pe marginea drumului. Prin urmare, în mod contrar celor susținute de reclamantă, concluzia trasă de echipa de cercetare a evenimentului din data de_, că victima nu a primit instructajul de protecția muncii, ca urmare a neprezentării de către B. a fișei individuale de instructaj, a fost suficientă și legală. Chiar prin simplul fapt al neprezentării acestui document obligatoriu, s-au încălcat prevederile art. 13 lit. m) din Legea nr. 319/2006 a securității și sănătății în muncă, care prevede că angajatorii au obligația "să prezinte documentele și să dea relațiile solicitate de inspectorii de muncă în timpul controlului sau al efectuării cercetării evenimentelor. Subliniază pârâta că prin procesul-verbal de cercetare nr. 48591/_ se determină culpa
B. prin încălcarea prevederilor legale în domeniul SSM, dar nu se elimină si propria culpă a victimei.
Apoi, inspectorii de muncă semnatari ai procesului verbal de cercetare au concluzionat în mod corect și legal că o cauză care a concurat la producerea evenimentului este și cea consemnată la Capitolul 1.1.: aspectul necunoașterii prevederilor legale din domeniul securității și sănătății în muncă, combătut anterior, este cauză directă a producerii evenimentului cât și o cauză indirectă, în sensul că acest aspect a condus la nerespectarea art. 7 alin. 4 lit. c) din Legea securității și sănătății în muncă nr. 319/2006 (consemnat la Capitolul 1.1.) din procesul-verbal de cercetare). Astfel, conducerea B. nu a luat în considerare capacitatea lucrătorului Chindriș I. în ceea ce privește securitatea și sănătatea în muncă, atunci când i-a încredințat sarcini de serviciu. Reclamanta în mod eronat combate această încălcare a prevederilor legale menționate prin prisma dispozițiilor Hotărârea Guvernului nr. 1051/2006, care, chiar din titlul acesteia se specifică clar că dispozițiile acesteia se aplică pentru cerințele minime de securitate și sănătate pentru manipularea manuală a maselor. Este evident că în cazul manipulării maselor, un lucrător trebuie să aibă capacitate fizică corespunzătoare. Dar în cazul personalului de conducere, capacitatea lucrătorului se referă și la capacitatea acestuia de a coordona, de a îndruma, asimila ori de a respecta prevederi legale esențiale (de neprezentare la locul de muncă sub influența băuturilor alcoolice, respectiv interdicția de consumare a acestora în timpul serviciului, precum și atitudinea lucrătorului în general, etc).
O altă cauză care a concurat la producerea accidentului este aceea că B. nu a stabilit în niciuna din instrucțiunile proprii prezentate cu ocazia cercetării evenimentului_ prevederi referitoare la distanțele de securitate pentru utilizatorii locului de muncă la utilizarea de mijloace de transport pe căile de circulație în situațiile în care mijloacele de protecție stabilite nu sunt adecvate". Reclamanta susține, în combaterea acestei constatări,
că autostrada nu este o cale care servește la circulația persoanelor și/sau mărfurilor. Este evident că un loc strâmt nu poate constitui cale de circulație a persoanelor și/sau mărfurilor, dar o autostradă deservește și acest aspect, calea fiind dimensionată la categoria de autostradă, tocmai datorită potențialului de utilizatori cum se prevede la punctul 10.2 din anexa nr. 4 la Hotărârea Guvernului nr. 300/2006, normă juridică încălcată de reclamantă.
De asemenea, reclamanta în mod eronat susține că în procesul-verbal de cercetare ITM există contradicții, în sensul că la Capitolul 1) punctul 1.2.) ITM trage concluzia
"privind lipsa instrucțiunilor proprii". Atât la punctul m. 7., cât și la punctul 1. 2. ITM a tras concluzia existenței instrucțiunilor proprii. Diferența constă în faptul că la punctul 1.2., ITM constată un neajuns în cuprinsul acestor instrucțiuni, respectiv lipsa unor ;"prevederi referitoare,1a distanțele de securitate _"; fapt ce a considerat (în mod și legal) că a conlucrat la producerea accidentului. În privința motivării acestei concluzii la care a ajuns ITM, a fost tocmai producerea unui accident de muncă soldat cu decesul victimei, precum și particularitățile activităților locului respectiv de muncă (indicarea acestor particularități nefiind o obligație a ITM, iar lipsa acestora nu atrage nulitatea actului încheiat). De asemenea, sunt eronate și susținerile reclamantei potrivit cărora accidentul nu s-a produs din cauza neinstituirii unor distanțe de securitate, iar existența unei instrucțiuni de acest fel nu ar fi putut contribui la evitarea accidentului. În procesul verbal de cercetare se menționează că acest aspect consemnat la punctul 1.2. a conlucrat la producerea acestuia, iar existența unor prevederi corespunzătoare ar fi conștientizat mai mult lucrătorii asupra riscurilor/pericolelor la care sunt expuși în anumite situații determinate. Aceleași argumente sunt valabile și pentru situația consemnată la punctul 1.3.) din procesul-verbal de cercetare, acele fișe de lucru fiind necesare și pentru alți lucrători (nu numai pentru cei care manevrau autocisterne cu apă), cu atât mai mult pentru persoanele care coordonau o activitate care implica și lucrul cu aceste utilaje. Prin producerea accidentului s-a dovedit necesitatea acestor fișe de lucru, în acestea fiind trecute, potrivit dispozițiilor art. 9 din Hotărârea Guvernului nr. 1146/2006 privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru utilizarea în muncă de către lucrători a echipamentelor de muncă, un număr minim de date referitoare la securitate și sănătate privind: condițiile de folosire a echipamentelor de munca; situațiile anormale previzibile; concluziile care pot fi trase, acolo unde este cazul, din experiența
acumulată în urma utilizării echipamentelor de muncă.
În ședința publică din data de_, instanța a admis excep ția inad m isibilită ții
cu privire la anularea avizului emis de pârâta I. M. și a respins
această excepție în ceea ce privește anularea procesului verbal de constatare întocmit de ITM C. ; de asemenea, a respins exc epția lipsei cal ității pr ocesual e pasive
a pârâtei I. M. și excepția n ec ompet enț ei materiale
a tribunalului, toate invocate de pârâta I. M., pentru considerentele expuse în încheierea de ședință de la acea dată (filele 2-3 vol.III).
În cauză, instanța a administrat la solicitarea părților proba cu înscrisuri și proba
testimonială, fiind audiați martorii C. | C. (fila 16, vol. III), S. | N. | (fila 17, vol. III), I. |
I. A. (fila 18, vol. III) și D. I. | (filele 29-30, vol. III). |
Atât reclamanta S.C. B. I. Inc. S.R.L. Reno N. SUA, S. C. -N. R.
, cât și pârâtul I. T. de M. C. au formulat concluzii scrise (filele 76-91, 93-94).
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Ca urmare a cercetării evenimentului produs pe data de_ la Km 0+880 Link 1, parte a tronsonului de autostradă Câmpia Turzii-Luna, a cărui victimă a fost Chindriș I.
, I. T. de M. C. a întocmit procesul verbal de cercetare nr.48591/_ (filele 22-37, vol. I), prin care s-a reținut drept cauză a producerii evenimentului utilizarea la muncă de către reclamanta S.C. B. I. Inc. S.R.L. Reno N. SUA, S. C. -
N. R. a unui angajat care nu avea instruire în domeniul securității și sănătății în muncă, ceea ce a dus la minimizarea de către acesta a pericolului de accidentare (capitolul k raportat la capitolul n, pct. n.1).
La capitolul alte cauze care au concurat la producerea evenimentului au fost reținute în sarcina societății următoarele: neluarea în considerare a capacităților lucrătorului Chindriș I. (victima accidentului) în ceea ce privește securitatea și sănătatea în muncă, fapt ce a permis desfășurarea activităților de către acesta la locul de muncă sub influența alcoolului; reclamanta nu a stabilit în nici una din instrucțiunile proprii prezentate echipei de control cu ocazia cercetării evenimentului (pentru vehicule de transport și utilaje tehnologice - cisternă de apă, pentru ingineri, pentru maiștri, pentru tehnicieni, pentru mijloace de transport pe căile de circulație) prevederi referitoare la distanțe de securitate pentru utilizatorii locului de muncă la utilizarea de mijloace de transport pe căile de circulație în situațiile în care mijloacele de protecție stabilite nu sunt adecvate; reclamanta nu a luat măsurile necesare pentru ca lucrătorii să dispună de informații adecvate sub forma fișelor de lucru pentru autocisterna de apă, care să conțină date referitoare la securitatea și sănătatea privind: condițiile de folosire a echipamentelor de muncă, situații anormale previzibile, concluziile care pot fi trase, acolo unde este cazul, din experiența acumulată în urma utilizării echipamentelor de muncă, atenționări în legătură cu riscurile la care sunt expuși (capitolul l, pct. l.1, l.2 și l.3 raportate la capitolul n, pct. n.1).
Apoi, la capitolul m raportat la capitolul n, pct. n.1, alte constatări făcute cu ocazia cercetării evenimentului, s-a reținut că angajatorul nu a prezentat în timpul efectuării cercetării evenimentului, la solicitarea inspectorilor de muncă din cadrul ITM C., fișa de instruire individuală privind securitatea și sănătatea în muncă a sing. Chindriș I. .
Procesul verbal de cercetare al ITM C. a fost avizat de pârâta I. M. sub
nr.888/_ .
Cu respectarea dispozițiilor art. 7 din Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, reclamanta S.C. B. I. Inc. S.R.L. Reno N. SUA, S. C. -N.
a formulat plângere prealabilă (filele 87-91, vol. I), nesoluționată, iar acum solicită în contenciosul administrativ anularea procesului verbal de cercetare întocmit de I. T. de M. C. și respectiv a avizului dat de I. M. .
La descrierea modului în care s-a produs evenimentul clasificat drept accident de muncă mortal, ITM C. a reținut că, la data de_, în zona de lucru de la Km 0+880 Link 1 Câmpia Turzii - Luna, B. a desfășurat activități de spălare și curățare a carosabilului în vederea aplicării marcajelor rutiere pentru deschiderea traficului în această zonă de drum. La locul accidentului erau prezente trei autocisterne marca Kenworth și două tractoare cu perie proprietatea B. . Responsabilitatea coordonării lucrărilor de pregătire a suprafeței autostrăzii revenea subinginerului constructor Chindriș I. (victima accidentului), potrivit declarației șefului acestuia ing. C. C. .
După întâlnirea din dimineața zilei de_ cu ing. C. C. la containerul din șantier și efectuarea instructajului "Start Card";, sing. Chindriș I. s-a îndreptat spre km. 0 al autostrăzii pentru începerea activității stabilite - pregătirea suprafeței autostrăzii înaintea începerii marcajelor orizontale. Aici, a luat măsuri pentru asigurarea delimitării și semnalizării zonelor de lucru cu balize de semnalizare și respectiv pentru închiderea traficului rutier și pietonal în zona de drum ce urma să fie amenajată în vederea aplicării marcajelor rutiere.
De asemenea, a asigurat repartizarea autocisternelor și tractoarelor perie în funcție de situația din teren pe zone de lucru și porțiuni de drum astfel încât în timpul operațiilor de spălare să nu se creeze interferențe între echipamentele de muncă.
Cele trei autocisterne au ajuns la locul de muncă în jurul orei 9,00, după ce șoferilor li s-a făcut instructajul "Start"; de maistrul Cristea Sandu. După ce s-a realizat închiderea circulației auto în ambele sensuri pe porțiunea de drum care trebuia curățată și pregătită în vederea aplicării marcajului rutier (declarația S. N. ), în jurul orei 10:20, conducătorii auto au primit aprobarea începerii activităților de curățare.
Din declarațiile luate de inspectorii de muncă rezultă că, de obicei, după repartizarea sarcinilor de muncă, sing. Chindriș I. supraveghea lucrările de pe marginea drumului sau staționa în microbuzul de transport persoane, care era parcat pe marginea șoselei.
Autocisterna implicată în accident, cu nr. de înmatriculare_, condusă de D. I.
, avea repartizată porțiunea de drum de sub link-uri spre sensul giratoriu cu E60, pe aproximativ 50 metri lungime, având de efectuat prin manevre alternative toată lățimea, spălând carosabilul la coborârea pantei și întorcând prin mers cu spatele pentru a relua spălarea pe o nouă porțiune de drum.
Conducătorul auto D. I. a spălat cu autocisterna timp de aproximativ 30 de minute porțiunea de drum, dar în jurul orei 10.45, în timp ce se deplasa cu spatele pentru a relua un nou ciclu de spălare a porțiunii de drum ce-i fusese repartizată, cu o viteză de maxim 20 km/h, fără a vedea niciun obstacol în oglinzile retrovizoare, având sistemul de avertizare sonoră pentru mersul cu spatele în funcțiune, l-a accidentat mortal pe subinginerul Chindriș I., care a apărut brusc și nejustificat în mijlocul drumului.
Rezultatele necropsiei efectuate de Institutul de Medicină Legală C. -N. arată că Chindriș I. avea în sânge o alcoolemie de 0,75g ‰.
După repartizarea sarcinilor de lucru, în jurul orei 10:20, Chindriș I. nu a mai fost văzut în zona unde se desfășurau lucrările de niciunul dintre lucrătorii care efectuau operațiile de spălare-curățare, până în momentul producerii evenimentului. La acel moment, Ilae I., repartizat să spele cu furtunul cu apă de la autocisterna_, l-a văzut pe subinginer urcând panta spre el, pe mijlocul drumului, fiind surprins și călcat de autocisternă.
Ținând cont de declarațiile martorilor, constatările de la fața locului și rezultatele necropsiei, organele de control presupun că victima, fiind sub influența băuturilor alcoolice, a traversat carosabilul fără a fi atentă la utilajele care lucrau, a auzit în ultimul moment semnalul sonor al autocisternei care efectua manevra de mers cu spatele, moment în care s-a întors cu fața spre aceasta, s-a dezechilibrat și a căzut pe spate, fiind suprins și călcat de roțile din spate dreapta ale autocisternei_ .
ITM C. mai reține că, potrivit declarației ing. C. C., acesta a efectuat pentru subordonatul său instructajul periodic și cel zilnic "Start"; inclusiv în dimineața din ziua producerii evenimentului, pe baza tematicii de instruire aferentă lunii octombrie, consemnată în formularul tip "Fișa Start";. Cu toate acestea, nici fișa individuală de instructaj a accidentatului și nici formularul "Start";, elaborat conform procedurilor interne proprii B. și care atestă instruirea și verificarea efectuată zilnic la începerea programului de lucru, nu au putut fi prezentate în perioada efectuării cercetării evenimentului.
De asemenea, din declarațiile luate și precizările primite din partea conducerii societății, aceasta apreciază că nu erau necesare măsuri suplimentare celor stabilite și aplicate la locul de muncă, având în vedere că lucrările se efectuau într-o zonă închisă circulației rutiere și pietonale, într-o zi însorită și cu o bună vizibilitate. Nu s-a considerat necesar personal care să dirijeze circulația utilajelor care se deplasează cu spatele pentru efectuarea manevrelor pe distanțe scurte, în zonele de lucru repartizate în timpul operațiilor de curățare-spălare, deoarece astfel de personal se utiliza la deplasările cu spatele pe distanțe lungi, când se efectuau basculări de materiale pe marginea taluzurilor, la intersecții, în zonele unde se efectuează săpături, lucrări de încărcare-descărcare, la accesul în intersecții, în zone unde lucrează utilaje.
Cauza producerii evenimentului
a fost reținută ca fiind repartizarea de angajatorul
C. B. I. Inc. S.R.L. Reno N. SUA, S. C. -N. R. a lucrătorului Chindriș I. fără instruire în domeniul securității și sănătății în muncă, ceea ce a dus la minimizarea de către acesta a pericolului de accidentare. Astfel, reclamanta nu a făcut dovada prin fișa de instruire individuală privind securitatea și sănătatea în muncă și nici prin fișa "Start"; din ziua respectivă a instruirii de securitate și sănătate în muncă pentru victimă, în vederea asigurării cunoașterii legislației și a măsurilor proprii SSM și nici a verificării cunoștințelor și a modului de aplicare a acestora de către lucrător.
Prin aceasta, s-a apreciat că au fost încălcate prevederile art. 81 din H.G. nr.
1425/2006 de aprobare a Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 319/2006:
"(1) Rezultatul instruirii lucrătorilor în domeniul securității și sănătății în muncă se consemnează în mod obligatoriu în fișa de instruire individuală, conform modelului prezentat în anexa nr. 11, cu indicarea materialului predat, a duratei și datei instruirii. (…)
După efectuarea instruirii, fișa de instruire individuală se semnează de către lucrătorul instruit și de către persoanele care au efectuat și au verificat instruirea.
Fișa de instruire individuală va fi păstrată de către conducătorul locului de muncă _
Fișa de instruire individuală se păstrează în întreprindere/unitate, de la angajare până la data încetării raporturilor de muncă
";;
art. 89: "(1) Instruirea introductiv-generală se va finaliza cu verificarea însușirii cunoștințelor pe bază de teste.
(2) Rezultatul verificării va fi consemnat în fișa de instruire
";;
art. 94: "Începerea efectivă a activității la postul de lucru de către lucrătorul instruit se face numai după verificarea cunoștințelor de către șeful ierarhic superior celui care a făcut instruirea și se consemnează în fișa de instruire individuală";;
art. 96: "(1) Instruirea periodică se efectuează de către conducătorul locului de muncă. _
(4) Verificarea instruirii periodice se face de către șeful ierarhic al celui care efectuează instruirea și prin sondaj de către angajator/lucrătorul desemnat/serviciul intern de prevenire și protecție/serviciile externe
de prevenire și protecție, care vor semna fișele de instruire ale lucrătorilor, confirmând astfel că instruirea a fost făcută corespunzător
";.
Aceste dispoziții au fost coroborate cu cele ale art. 13 lit. f din Legea nr. 319/2006 privind securitatea și sănătatea în muncă: "În vederea asigurării condițiilor de securitate și sănătate în munca și pentru prevenirea accidentelor de munca și a bolilor profesionale, angajatorii au următoarele obligații: (…) f) sa asigure și sa controleze cunoașterea și aplicarea de către toți lucrătorii a măsurilor prevăzute în planul de prevenire și de protecție stabilit, precum și a prevederilor legale în domeniul securității și sănătății în munca, prin lucrătorii desemnați, prin propria competenta sau prin servicii externe";.
Din dispozițiile legale citate reiese că societății îi incumba obligația de a asigura și controla cunoașterea și aplicarea de către toți lucrătorii a măsurilor prevăzute în planul de prevenire și de protecție stabilit și a prevederilor legale în domeniul securității și sănătății în muncă, iar.
Pe de altă parte, art. 13 lit. m din Legea nr. 319/2006 obligă angajatorul să "prezinte documentele și sa dea relațiile solicitate de inspectorii de muncă în timpul controlului sau al efectuării cercetării evenimentelor";, iar această îndatorire este corelativă obligației de a păstra fișa de instruire individuală, completată conform prevederilor legale incidente.
Întrucât reclamanta însăși recunoaște că nu a fost în măsură să prezinte inspectorilor de muncă fișa de instruire individuală privind securitatea și sănătatea în muncă și fișa "Start card"; din ziua producerii accidentului, este evident că societatea a nesocotit cerința legală de a prezenta documentele solicitate cu ocazia cercetării evenimentului.
Această încălcare a dispozițiilor legale a fost, însă, reținută separat de ITM C., la capitolul alte constatări făcute cu ocazia cercetării evenimentului și cu efectul sancționării contravenționale distincte pentru această faptă.
De aceea, tribunalul apreciază că strict imposibilitatea identificării și, subsecvent, neprezentarea fișelor menționate de către societate cu ocazia efectuării cercetării evenimentului nu este de natură a genera, automat, concluzia neinstruirii sing. Chindriș I. în domeniul securității și sănătății în muncă.
Acest fapt generează prezumția de neîndeplinire a obligației de asigurare a cunoașterii legislației și a măsurilor proprii SSM, dar este vorba despre o prezumție relativă, pe care reclamanta o poate răsturna, făcând dovada contrară.
În acest sens, S.C. B. I. Inc. S.R.L. Reno N. SUA, S. C. -N. R. a depus următoarele înscrisuri: tabelele de prezență la trainingurile organizate de societate pe diverse teme/tematici: în data de_, Excavare si săpare șanțuri, în data de_ Instruire Start, în data de_, Conducere în condiții de siguranță rutieră, în data de_, Instruire supervizori, în data de_ Reinstruire, în data de_, Prim Ajutor, în data de _
, Agenți patogeni transmiși prin sânge, în data de_, Instruire supervizori, în data de_, Reinstruire, Fisa Starrt Card pentru instruire zilnica (filele 52-61, vol. I).
Aceste înscrisuri se coroborează cu declarația martorului C. C. (fila 16, vol.III), care a arătat că înainte cu aproximativ o lună și jumătate-două a efectuat instructajul periodic la care a participat și victima, conform tematicii stabilite de angajator.
Reclamanta a mai depus declarația privind luarea la cunoștință de către salariatul Chindriș I. a conținutului Manualului de proceduri de Securitate și Sănătate în M. și angajamentul acestuia de a respecta procedurile prevăzute de acest manual fila 63, vol. I), testele scrise periodice de verificare a cunoștințelor susținute de salariatul Chindriș I. (filele 101-106), Procesul verbal de primire a fișei de instructaj a salariatului Chindriș I. din data de_, încheiat între serviciul de prevenire și protecție reprezentat de P. M.
și șeful departamentului terasamente ing. C. C. - responsabil instruire departament (filele 108-109, vol. I).
Pe de altă parte, ing. C. C. a declarat atât în fața ITM C. cât și în cursul procesului că în dimineața zilei de_ el personal a efectuat instructajul "Start Card"; sing. Chindriș I., înainte de începerea activității. Acest instructaj zilnic consta în explicarea procedurii de lucru și a măsurilor de siguranță care se impuneau, iar în ziua respectivă i-a spus victimei să aibă grijă la delimitarea zonei de lucru întrucât era un spațiu îngust, să intre doar cu o cisternă, să folosească echipamentul de protecție și să verifice dacă membrii echipei nu erau obosiți sau nu se aflau sub influența alcoolului.
Apoi, sing. Chindriș I. a efectuat instructajul zilnic pentru unii muncitori, martorul I.
I. A. precizând că le-a atras atenția să folosească vestele și echipamentul de protecție, să fie atenți iar șoferii să aibă grijă la manevrarea utilajelor (fila 18, vol. III). Victima a distribuit sarcinile fiecăruia și a dispus luarea măsurilor pentru delimitarea zonei de lucru; aceasta era izolată cu balize și închisă, fiind evacuate utilajele și oamenii.
De asemenea, la locul producerii evenimentului și în apropierea accidentatului a fost găsit echipamentul individual de protecție - ochelari de protecție, casca de protecție, iar acesta era echipat cu haina de protecție reflectorizantă, bocanci.
Aceste aspecte, reținute și prin procesul verbal de cercetare contestat, sunt de natură a convinge instanța că victima accidentului de muncă, Chindriș I., era suficient instruită de angajator în domeniul securității și sănătății în muncă.
Pentru acesta, se notează și modalitatea de producere a evenimentului, respectiv prin traversarea de către victimă a tronsonului de lucru, cu ignorarea avertizărilor sonore și luminoase ale autocisternei care efectua manevra de mers cu spatele.
După cum subliniază și reclamanta, riscul la care s-a expus victima nu este unul specific, care ar fi putut fi evitat printr-o pregătire anume, ci unul comun vieții cotidiene: acela al accidentării în cazul ignorării unui autovehicul în mișcare.
De altfel, reprezentanții pârâților nici nu au indicat în mod concret instructajul care ar fi fost în măsură să atragă atenția și să evite producerea acestui risc, ci au apreciat că nu există o altă explicație pentru deplasarea pedestră a victimei în zona de lucru, cu ignorarea semnalelor sonore.
Or, prin chiar procesul verbal întocmit se emite ipoteza că victima, fiind sub influența băuturilor alcoolice, a traversat carosabilul fără a fi atentă la utilajele care lucrau. În acest context, lui Chindriș I. îi este imputabilă imprudența de care a dat dovadă, care nu ar fi putut fi evitată printr-o instruire mai temeinică.
Raportat la acest din urmă aspect, o altă faptă constatată prin procesul verbal nr.48591/_, apreciată drept cauză care a concurat la producerea accidentului, este aceea că, la încredințarea sarcinii de coordonare și supraveghere a lucrărilor de curățare și spălare a carosabilului, societatea B. nu a luat în considerare capacitățile lucrătorului Chindriș I. în ceea ce privește securitatea și sănătatea în muncă, fapt ce a permis desfășurarea activităților de către acesta la locul de muncă sub influența alcoolului.
Ar fi fost încălcate astfel dispozițiile art. 7 alin. 4 lit. c din Legea nr. 319/2006, care dispun că angajatorul are obligația "sa ia în considerare capacitățile lucrătorului în ceea ce privește securitatea și sănătatea în munca, atunci când ii încredințează sarcini";.
Prin prisma acestei prevederi legale, tribunalul apreciază că în sarcina reclamantei s- ar putea reține fapta menționată doar dacă s-ar dovedi că victima consuma în mod obișnuit
băuturi alcoolice în timpul programului de lucru, fapt cunoscut de societate, și cu toate acestea nu s-au luat măsurile corespunzătoare.
Or, niciun element din dosarul de cercetare a evenimentului nu sugerează acest lucru, iar martorii audiați au declarat că nu l-au văzut niciodată pe Chindriș I. consumând alcool în timpul serviciului și nici nu l-au suspectat de aceasta.
Dimpotrivă, martorii cunoșteau politica B. de alcool zero și faptul că se efectuau testări prin sondaj, iar Regulamentul de Ordine Interioară al societății interzice "aducerea și consumul de alcool la locul de muncă"; și "venirea la locul de muncă sub influența alcoolului, a altor droguri sau medicamente"; (filele 112-131, vol. I).
De asemenea, societate a anexat un tabel cu salariații concediați disciplinar pentru consumul de alcool în perioada 2004-2010 (fila 150, vol. I), dovedind astfel că verificările efectuate la nivelul unității sunt eficiente și că nu se tolerează consumul de alcool în timpul programului de lucru.
Reținând și că alcoolul influențează doar temporar capacitățile unei persoane, iar ITM
C. nu a indicat alte aspecte de natură a sugera că victima nu deținea capacitățile necesare pentru activitatea încredințată, instanța apreciază că această cauză secundară a producerii accidentului de muncă a fost în mod greșit reținută în sarcina societății. Iar aceasta cu atât mai mult cu cât nu s-a constatat vreo lipsă sau neregulă în instrucțiunile date și măsurile dispuse de Chindriș I. în acea zi, unica problemă fiind propria conduită.
O altă cauză a accidentului
pentru care s-a reținut răspunderea reclamantei S.C. B.
I. Inc. S.R.L. Reno N. SUA, S. C. -N. R. constă în omisiunea de a stabili în instrucțiunile proprii prezentate echipei de control cu ocazia cercetării evenimentului (pentru vehicule de transport și utilaje tehnologice - cisterna de apă, pentru ingineri, pentru maiștri, pentru tehnicieni, pentru mijloace de transport pe căile de circulație) prevederi referitoare la distanțe de securitate pentru utilizatorii locului de muncă la utilizarea de mijloace de transport pe căile de circulație în situațiile în care mijloacele de protecție stabilite nu sunt adecvate.
Pârâtul apreciază că au fost încălcate prevederile pct. 10.2. din Anexa 4, Partea A la
H.G. nr. 300/2006 privind cerințele minime de securitate și sănătate pentru șantierele temporare sau mobile: "Dacă sunt utilizate mijloace de transport pe căile de circulație, o distanță de securitate suficientă sau mijloace de protecție adecvate trebuie prevăzute pentru ceilalți utilizatori ai locului"; coroborate cu art. 13 lit. e din Legea nr. 319/2006, potrivit căruia angajatorul are obligația
"să elaboreze instrucțiuni proprii, în spiritul prezentei legi, pentru completarea si/sau aplicarea reglementărilor de securitate și sănătate în munca, ținând seama de particularitățile activităților și ale locurilor de munca aflate în responsabilitatea lor";.
În speță, zona de lucru era delimitată iar procedura cunoscută de lucrători era de a nu se interveni pietonal pe tronson în timpul executării lucrărilor. Martorul C. C. atestă că echipa era instruită în acest sens, adică să nu intre în perimetrul de lucru.
De asemenea, martorii au arătat că, de obicei, după repartizarea sarcinilor de muncă, sing. Chindriș I. supraveghea lucrările de pe marginea drumului sau staționa în microbuzul de transport persoane, care era parcat pe marginea șoselei. Dacă se dorea oprirea unei operațiuni de lucru, regula era de a se poziționa într-un unghi vizibil pentru șofer pentru a-i face semn.
Prin prisma acestor probe, urmează că în zona de lucru unde s-a produs evenimentul nu erau necesare instrucțiuni referitoare la distanța de securitate pentru utilizatorii locului de muncă, regula cunoscută de salariați fiind aceea de interdicție a accesului pietonal pe
durata funcționării utilajelor. În mod evident, încălcarea acestei reguli nu putea fi evitată prin instituirea unei distanțe de securitate.
Apoi, la pct. l.3. din procesul verbal contestat se apreciază că reclamanta nu a luat măsurile necesare pentru ca lucrătorii să dispună de informații adecvate sub forma fișelor de lucru pentru autocisterna de apă, care să conțină date referitoare la securitatea și sănătatea privind: condițiile de folosire a echipamentelor de muncă, situații anormale previzibile, concluziile care pot fi trase, acolo unde este cazul, din experiența acumulată în urma utilizării echipamentelor de muncă, atenționări în legătură cu riscurile la care sunt expuși.
Au fost astfel încălcate prevederile art. 8 din H.G. nr. 1146/2006: "Fara a aduce atingere prevederilor sectiunii a 5-a a cap. III din Legea nr. 319/2006, angajatorul este obligat sa ia masurile necesare pentru ca lucratorii sa dispuna de informatii adecvate si, daca este cazul, de fise de lucru referitoare la echipamentele de munca utilizate la locul de munca";,
art. 9: "(1) Informatiile si fisele de lucru prevazute la art. 8 trebuie sa cuprinda un numar minim de date referitoare la securitate si sanatate privind: a) conditiile de folosire a echipamentelor de munca; b) situatiile anormale previzibile; c) concluziile care pot fi trase, acolo unde este cazul, din experienta acumulata in urma utilizarii echipamentelor de munca.
(2) Lucratorii trebuie sa fie atentionati in legatura cu riscurile la care sunt expusi, echipamentele de munca din imediata vecinatate a locului lor de munca, precum si asupra modificarilor prevazute a fi efectuate, in masura in care aceste modificari afecteaza echipamentele de munca situate in imediata vecinatate a locului lor de munca, chiar daca acesti lucratori nu utilizeaza direct aceste echipamente (…)
";,
coroborate cu art. 20 alin. 1 din Legea nr. 319/2006: "(1) Angajatorul trebuie sa asigure condiții pentru ca fiecare lucrator sa primească o instruire suficienta și adecvată în domeniul securității și sănătății în munca, în special sub forma de informații și instrucțiuni de lucru, specifice locului de munca și postului său (…)";.
Tribunalul consideră că, pentru a fi incidente aceste dispoziții legale, era necesar ca inspectorii de muncă să fi reținut o culpă în sarcina celorlalți lucrători aflați la fața locului și, în special, a conducătorului autocisternei cu nr. de înmatriculare_ implicată în accident, D.
I. . Aceasta deoarece fișa de lucru referitoare la un anumit echipament de muncă are relevanță pentru utilizatorul echipamentului respectiv.
Or, conform diagramei tahograf, D. I. conducea cu o viteză de maxim 20 km/h, având sistemul de avertizare sonoră pentru mersul cu spatele în funcțiune și fără a vedea niciun obstacol în oglinzile retrovizoare (întrucât sing. Chindriș I. a apărut în unghiul mort al șoferului).
Deoarece conducătorul auto nu putea, obiectiv, să observe victima în traversare, urmează că întocmirea fișelor de lucru și prezentarea unor situații anormale previzibile, respectiv discutarea experienței acumulate nu ar fi putut să înlăture în vreun fel riscul producerii accidentului. Aceasta s-ar fi putut realiza doar dacă și în măsura în care o cauză a producerii evenimentului ar fi fost și conduita conducătorilor auto, or, nu s-a susținut și dovedit acest lucru.
Responsabilizarea conducătorilor auto este eficientă doar acolo unde există o culpă din partea lor, iar nu și atunci când nu se putea prevedea accidentul.
De asemenea, autocisterna nu efectua o manevră deosebită, ci mersul cu spatele, iar riscurile ignorării traiectoriei sale sunt comune în cazul tuturor autovehiculelor, nefiind aspecte distincte în cazul acestui utilaj.
Pentru acestea, instanța va înlătura și această constatare din procesul verbal atacat.
Cât privește capitolul alte constatări făcute cu ocazia cercetării evenimentului, la care s-a constatat încălcarea de către reclamantă a art. 13 lit. m din Legea nr. 319/2006 prin neprezentarea la solicitarea inspectorilor de muncă a fișei de instruire individuală privind securitatea și sănătatea în muncă a sing. Chindriș I., tribunalul a reținut deja că S.C.
B. I. Inc. S.R.L. Reno N. SUA, S. C. -N. R. se face vinovată de această faptă.
Culpa societății decurge tocmai din pierderea fișei solicitate și nu a fost înlăturată prin invocarea și dovedirea unor motive obiective, exterioare, care să fi generat imposibilitatea identificării documentului. Cauza neprezentării nu este una exterioară și neimputabilă societății, care răspunde și pentru conduita salariaților săi.
Pentru toate aceste considerente, tribunalul apreciază că prezenta cerere este întemeiată în parte și, în temeiul art. 18 din Legea nr. 554/2004, va anula parțial procesul verbal de cercetare a evenimentului nr. 48591/2010 întocmit de I. T. de M. C.
, cât privește constatările cuprinse la capitolele k și l, pct. l.1., l.2. și l.3., raportate la capitolul n, pct. n.1 și îl va menține cât privește constatarea cuprinsă la capitolul m, pct.m.1., raportat la capitolul n, pct. n.1.
Ca urmare a admiterii excepției, se va respinge ca inadmisibil petitul privind anularea avizului nr. 888/2010 emis de pârâta I. M. .
Văzând dispozițiile art. 274 din Codul de procedură civilă, se ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată în cadrul acestui proces.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE:
Admite în parte cererea de chemare în judecată formulată de reclamanta S.C. B.
I. Inc. S.R.L. Reno N. SUA, S. C. -N. R.,
cu sediul în C. -N., sat
V., comuna Săvădisla, jud. C., în contradictoriu cu pârâții I. T. de M.
,
cu sediul în C. -N., str. G. Coșbuc, nr. 2, jud. C. și I. M.,
cu sediul în B.
, str. Matei V., nr. 14, sector 2.
Anulează în parte procesul verbal de cercetare a evenimentului nr.48591/_ întocmit de I. T. de M. C., cât privește constatările cuprinse la capitolele k și l, pct. l.1., l.2. și l.3., raportate la capitolul n, pct. n.1.
Menține procesul verbal în ceea ce privește constatarea cuprinsă la capitolul m, pct. m.1., raportat la capitolul n, pct. n.1.
Respinge ca inadmisibil petitul privind anularea avizului nr. 888/_ emis de pârâta I. M. .
Ia act că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din data de 1 aprilie 2013.
Președinte,
G. C.
Grefier,
O. -R. L.
Red. C.A.G./Dact. O.R.L.
5 ex./_
