Sentința civilă nr. 6220/2013. Anulare act control taxe şi impozite
| Comentarii |
|
Dosar nr. _
R O M Â N I A
TRIBUNALUL MARAMUREȘ
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
cod operator 4204
SENTINȚA CIVILĂ nr. 6220
Ședința publică din _
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: S. O. - judecător
G. ier: E. -A. I. C.
Pe rol fiind soluționarea cererii de chemare în judecată formulată de reclamanta M. A. I., cu domiciliul în B. M., str. Mărășești nr. 20/16 și cu domiciliul procesual ales la Cabinet Avocat Toth Ilona în B. M., str. V. nr. 59/21, județul M., în contradictoriu cu pârâtele D. G. A F.
P. M., A. F. P. B. M., ambele cu sediul în B. M., A.
nr. 2A, județul M., și A. F. PENTRU M., cu sediul în B.
, S. I. nr. 294, Corp A, sector 6, având ca obiect anulare act de control taxe și impozite.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă pentru reclamantă
- avocat Toth Ilona, lipsă fiind pârâtele.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
procedând la verificarea competenței potrivit art. 1591alin. 4 Cod
procedură civilă, constată că întemeiat pe dispozițiile art. 2 lit. d Cod procedură civilă și Legea nr. 554/2004 este competent general, material și teritorial în a soluționa prezenta cauză.
Având în vedere prevederile HG 520/2013 vizând reorganizarea Agenției Naționale de Administrare Fiscală constată că se înființează direcții regionale de finanțe publice, instituții publice cu personalitate juridică, în locul direcților județene.
În cadrul direcțiilor generale regionale ale finanțelor publice urmând să funcționeze administrații județene, servicii fiscale orășenești și birouri fiscale comunale.
În acest sens hotărârea va fi comunicată pârâtelor D. i G. R. a
F. P. C. -N. și A. i Județene a F. P. M. .
Reprezentanta reclamantei depune dovada timbru judiciar de 0,3 lei și arată că nu are alte cereri de formulat și excepții de invocat și solicită cuvântul pe fondul cauzei.
Instanța nemaifiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat apreciază cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fondul cauzei.
Reprezentanta reclamantei solicită admiterea acțiunii astfel cum a fost formulată, respectiv să se constate nelegalitatea încasării taxei pentru emisii poluante, cu plata dobânzilor legale și cu cheltuieli de judecată.
Instanța apreciind că au fost lămurite toate împrejurările de fapt și temeiurile de drept declară închise dezbaterile în fond și reține cauza în pronunțare.
T.
Deliberând asupra cererii de față, instanța constată următoarele:
Prin acțiunea înregistrată sub număr de mai sus, reclamanta M. A.
I.
a solicitat în contradictoriu cu pârâtele: D. G. a F. P. M.
, A. F. P. B. M. și A. F. pentru M. ca prin hotărârea pronunțată, să se constate nelegalitatea încasării taxei pentru emisii poluante și să se dispună obligarea pârâtelor să restituie reclamantei suma de 1.748,00 lei , încasată cu chitanța seria TS8 nr. 4934351 din data de_, pentru înmatricularea autoturismului din litigiu, precum și dobânda legală calculată de la data plății și până la restituirea efectivă a sumei, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea acțiunii se arată că pentru autoturismul rulat (second-hand), achiziționat dintr-un stat membru al Uniunii Europene, reclamantei i s-a pretins să plătească taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule, prevăzută de Legea nr. 9/2012. Această taxă se percepe la înmatricularea unui autovehicul rulat înmatriculat înainte de achiziție într-o țară membră a Uniunii Europene, dar ea nu se percepe și în cazul achiziționării unui autovehicul rulat, înmatriculat deja în România. Mai mult decât atât, ea nu se percepe pentru toate autoturismele rulate în România, pentru cele înmatriculate înainte de anul 2007, nu se percepe această taxă la revânzare, plata acestei taxe fiind suspendate conform O.U.G. nr. 1/2012, intervenind astfel o nouă discriminare.
Se susține că, cu toate eforturile de modificare a dispozițiilor O.U.G. nr. 50/2008, discriminarea se menține, autoturismelor deja înmatriculate în spațiul european, pentru care s-a plătit/nu - în funcție de stat - o taxă, impunându-li-se plata unei noi taxe de înmatriculare pentru simplul fapt că sunt reînmatriculate în România, această taxă putând fi astfel asimilată unei taxe vamale, de trecere a graniței. Așadar, autoturismele noi plătesc taxa care este mult mai mică valoric, iar cele deja rulate în Uniunea Europeană plătesc, din nou, o taxă de înmatriculare, doar pentru că ele se reînmatriculează în România. Această taxă nu este percepută pentru autoturismele înmatriculate în România și pentru care a fost achitată o taxă de primă înmatriculare, pe poluare, pentru emisiile poluante, ci exclusiv pentru cele înmatriculate în alte state comunitare și reînmatriculate în România. Pentru vânzarea ulterioară a autovehiculelor deja înmatriculate în țară nu se mai percepte nicio taxă, ceea ce demonstrează că aceasta se aplică doar că urmare a achizițiilor intracomunitare și este o taxă cu efect echivalent taxelor vamale la import. Aceste scopuri contravin dispozițiilor Tratatului de Instituire a Comunității Europene, care încurajează libera circulație a mărfurilor și persoanelor în spațiul comunitar.
În concret, articolul 90 (fostul articol 95), paragraful 1 din Tratatul de instituire a Comunității Europene prevede că: "Nici un stat membru nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre impozite interne de orice natură mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare";.
Din aceste reglementări, cea internă (art. 2141- 2143din Codul fiscal) și
cea europeană (art. 90 paragraful 1 din Tratatul de instituire a Comunității Europene) se poate lesne deduce că "Reglementarea internă este discriminatorie numai datorită faptului că taxa percepută este legată de faptul material al primei înmatriculări a autovehiculului în România";.
În drept s-au invocat dispozițiile Legii nr. 9/2012.
În probațiune s-au depus decizia de calcul al taxei, chitanțe, actele de identitate ale autovehiculului, actele doveditoare ale înmatriculării într-un stat membru al Uniunii Europene.
Prin întâmpinarea depusă la dosar pârâta D. G. a F. P.
M. a invocat excepția lipsei procedurii prealabile, excepția inadmisibilității acțiunii.
Cuantumul și obligația plății taxei pe poluare au fost stabilite prin decizia de calcul a taxei pe poluare. Prin urmare, actul de impunere întrunește exigențele și trăsăturile actului administrativ fiscal în sensul prevăzut de art. 41 din Codul de procedură fiscală. De aici și concluzia că soluționarea unui conflict în legătură cu decizia de calcul a taxei pe poluare este guvernată de normele procesuale fiscale care prevăd un termen procedural de 30 de zile pentru contestarea actului de impunere, sub sancțiunea decăderii. Or, reclamantul nu a urmat deloc și/sau în termenul legal procedura prevăzută de legea procedural fiscală pentru a contesta în substanță legalitatea stabilirii taxei pe poluare.
Referitor la excepția lipsei procedurii prealabile și excepția inadmisibilității invocate de pârâtă reținem că, prin admiterea acestor excepții s-ar încălca art. 13 din CEDO în sensul lezării dreptului la un recurs efectiv. Convenția garantează un drept de acces în fața judecătorului intern sau în fața oricărei alte autorități competente ce ar putea dispune redresarea situației litigioase. Prin urmare se impune a se verifica dacă aceste demersuri interne să nu fie inutile sau chiar imposibile. Deși se susține că reclamantul putea contesta decizia de calcul a taxei de poluare în termen de 30 de zile de la data comunicării acesteia conform art. 209 alin. 1 lit. b Cod procedură fiscală, pârâtele nu au depus dovada existenței unei jurisprudențe în această materie, în sensul că acea cale de atac ar fi una efectivă și accesibilă și că prin exercitarea ei se pot valorifica drepturi recunoscute de convenție și conferite în cazuri similare de instanțele de judecată. Existența unei practici previzibile a organelor administrative (în sensul nerestituirii taxei de poluare) îndreptățește reclamantul să caute un remediu efectiv direct în fața instanțelor de judecată. În acest sens s-a pronunțat Curtea de Apel C. prin Decizia civilă nr. 2292/_, pronunțată în Dosar nr._ .
Examinând acțiunea, în baza probatoriului administrat, instanța reține următoarele:
Reclamanta a achiziționat un autoturism dintr-un stat membru al Uniunii Europene.
Potrivit art. 90 par. I din Tratatul de Instituire al Comunității Europene prevede: "Nici un stat membru nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre, impozite interne de orice natură, mai mari decât cele ce se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare";.
Scopul general al art. 90 este acela de a asigura libera circulație a mărfurilor. Acest articol se referă la impozitele și taxele interne care impun o sarcină fiscală mai consistentă produselor provenite din alte state membre, în comparație cu produsele interne.
La data la care reclamanta a achitat taxa a cărei restituire o solicită intrase în vigoare Legea nr. 9/2012 care instituie obligația de plată a taxei de emisie și prin care s-a abrogat începând cu data de_ O.U.G. nr. 50/2008 care stabilea taxa pe poluare pentru autovehicule.
Având în vedere succesiunea în timp dintre cele două acte normative, se impun următoarele observații cu privire la O.U.G. nr. 50/2008. Incompatibilitatea O.U.G. nr. 50/2008 cu art.110 TFUE (fostul art.90 TCE) a fost stabilită de Curtea de Justiție a Uniunii Europene prin hotărârea pronunțată la 7 aprilie 2011 în cauza C-402/09, I. Tatu vs. Statul Român în care se reține că "Articolul 110 TFUE trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională";.
Aceeași soluție a fost adoptată de instanța europeană și prin hotărârea de principiu pronunțată la 7 iulie 2011 în cauza C-263/10 Iulian A. Nisipeanu contra României.
Un examen comparativ al noii reglementări cuprinse în Legea nr. 9/2012 atrage concluzia similitudinii de reglementare dintre taxa pe poluare prevăzută de O.U.G. nr. 50/2008 și taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule reglementată de Legea nr. 9/2012. Noul act normativ a fost construit pe aceleași principii cu O.U.G. nr. 50/2008, taxa fiind determinată în esență prin raportare la criterii precum ar fi capacitatea cilindrică, vechimea autoturismului și valoarea emisiilor de CO2. De principiu, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule este datorată cu ocazia primei înmatriculări în România a autovehiculelor, indiferent dacă acestea sunt autoturisme noi sau autoturisme de ocazie anterior înmatriculate într-un alt stat (fie el membru al Uniunii Europene sau nu).
În forma inițială a Legii nr. 9/2012, taxa a fost percepută potrivit art. 2 lit. i) și art. 4 alin. (2) și pentru primul transfer al dreptului de proprietate asupra autovehiculului rulat, realizat după intrarea în vigoare a prezentei legi.
Prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.1/2012, intrată în vigoare la_, care a adus modificări acestui act normativ, s-au prevăzut că dispozițiile art. 2 lit. i) și art. 4 alin. (2) se suspendă până la data de_, cu
consecința că taxa pentru emisiile poluante nu se achită cu ocazia transcrierii dreptului de proprietate asupra autoturismelor de ocazie înmatriculate anterior datei de_ și a celor pentru care s-a achitat taxa specială pentru autoturisme și autovehicule/taxa pe poluare, chiar dacă aceste taxe au fost recuperate ulterior, în tot sau în parte, de la Statul Român, iar contribuabilii care au achitat taxa pe acest temei legal în perioada cuprinsă între data intrării în vigoare a acestei legi (_ ) și data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență (_ ), pot solicita restituirea acesteia.
În condițiile în care legiuitorul român nu a respectat recomandarea formulată de Curte în sensul înlocuirii taxei pe poluare cu o taxă rutieră anuală, achitată de proprietarii tuturor autovehiculelor care poluează, instanța constată că se menține în noua reglementare discriminarea criticată de către Curte, prin aceea că taxa pentru emisiile poluante nu este aplicabilă în continuare unor largi categorii de autovehicule: autovehiculele înmatriculate în România anterior datei de_ și autovehiculele pentru care s-a achitat taxa specială pentru autoturisme și autovehicule/taxa pe poluare, chiar dacă aceste taxe au fost recuperate ulterior, în tot sau în parte, de la Statul Român, iar pentru taxele deja achitate în perioada_ -_ s-au prevăzut măsuri reparatorii, în conformitate cu art. 2 alin. (1) din O.U.G. nr.1/2012 doar pentru proprietarii autovehiculelor din parcul auto național care au achitat taxa cu ocazia transcrierii dreptului de proprietate.
Potrivit principiului priorității dreptului comunitar prevăzut de 148 alin.
(2) și (4) din Constituția României și principiilor consacrate în jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene (cauza Simmenthal ) judecătorul național are obligația de a înlătura orice dispoziție națională contrară dreptului comunitar pentru a asigura deplina eficacitate a normelor comunitare.
Cât privește daunele interese, instanța apreciază că, în principiu, se acordă dobânda legală prevăzută de art. 3 și 6 din OG 13/2011 începând cu data achitării taxei de poluare și până la restituirea efectivă a sumei.
Pentru considerentele sus menționate acțiunea va fi admisă potrivit dispozitivului.
În baza art. 274 Cod procedură civilă, pârâtele vor fi obligate să plătească reclamantei suma de 293,30 lei cu titlu de cheltuieli de judecată reprezentând onorariu avocațial, taxă judiciară de timbru și timbru judiciar.
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE:
Respinge excepțiile
invocate de pârâta D. G. a F. P. M. în prezent A. J. a F. P. M. .
Admite acțiunea
formulată de către reclamanta M. A. I. cu domiciliul în B. M., str. Mărășești nr. 20/16 și domiciliu procesual ales la Cabinet Avocat Toth Ilona în B. M., str. V. nr. 59/21, județul M., în contradictoriu cu pârâtele D. G. R. a F. P. C. -N. (pentru fosta D. G. a F. P. M. ), cu sediul în C. -N., p-ța A. I.
nr. 19, județul C., A. J. a F. P. M. (pentru fosta A. a F. P. B. M. ), cu sediul în B. M., A. S. nr. 2A și A. F. Pentru M., cu sediul în B., S. I. nr. 294, Corp A, sector 6, și, în consecință:
Constată nelegalitatea încasării sumei de 1.748,00 lei reprezentând taxă de poluare achitată cu chitanța seria TS8 nr. 4934351 din data de_ .
Obligă pârâtele, A. J. a F. P. M. pentru Serviciul Orășenesc B. M. și A. F. Pentru M. să restituie reclamantei suma de 1.748,00 lei cu dobândă legală, începând cu data plății și până la restituirea integrală a sumei.
Obligă aceleași pârâte să plătească reclamantei suma de 293,30 lei
reprezentând cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședință publică, azi,_ .
PREȘEDINTE, | GREFIER, | ||
S. O. | E. | -A. | I. C. |
Red. O.S./_
Tehnored. E.A.I.C./_ - 6 ex
Dosar nr. _
HOTĂRĂȘTE:
Respinge excepțiile
invocate de pârâta D. G. a F. P. M. în prezent A. J. a F. P. M. .
Admite acțiunea
formulată de către reclamanta M. A. I. cu domiciliul în B. M., str. Mărășești nr. 20/16 și domiciliu procesual ales la Cabinet Avocat Toth Ilona în B. M., str. V. nr. 59/21, județul M., în contradictoriu cu pârâtele D. G. R. a F. P. C. -N. (pentru fosta D. G. a F. P. M. ), cu sediul în C. -N., p-ța A. I. nr. 19, județul C., A. J. a F. P. M. (pentru fosta A. a F. P. B. M. ), cu sediul în B. M., A. S. nr. 2A și A. F. Pentru M., cu sediul în B., S. I. nr. 294, Corp A, sector 6, și, în consecință:
Constată nelegalitatea încasării sumei de 1.748,00 lei reprezentând taxă de poluare achitată cu chitanța seria TS8 nr. 4934351 din data de_ .
Obligă pârâtele, A. J. a F. P. M. pentru Serviciul Orășenesc B. M. și A. F. Pentru M. să restituie reclamantei suma de 1.748,00 lei cu dobândă legală, începând cu data plății și până la restituirea integrală a sumei.
Obligă aceleași pârâte să plătească reclamantei suma de 293,30 lei
reprezentând cheltuieli de judecată.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședință publică, azi,_ .
PREȘEDINTE,
