Sentința civilă nr. 7039/2013. Anulare act control taxe şi impozite

Decizii și sentințe contencios/fiscal - CA Cluj (2013)

R O M Â N I A

TRIBUNALUL MARAMUREȘ

cod operator 4204

SECȚIA A II-A CIVILĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI F.

Dosar nr. _

SENTINȚA CIVILĂ Nr. 7039

Ședința publică din 04 Decembrie 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE V. P.

G. ier M. -O. O.

Pe rol este soluționarea acțiunii formulată de reclamanta N. D. cu domiciliul în S. M., str.I., bl.11C, ap.41 și cu domiciliul ales în S.

M., str.Gheorghe Șincai, nr.19 la Cabinet avocat Skerhak-Lenghel D., județul M., în contradictoriu cu pârâtele D. G. R. A F. P.

C. -N., cu sediul în C. -N., P-ța A. I., nr. 19, jud. C., S. F. M.

S. M. cu sediul în S. M., str. C. iu Coposu, nr. 3, jud. M., A.

J. a F. P. M., cu sediul în B. M., Al. S., nr. 2A și A.

F. pentru M. B. cu sediul în B., S. I. nr. 294, Corp A, sector 6, având ca obiect anulare act de control taxe și impozite.

La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă pentru reclamanta avocat M. Petruse, lipsă fiind pârâtele.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care :

Reprezentanta reclamantului depune la dosar împuternicire avocațială de substituire.

Instanța, având în vedere actele și lucrările aflate la dosar, precum și faptul că nu sunt alte cereri de formulat, închide faza probatorie și acordă cuvântul asupra cererii.

Reprezentanta părții reclamante, avocat M. Petruse, solicită admiterea acțiunii așa cum a fost formulată în scris, obligarea pârâtelor la restituirea sumei reprezentând taxa de poluare cu dobânda legală de la data achitării și până la plata efectivă și la cheltuieli de judecată. De asemenea solicită ca la pronunțarea hotărârii să se țină cont de noile titulaturi, dată fiind restructurarea ANAF.

Văzând actele de la dosar, instanța reține cauza în pronunțare.

Asupra cauzei de față,

Prin acțiunea înregistrată sub numărul de mai sus, reclamanta N. D.

a solicitat în contradictoriu cu pârâtele D. G. R. A F. P. C.

-N., S. F. M. S. M., A. J. a F. P. M.

și A. F. pentru M. B. să se dispună obligarea pârâtelor să restituie părții reclamante suma de 1.041 lei, achitată cu chitanța seria TS5, nr.2211643/_ , cu dobânda fiscală aferentă sumei achitate cu titlu de taxă de poluare.

În motivarea acțiunii se arată că partea reclamantă a achiziționat autovehiculul dintr-un stat membru al Uniunii Europene, pentru a-l înmatricula în România a plătit taxa pe poluare prevăzută de O.U.G. nr. 50/2008 cu modificările intervenite prin actele normative ulterioare, taxă care i-a fost restituită parțial în data de_ prin ordinul de plată nr.7, prin prezenta cerere solicitând restituirea diferenței, în sumă de 10.143 lei..

Se menționează că obligația de a plăti această taxă, denumită impropriu

"taxă pe poluare"; este identică, însă, cu obligația impusă de dispozițiile art. 214¹- 214³din Codul fiscal contravine dispozițiilor art. 90 paragraful 1 din Tratatul de instituire a Comunității Europene (încheiat la Roma, la 25 martie 1957), întrucât prin ea se percepe la reînmatriculare pentru prima dată în România a autovehiculelor înmatriculate înainte de achiziție într-o țară membră a Uniunii Europene, o taxă care nu se percepe și în cazul reînmatriculării în România a autovehiculelor care au fost înmatriculate, înainte de achiziție, în această țară.

În concret, articolul 90 (fostul articol 95), paragraful 1 din Tratatul de instituire a Comunității Europene prevede că: "Nici un stat membru nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre impozite interne de orice natură mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare";.

Din aceste reglementări, cea internă (art. 214¹- 214³din Codul fiscal) și cea europeană (art. 90 paragraful 1 din Tratatul de instituire a Comunității Europene) se poate lesne deduce că "Reglementarea internă este

discriminatorie numai datorită faptului că taxa percepută este legată de faptul material al primei înmatriculări a autovehiculului în România";.

Se arată că taxa instituită prin O.U.G. nr. 50/2008 (cu modificările ulterioare) este denumită impropriu "taxă de poluare";, pentru că ea nu are nimic cu poluarea și nici cu principiul "poluatorul plătește";, ci este direct legată de faptul material al primei înmatriculări în România a autovehiculului, așa că denumirea firească este tot "taxă de primă înmatriculare";.

Mai mult decât atât "taxa pe poluare"; contravine în mod flagrant atât dispozițiilor art. 90 paragraful 2 din Tratatul de instituire a Comunității Europene cât și dispozițiilor art. 28 din același Tratat.

În drept s-au invocat dispozițiile O.U.G. nr. 50/2008 modificată.

În probațiune s-au depus decizia de calcul al taxei, chitanțe, actele de identitate ale autovehiculului, actele doveditoare ale înmatriculării într-un stat membru al Uniunii Europene.

Prin întâmpinare, pârâta D. G. a F. P. M. a invocat excepția lipsei procedurii prealabile și excepția de inadmisibilitate a acțiunii, iar pe fond a solicitat respingerea acțiunii ca nefondată.

Având a se pronunța asupra excepțiilor invocate de pârâta D. G. a

F. P. M., în conformitate cu art. 137 Cod procedură civilă, instanța

urmează să le respingă ca neîntemeiate.

Cuantumul și obligația plății taxei pe poluare au fost stabilite prin decizia de calcul a taxei pe poluare. Prin urmare, actul de impunere întrunește exigențele și trăsăturile actului administrativ fiscal în sensul prevăzut de art. 41 din Codul de procedură fiscală. De aici și concluzia că soluționarea unui conflict în legătură cu decizia de calcul a taxei pe poluare este guvernată de normele procesuale fiscale care prevăd un termen procedural de 30 de zile pentru contestarea actului de impunere, sub sancțiunea decăderii. Ori reclamantul nu a urmat deloc și/sau în termenul legal procedura prevăzută de legea procedural fiscală pentru a contesta în substanță legalitatea stabilirii taxei pe poluare.

Referitor la excepția inadmisibilității invocată de pârâtă reținem că, prin admiterea excepției inadmisibilității s-ar încălcat art. 13 din CEDO în sensul încălcării dreptului la un recurs efectiv. Convenția garantează un drept de acces în fața judecătorului intern sau în fața oricărei alte autorități competente ce ar putea dispune redresarea situației litigioase. Prin urmare se impune a se verifica dacă aceste demersuri interne să nu fie inutile sau chiar imposibile. Deși se susține că reclamantul putea contesta decizia de calcul a taxei de poluare în termen de 30 de zile de la data comunicării acesteia conform art. 209 alin. 1 lit. b Cod procedură fiscală, pârâtele nu au depus dovada existenței unei jurisprudențe în această materie, în sensul că acea cale de atac ar fi una efectivă și accesibilă, și că prin exercitarea ei se pot valorifica drepturi recunoscute de convenție și conferite în cazuri similare de instanțele de judecată. Existența unei practici previzibile a organelor administrative (în sensul nerestituirii taxei de poluare) îndreptățește reclamantul să caute un remediu efectiv direct în fața instanțelor de judecată. În acest sens s-a pronunțat Curtea de Apel C. prin Decizia civilă nr. 2292/_, pronunțată în Dosar nr._ .

Examinând acțiunea, în baza probatoriului administrat, instanța reține următoarele:

Partea reclamantă a achiziționat un autoturism dintr-un stat membru al Uniunii Europene.

Potrivit art. 90 par. I din Tratatul de Instituire al Comunității Europene prevede: "Nici un stat membru nu aplică, direct sau indirect, produselor altor

state membre, impozite interne de orice natură, mai mari decât cele ce se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare";.

Scopul general al art. 90 este acela de a asigura libera circulație a mărfurilor. Acest articol se referă la impozitele și taxele interne care impun o sarcină fiscală mai consistentă produselor provenite din alte state membre, în comparație cu produsele interne.

O.U.G. nr. 50/2008 este contrară art. 90 din Tratatul de Instituire a Comunității Europene, întrucât este destinată să diminueze introducerea în România a unor autoturisme second-hand deja înmatriculate într-un alt stat membru UE, precum cel pentru care s-a achitat taxa de poluare în acest litigiu, favorizând astfel vânzarea autoturismelor second-hand deja înmatriculate în România și, mai recent, vânzarea autoturismelor noi produse în România.

După aderarea României la UE, acest lucru nu este admisibil când produsele importate sunt din alte țări membre ale UE, atâta timp cât norma fiscală națională diminuează sau este susceptibilă să diminueze, chiar și potențial, consumul produselor importate, influențând astfel alegea consumatorilor.

Incompatibilitatea taxei de poluare cu dreptul comunitar este pusă în discuție prin lansarea unei proceduri de "infringement"; de către Comisia Europeană, la data de_, în temeiul art. 226 din Tratatul CE. Astfel, prin declanșarea acestei proceduri, Comisia consideră că prevederile legislației românești conform cărora taxa de poluare se suspendă pentru anumite autovehicule însă crește pentru anumite mașini de ocazie provenite din alte state membre, ar putea duce la discriminarea acestor mașini de ocazie, protejând industria națională a autovehiculelor noi. Comisia se referă astfel la ultima formă a taxei de poluare.

Comisia a menționat două aspecte care ridică semne de îndoială asupra compatibilității taxei de poluare, în ultima formă a acesteia. Astfel, Comisia a motivat declanșarea procedurii infringement pe următoarele argumente: criteriul primei înmatriculări nu este o cerință pe deplin obiectivă, deoarece nu ține seama de calitatea intrinsecă a mașinilor, iar în anumite cazuri acest criteriu ar putea duce la discriminarea mașinilor de ocazie provenite din alte state membre, iar pe de altă parte, în urma aplicării cerinței de primă înmatriculare, toate mașinile noi înmatriculate în perioada stabilită de legislația românească care intră direct pe piața mașinilor de ocazie din această țară, circulă fără să fie suspuse acestei taxe, pe de altă parte, mașinile de o calitate asemănătoare care urmează să fie înregistrate în România în aceeași perioadă dar nu pentru prima dată și care intră în concurența directă cu produsele naționale, vor fi supuse unei taxe substanțiale.

În urma analizei conținutului Hotărârii Curții de Justiție a Uniunii Europene în cauza C-402/09 (Cauza Tatu), referitoare la compatibilitatea taxei de poluare, instituită prin dispozițiile O.U.G. nr. 50/2008, în versiunea inițială, publicată în Monitorul Oficial, partea I-a nr. 327/2008, cu dreptul comunitar,

respectiv cu dispozițiile art. 110 din TFUE, se constată că aceasta are aplicabilitate, directă și obligatorie, în toate cauzele având ca obiect restituirea taxei de poluare achitată de către contribuabili în intervalul_ .

De asemenea, având în vedere conținutul identic al dispozițiilor ce reglementează modul de determinare al taxei de poluare în versiunea inițială

O.U.G. nr. 50/2008 și cel în vigoare începând cu_, respectiv modificarea intervenită prin Legea nr. 329/2009, publicată în Monitorul Oficial partea I-a nr. 761/2009, se constată că hotărârea pronunțată în Cauza Tatu poate fi reținută ca fiind aplicabilă în acele cauze în care se solicită restituirea taxelor de poluare achitate atât anterior cât și după data de_ .

Întrucât instanța constată că suma plătită de partea reclamantă nu a fost datorată potrivit legislației comunitare, taxa trebuie restituită, cu dobândă legală reglementată de OG 9/2000, iar începând cu data de_ dobânda legală reglementată de O.G. nr. 13/2011 de la data solicitării restituirii acesteia și până la restituirea efectivă.

Pârâtele fiind în culpă procesuală urmează a fi obligate la plata cheltuielilor de judecată.

În raport de aceste considerente, văzând și prevederile art. 11 alin. 3 din OUG 74/2013, instanța va admite acțiunea, conform dispozitivului prezentei hotărâri.

În ceea ce privește solicitarea reclamantei de acordare a dobânzilor fiscale, această cerere va fi respinsă întrucât normele speciale din materia dreptului fiscal nu reglementează acoperirea prejudiciului produs reclamantei, situație în care ar deveni incidentale normele dreptului comun. Întrucât reclamanta nu a înțeles să solicite obligarea pârâtelor la plata dobânzii civile, dat fiind principiul disponibilității ce guvernează procesul civil se va dispune doar restituirea debitului principal.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE:

Admite în parte

acțiunea formulată de reclamanta N. D.

cu domiciliul în S. M., str.I., bl.11C, ap.41și cu domiciliul ales în S.

M., str.Gheorghe Șincai, nr.19 la Cabinet avocat Skerhak-Lenghel D., județul M., jud. M., în contradictoriu cu pârâtele D. G. R. A

F. P. C. -N., cu sediul în C. -N., P-ța A. I., nr. 19, jud. C., S.

F. M. S. M. cu sediul în S. M., str. C. iu Coposu, nr. 3, jud. M., A. J. a F. P. M., cu sediul în B. M., Al.

S., nr. 2A și A. F. pentru M. B. cu sediul în B., S. I. nr. 294, Corp A, sector 6și, în consecință:

Obligă pârâtele să restituie părții reclamante suma de 1.041 lei, achitată cu chitanța seria TS5, nr.2211643/_ .

Respinge petitul având ca obiect plata unor sume de bani cu titlu de dobândă.

Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică de azi,_ .

PREȘEDINTE GREFIER

V. P. M. -O. O.

Red.P.V./T.red. O.M.O.

_ /6 ex.

Dosar nr._ 4204

HOTĂRĂȘTE: