Sentința civilă nr. 88/2013. Contencios. Despăgubire
| Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL B. -N.
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr. _
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 88/2013
Ședința publică din data de 25 Ianuarie 2013 Tribunalul format din:
PREȘEDINTE: A. P. M. GREFIER I. D. M.
Pe rol fiind judecarea acțiunii în contencios administrativ și fiscal formulată de reclamanta
S.C. C. C. S. împotriva pârâtelor D. G. A F. P. B. -N. și A. F.
P. B., având ca obiect pretenții.
Cauza s-a dezbătut în ședința publică din 11 ianuarie 2013, susținerile și concluziile părților prezente fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere care face parte integrantă din prezenta hotărâre, pronunțarea hotărârii fiind amânată, din lipsă de timp pentru deliberare, pentru data de azi 18 ianuarie 2013.
T R I B U N A L U L
Deliberând, constată: | ||
Prin cererea înregistrată sub nr. de mai sus, reclamanta SC C. | C. | S. a chemat în |
judecată pârâtele D. G. a F. P. B. -N. și A. | F. | P. B. , |
solicitând obligarea pârâtelor, în solidar, la restituirea sumei de 5.296 lei reprezentând majorări de întârziere la impozitul pe profit, suma achitata la bugetul consolidat al statului ca urmare a aplicării eronate de către pârâte a prevederilor legale; obligarea pârâtelor, in solidar, la restituirea sumei de
13.508 lei reprezentând: 6.873 lei -T.V.A. suplimentar de plata si 6.635 lei majorări de întârziere
T.V.A. suma achitata la bugetul consolidat al statului ca urmare a aplicării eronate de către pârâte a prevederilor legale, obligarea pârâtelor, în solidar, la plata dobânzilor calculate de la data achitării sumelor solicitate a fi restituite până la data plății efective; cu cheltuieli de judecată.
În motivare, s-a arătat în esență că prin Decizia de impunere privind obligațiile fiscale suplimentare de plata stabilite de inspecția fiscala nr. 31/_ emisa de A. F. P. a Municipiului B. - Activitatea de control s-au stabilit in sarcina reclamantei obligații fiscale suplimentare de plata după cum urmează: Taxa pe valoare adăugata - lunar in suma de 573 lei; Majorări de întârziere in suma de 51 lei; Impozit pe profit in suma de 31.455 lei; Majorări de intarziere in suma de 19.609 lei.
In baza dispozițiilor art. 205 alin. 1 Cod Procedura Fiscala, la data de_, reclamanta a formulat contestație pe cale administrativă, iar prin Decizia nr. 42, D.G.F.P. - B.N. - Biroul de soluționare a contestațiilor a desființat parțial masurile cuprinse in Decizia de impunere nr. 31/_ cu privire la impozitul pe profit in suma de 20.970 lei si a dispus refacerea controlului cu respectarea prevederilor pct. 12.7 din Instrucțiunile aprobate prin O.M.F.P. nr. 519/2005 si a celor prevăzute in considerentele deciziei. Totodată, a respins ca neîntemeiata contestația formulata pentru suma de 5.788 lei reprezentând impozit pe profit si pe cale de consecința a menținut in parte Decizia de impunere nr. 31/_ pentru aceasta suma. Prin aceeași decizie s-a desființat în totalitate masurile referitoare la majorările de întârziere de 19.609 lei aferente impozitului pe profit din Decizia de impunere nr. 31/_ referitoare la aceste obligații fiscale, urmând ca in raport cu dispozitivul deciziei de soluționare, pct. 1 si 2, organele fiscale ale Activității de I. Fiscala din cadrul Administrației F. P. a municipiului B. sa recalculeze si sa stabilească suma accesoriilor aferente impozitului pe profit respinse sau desființate cu respectarea prevederilor art. 216 alin. 3 din Codul de procedura fiscala.
Prin Sentința Civila nr. 88/CA/2010 pronunțata de Tribunalul B. -N. in Dosarul nr. 3270/_ (rămasa irevocabila ca urmare a respingerii de către Curtea de Apel C. a recursurilor declarate de paratele D.G.F.P. B-N si A.F.P. B. ), instanța a admis acțiunea formulata de
reclamanta S.C. COTUT1U C. S.R.L. și, în consecință, a dispus anularea parțială a Deciziei nr. 42/_ emisa de D. G. a F. P. B. -N. in dosarul nr. 28/2009, a Deciziei de impunere privind obligațiile fiscale suplimentare de plata stabilite de inspecția fiscala nr. 31/_ emisa de A. F. publice a Mun. B. - Activitatea de control si a Raportului de inspecție fiscala generala înregistrat la AFP B. - A1F nr. 196/_ în privința impozitului pe profit suplimentar la plata in suma de 5.788 lei. ca fiind nelegale si netemeinice, exonerând pe reclamanta de obligația de plata a acestei sume.
In ceea ce privește Majorările de întârziere de 19.609 lei aferente impozitului pe profit stabilit prin Decizia de impunere nr. 31/_, conform dispozițiilor Deciziei nr. 42/_ acestea au făcut obiectul unui nou control fiscal finalizat prin încheierea la data de_ de către D.G.F.P. Serviciul de inspecție fiscala 111 a Raportului de inspecție fiscala. Ca urmare a refacerii controlului privind recalcularea majorărilor aferente impozitului pe profit D. G. a F. P. B. -
N. - Activitatea de inspecție fiscala a emis Decizia de impunere nr. 609/_ prin care s-a stabilit in sarcina reclamantei obligații fiscale suplimentare de plata reprezentând Majorări de întârziere in cuantum de 10.396 lei (suma in care sunt incluse si majorări de întârziere calculate la impozitului pe profit stabilit suplimentar de 5.788 lei - obligație fiscala anulata ).
Majorările de întârziere aferente impozitului pe profit in suma de 5.788 lei au fost calculate de organul fiscal pentru perioada_ -_ după cum rezulta din cadrul Anexei nr. 3 la Raportul de inspecție fiscala încheiat de D.G.F.P. B. -N. - Serviciul I. Fiscala la data de_ . Aceste majorări de întârziere se ridică la cuantumul de 5.296 lei ( 5.788 lei x 0,1 % /zi de întârziere x 915 zile = 5.296 lei).
La data de_ A.F.P. B. a emis in cadrul Dosarului de executare nr. 03832004/6/_
/15850, Titlul Executoriu nr. 1195 in cadrul căreia este identificata suma de 10.396 lei reprezentând majorări întârziere - impozit pe profit, ulterior fiind emisa si Adresa nr. 211155/_ de înființare a popririi pe conturile reclamantei pentru sumele din titlul executoriu anterior amintit. Reclamanta a achitat integral aceasta suma de 10.396 lei la data de_ după cum rezultă din cadrul Notei contabile nr. 167 si a Extrasului de cont - Trezoreria Municipiului B. editat la data de_ .
Ulterior, prin Decizia referitoare la obligațiile de plata accesorii aferente obligațiilor fiscale nr. 511/_ emisa de A.F.P. B. s-au stabilit in sarcina reclamantei obligații de plata în sumă de 1.939 lei reprezentând majorări de întârziere la impozitul pe profit si pentru perioada_ -_ (accesorii care includeau si majorări de întârziere aferente impozitul pe profit in suma de 5.788 lei) documentul prin care s-a individualizat suma de plata fiind Decizia nr. 31.
În condițiile in care prin Sentința Civila nr. 88/CA/2010 pronunțata de Tribunalul B. -N. in Dosarul nr._ instanța a anulat parțial Decizia de impunere privind obligațiile fiscale suplimentare de plata stabilite de inspecția fiscala nr. 31/_ emisa de A. F. P. a mun. B. - Activitatea de control in privința impozitului pe profit suplimentar in suma de 5.788 lei, ca fiind nelegala si netemeinica, reclamanta a fost exonerată de plata acestei obligații fiscale. În baza acestei sentințe, reclamanta a formulat la data de_ o cerere prin care s-a solicitat A.F.P.
B. operarea in evidentele fiscale a diminuării impozitului pe profit cu suma de 5.788 lei si diminuarea accesoriilor la aceasta suma.
Ca răspuns la aceasta solicitare, A.F.P. B. a emis la data de_ Adresa nr. 766/01 prin care s-a adus la cunoștința reclamantei faptul ca s-a operat Sentința Civila nr. 88/CC/2010 respectiv s-a scăzut din evidenta suma de 5.788 lei la impozitul pe profit stabilit suplimentar. In ceea ce privește accesoriile ni s-a comunicat faptul ca D. G. a F. P. B. -N. a emis la data de_ Decizia de impunere privind obligațiile fiscale stabilite in urma corecțiilor fiscale nr. 704/01 prin care a fost corectata obligația înregistrata inițial prin scăderea sumei de 1.428 lei reprezentând majorări de întârziere ( calculate in perioada_ -_ ).
Pârâtele au recunoscut așadar faptul ca este necesara corectarea obligațiilor inițial înregistrate privind majorările de întârziere, dar au dat curs parțial solicitării reclamantei, respectiv doar cu privire la majorările de întârziere calculate pentru perioada_ -_ ( accesorii stabilite prin Decizia nr. 511/_ in suma de 1.428 lei, aferente impozitului pe profit de 5.788 lei
) nefăcând nici o mențiune in cadrul răspunsului cu privire la majorările de întârziere calculate si achitate de subscrisa pentru perioada_ -_ ( accesorii stabilite prin Decizia de impunere nr. 609/_ - suma de 5.296 lei, aferente impozitului pe profit de 5.788 lei).
Atâta timp cât debitul principal reprezentând impozit pe profit in suma de 5.788 lei a fost scăzut din evidenta obligațiilor fiscale ale reclamantei in baza Sentinței Civile nr. 88/CC/20I0, in mod evident toate majorările de întârziere calculate la acest debit trebuie la rândul lor sa fie scăzute din obligațiile contribuabilului fiind sume nedatorate.
Având in vedere dispozițiile art. 117 alin. (1) lit. b),d), si f) din Codul de Procedura Fiscala si raportat la dispozițiile Sentinței Civile nr. 88/CA/2010 pronunțata de Tribunalul B. -N. in Dosarul nr._ se impunea restituirea de către parate si a sumei de 5.296 lei reprezentând majorări de întârziere la impozitul pe profit, suma achitata la bugetul consolidat a statului in plus ca urmare a aplicării eronate de către parate a prevederilor legate.
Prin Decizia de impunere privind obligațiile fiscale suplimentare de plata stabilite de inspecția fiscala nr. 374/_ emisa de A. F. P. a Municipiului B. - Activitatea de control, s-au stabilit in sarcina reclamantei obligații fiscale suplimentare de plata constând in
T.V.A. - 20.669 lei si dobânzi de întârziere T.V.A. in suma de 8.136 lei.
Așa cum rezultă și din cadrul Deciziei de impunere nr. 374/_ (pct. 2.2.2. "Motivul de fapt subpunctul 7) din suma totala de 20.669 lei TVA, suma de 6.872,87 lei reprezintă T.V.A. stabilit de către organul fiscal ca urmare a constatării operațiunilor efectuate privind Factura fiscala nr. 00509455/_ emisa de reclamanta pentru clientul SC ROMEX ROMÂNIA S. . Așa cum s-a arătat anterior, in cadrul Sentinței Civile nr. 88/CA/2010 pronunțata de Tribunalul B. -N. in Dosarul nr._ instanța a analizat aceasta stare de fapt (relațiile intre reclamanta si SC ROMEX ROMÂNIA S. privind Facturile fiscale nr. 00509452/_ si nr. 00509455/_ ) si constatat faptul ca "suma de 430.558.700 lei nu intra in baza de impunere a reclamantei, inclusiv in privința T.V.A.".
Majorările de întârziere aferente T.V.A. - ului suplimentar de plata in suma de 6.872,87 lei s-au ridicat la cuantumul de 6.635 lei, accesoriile fiind calculate pentru perioada_ -_ .
Majorări de întârziere pentru perioada_ -_: 6.873 lei x 0,06%/zi de întârziere x 184 zile = 759 lei - Majorări de întârziere pentru perioada_ -_: 6.873 lei x 0,1%/zi de întârziere x 855 zile = 5.876 lei )
Atât suma de 6.872,87 lei reprezentând T.V.A. suplimentar stabilit cat si suma de 6.635 lei reprezentând majorări de întârziere T.V.A. au fost achitate de către reclamantă prin compensare la data de_ conform fișei sintetice totale emisa la data de_ de către A.F.P. B. .
Prin Cererea nr. 92/_, reclamanta a adus la cunoștința pârâtei A. F. P. a Municipiului B. conținutul Sentinței Civile nr. 88/CA/2010 solicitând totodată anularea obligațiilor de plata suplimentare in suma de 6.873 lei reprezentând TVA si accesoriile aferente acestei sume, stabilite prin Deciziei de impunere nr. 374/_ . Parata A.F.P. B. nu a dat un răspuns solicitării cu privire la anularea acestor obligații fiscale.
Atâta timp cât prin Sentința Civila nr. 88/CA/2010 pronunțata de Tribunalul B. -N. in Dosarul nr._ instanța a constatat faptul că suma de 430.558.700 lei nu intră în baza de impunere a reclamantei, inclusiv in privința T.V.A.. suma de 6.872.87 lei reprezentând T.V.A. suplimentar stabilit si majorările de întârziere aferente, constituie obligații fiscale stabilite in mod nelegal de organul fiscal.
Având in vedere dispozițiile art. 117 alin. (1) lit. b),d) si f) din Codul de Procedura Fiscala se impunea ca paratele sa efectueze corecțiile fiscale necesare cu privire la aceste sume si sa le restituie reclamantei.
In drept, s-au invocat dispozițiile art. art. 117 alin. (I) lit. b), d), f), art. 124 din Codul de Procedura Fiscala, art. 1, alin. (1). art. 8. art. 10, art. 18 Legea nr. 554/2004 a contenciosului administrativ, cu modificările si completările ulterioare.
Pârâta A. F. P. B. a depus la dosar întâmpinare, prin care, în principal a invocat excepția inadmisbilitatea cererii pentru lipsa plângerii prealabile, iar pe fond a solicitat respingerea acțiunii ca netemeinică.
În motivare, s-a arătat în esență că organul fiscal a respectat toate dispozițiile stabilite prin sentința civila invocată de reclamantă si prin decizia Biroului soluționare contestații din cadrul DGFP BN, inclusiv referitor la refacerea controlului cu respectarea prevederilor pct. 12.7 din instrucțiunile aprobate prin OMFP nr.519/2005, finalizat cu emiterea Raportului de inspecție fiscală încheiat în_ si a Deciziei de impunere nr. 609/_, prin care s-au stabilit in sarcina societății contestatoare obligații de plata in cuantum de 10.396 lei.
Prin acțiunea formulată în prezentul dosar, contestatoarea SC C. C. S. solicita restituirea sumei de 5.296 lei reprezentând sume stabilite prin decizia de impunere nr. 609/_ devenita titlu executoriu, si neatacata in termenul legal, si restituirea sumei de 13.508 lei - TVA si majorări, sume stabilite prin prima decizie, respectiv Decizia de impunere nr.31/2009 si care nu au fost contestate in termenul legal.
Potrivit art. 209 din OG 92/2003® privind Codul de procedură fiscală, contestațiile formulate împotriva deciziilor de impunere, a actelor administrative fiscale asimilate deciziilor de impunere, deciziilor pentru regularizarea situației emise în conformitate cu legislația în materie vamală, a măsurii de diminuare a pierderii fiscale stabilite prin dispoziție de măsuri, se soluționează de către structura specializată de soluționare a contestațiilor din cadrul direcțiilor generale ale finanțelor publice județene sau a municipiului București, după caz, în a căror rază teritorială își au domiciliul fiscal contestatarii, pentru contestațiile care au ca obiect impozite, taxe, contribuții, datorie vamală, accesorii ale acestora, precum și măsura de diminuare a pierderii fiscale, în cuantum de până la 3 milioane lei;
Totodată art. 7 din Legea contenciosului administrativ înainte de a se adresa instanței de contencios administrativ competente, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim printr-un act administrativ individual trebuie să solicite autorității publice emitente sau autorității ierarhic superioare, dacă aceasta există, în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia.
Având in vedere cele mai sus menționate, în cauza dedusă judecații reclamanta nu face dovada realizării unei proceduri prealabile cu pârâta pentru sumele solicitate, situație in care se apreciază ca acțiunea ce face obiectul prezentului dosar este inadmisibila.
Referitor la susținerile contestatoarei cu privire la faptul ca sumele reprezentând majorări aferente impozitului pe profit (5.788 lei) au fost calculate eronat, arată ca in urma reverificărilor efectuate de organul de inspecție fiscala, administratorul societății contestatoare a fost de acord cu sumele suplimentare stabilite prin Raportul de inspecție fiscala din data de_ si Decizia de impunere nr. 609/_, dovada fiind și faptul ca Decizia de impunere nu a fost contestata in termenul prevăzut de lege.
Totodată, cu privire la sumele reprezentând TVA si majorări aferente TVA pe care prin acțiunea ce face obiectul prezentului dosar contestatoarea le solicita, acestea nu au fost contestate, astfel ca Decizia de impunere nr. 31/2009 a fost anulata doar in parte cu privire la impozitul pe profit, sumele reprezentând TVA si majorările aferente rămânând certe, tocmai prin necontestarea lor de către nici o persoana interesata.
În drept s-au invocat dispozițiile articolelor 115-118 Cod procedură civilă și O.G.92/2003® privind Codul de procedură fiscală și prevederile Legii 554/2004 - Contenciosul administrativ.
Pârâta D. G. a F. P. B. -N. a depus la dosar întâmpinare prin care a invocat excepția inadmisibilității acțiunii formulate pentru lipsa plângerii prealabile, inadmisibilitatea acțiunii formulate în contextul art. 117 din OG nr. 92/2003, lipsa calității procesuale pasive a pârâtei DGFP B. -N., iar pe fond a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
În motivare s-a arătat în esență că reclamanta susține prin acțiunea introductivă că la data de_ a formulat o cerere prin care a solicitat pârâtei A. F. P. a municipiului B.
"operarea in evidentele fiscale a diminuării impozitului pe profit cu suma de 5.788 lei si diminuarea accesoriilor la aceasta sumă.
Cum între plângerea prealabilă și acțiunea introductiva trebuie să existe o identitate de obiect, întrucât numai așa autoritatea publică poate fi deplina măsura de a analiza pretențiile formulate jurisprudența română a statuat că,, în cazul în care procedura prealabilă nu îndeplinește condițiile pentru a putea fi calificată ca fiind plângerea prealabila ceruta de lege",acțiunea introductiva va fi respinsă ca fiind inadmisibila.
Cu privire la acest aspect, pârâta subliniază că prin adresa nr.92/_ înregistrata la pârâta
A. F. P. a municipiului B. sub nr.7967/2011 se solicita operarea in evidentele fiscale a diminuării impozitului pe profit cu suma de 5.788 lei si diminuarea accesoriilor la această suma si anularea obligațiilor de plata stabilite suplimentar la TVA in suma de 6873 și accesoriile aferente.
Prin acțiunea introductiva formulata, prin petitul nr. 1 solicita restituirea sumei de 5.296 lei reprezentând majorări de întârziere iar prin petitul nr.2 restituirea sumei de 13.508 lei reprezentând TVA-suplimentar de plata si majorări de întârziere;
Prin petitul 3 al acțiunii introductive reclamanta solicita obligarea la plata dobânzilor calculate de la data achitării sumelor a căror restituire se solicita si pana la data plații efective.
Având in vedere cele mai sus precizate, faptul că legea condiționează exercitarea recursului jurisdicțional de exercitarea in prealabil a recursului administrativ, precum si faptul că între plângerea prealabila si acțiunea introductiva trebuie să existe o identitate de obiect ceea ce în situația de față nu există după cum se poate observa, se apreciază că acest înscris nu îndeplinește condițiile pentru a fi calificat de instanță ca fiind o plângere prealabilă a reclamantei astfel încât acțiunea introductivă promovată în varianta celor trei petite, să poată fi admisibilă în condițiile legii.
Cu privire la excepția inadmisibilității acțiunii formulate in contextul dispozițiilor art.117 din OG nr.92/2003, pârâta argumentează că în materie fiscala, procedura speciala de restituire si de rambursare a sumelor de la buget este reglementata de dispozițiile art.117 C.pr. fiscala si dispozițiile pct.2 din Anexa 1 la OMFP nr. 1899/2004, astfel că restituirea sumei solicitate de către reclamant ar putea fi posibila numai in situația in care ar fi îndeplinite condițiile legale stipulate prin dispozițiile actelor normative mai sus menționate, ori în cauză restituirea sumelor solicitate de către reclamanta, nu poate fi încadrată in niciuna dintre situațiile enumerate de către art.117 lit.a)-h).
Conform Cap.l.pct 2 si următoarele din OMFP 1899/2004, restituirea sumelor de la buget se efectuează la cererea contribuabilului, in termen de 45 de zile de la data depunerii si înregistrării acesteia la organul fiscal căruia ii revine obligația administrații creanțelor bugetare,aceasta cerere trebuind a fi in mod obligatoriu însoțită de documentele necesare din care să rezulte că suma solicitată este certă pentru a putea face obiectul unei restituiri.
In aceste condiții mai sus descrise, se apreciază că acțiunea îndreptată împotriva pârâtelor este inadmisibilă.
Cu privire la lipsa calității procesuale pasive a pârâtei D. G. a F. P. B. -N. se arată că în speța dedusa judecații pârâta D. G. a F. P. B. -N. nu are calitate procesuala pasivă deoarece nu se contestă vreun act sau fapt administrativ al pârâtei D. G. a
F. P. B. -N., considerat vătămător al interesului legitim al reclamantei;
Reclamanta își are sediul social in municipiul B. este un contribuabil mic, ca atare administrarea impozitelor, taxelor, contribuțiilor si a altor sume datorate bugetului general consolidat, revine ca si competenta Administrației F. P. a municipiului B. potrivit dispozițiilor art.33 alin.(1) C. procedura fiscala, republicat cu modificările si completările ulterioare si a OPANAF 2224/2011.
Chiar si in eventualitatea admiterii acțiunii reclamantei si a obligării la restituirea sumelor solicitate acestea nu pot fi puse in executare decât prin unitatea fiscala ce administrează impozitele si taxele reclamantei, respectiv de către pârâta A. F. P. a municipiului B. .
In ipoteza in care reclamanta apreciază totuși ca se impune a fi chemata in judecata in prezenta cauza si D. G. a F. P. B. -N. ca organ ierarhic superior al pârâtei A.
F. P. a municipiului B., nici într-o astfel de situație această pârâtă nu are calitate procesuală pasivă in cauza dedusa judecații întrucât nu există nici o prevedere legală care să prevadă că organul ierarhic superior, trebuie să stea in judecată alături de subordonate si pentru actele emise de către acestea.
Pe fondul cauzei se arată, după reluarea stării de fapt prezentată de reclamantă, că la data de_ Activitatea de I. Fiscala a procedat la refacerea controlului cu privire la recalcularea si stabilirea accesoriilor aferente impozitului pe profit respinse sau desființate,fiind astfel emisa Decizia de impunere nr.609/_ prin care au fost stabilite in sarcina reclamantei obligații fiscale bugetare constând in majorări de întârziere in cuantum total de 10.396 lei la impozitul pe profit.
Aceasta decizie de impunere a fost emisa la data de_, potrivit măsurii dispuse de către Biroul de Soluționare a Contestațiilor nr.42/_ înainte să existe o soluție definitivă și irevocabilă cu privire la suma de 5:788 lei contestata,(_ -solutia instanței de fond,_ - solutia instanței de control judiciar);
Aceasta decizie de impunere nr.609/_ putea sa fie atacata de către reclamanta in termen de 30 de zile de la data comunicării ei,sub sancțiunea decăderii potrivit art.207 C.procedura fiscala.
Reclamanta nu a înțeles să atace acest act administrativ fiscal ce reprezintă titlu de creanța pentru a-i putea fi deschisa calea jurisdicțională de atac in conformitate cu dispozițiile art.218 C.procedura fiscala în lipsa unui răspuns sau a unei decizii de soluționare a contestației in calea administrativa de atac eu privire la aceasta.
Neurmarea corespunzătoare a procedurii administrativ-fiscale de către reclamanta face in opinia noastră ca decizia de impunere nr.609/_ prin care au fost stabilite majorările de întârziere in cuantum total de 10.396 lei la impozitul pe profit să rămână definitivă în sistemul administrativ al căilor de atac, astfel că această sumă cu titlu de majorări de întârziere nu mai poate fi pusă sub discuție din perspectiva unei eventuale anulari sau restituiri, atâta timp cât actul administrativ fiscal nu mai poate fi atacat.
Este de asemenea important de reținut, în opinia pârâtei, și faptul că prin Raportul de inspecție fiscala din data de_ se consemnează de către organele de inspecție fiscala că administratorul societății reclamante este de acord cu sumele stabilite suplimentar, conform declarației date de către acesta in data de_ .
Referitor la măsurile de executare silită întreprinse de organele de executare silita in dosarul execuțional nr. 103824004/06/_ /15850, se apreciază ca ele au fost corect demarate, întrucât titlul de creanță (decizia de impunere nr.609/_ ) s-a bucurat de prezumția de legalitate, nu a fost suspendata in condiții legii, reclamanta a fost de acord cu această obligație stabilita), astfel că a devenit titlu executoriu după expirarea scadenței de plată a obligațiilor stabilite prin acesta. Cât privește susținerea reclamantei ca suma de 10.396 lei reprezenta majorări de întârziere a fost achitată potrivit notei contabile nr.167/_, pe de o parte natura obligațiilor achitate de către reclamanta este alta decât cea de majorări de întârziere la impozitul pe profit,iar cuantumul achitat este de 10.878 lei .altul decât cel de 10.393 lei.
Cat privește Decizia referitoare la obligațiile de plata accesorii aferente obligațiilor fiscale nr.511/_ emisa de către parata A. F. .P. a municipiului B. in suma totală de 1.939 lei pentru perioada_ -_, dată la care decizia de impunere nr.31._ a fost suspendata, se arată cu privire la aceasta că majorările de întârziere la impozitul pe profit in cuantum de 1.939 lei stabilite in sarcina reclamantei au fost corectate urmare a punerii in executare a sentinței civile nr.88/CA/2009 rămasa definitiva si irevocabila (scăderea obligației de 5.788 lei), prin Decizia nr.704/01/_ in sensul reducerii acestora cu suma de 1.428 lei.
Susținerea reclamantei potrivit căreia se impune scăderea întregii sume de 10.393 lei reprezentând majorări de întârziere urmare punerii in executare a sentinței civile nr.88/CA/2010 este neîntemeiata pentru următoarele considerente: aceste majorări de întârziere nu privesc doar suma de 5.788 lei reprezentând impozit pe profit; actul administrativ fiscal prin care au fost constatate, stabil individualizate este Decizia de impunere nr.609/_ ,7 definitiva in sistemul cailor de atac, (nu a fost atacata de către reclamanta); reclamanta nu deține o hotărâre judecătoreasca rămasa definitiva si irevocabila cu privire la acest act administrativ fiscal care sa dispună anularea lui totala sau parțiala; organul fiscal nu poate proceda la aceasta data la revocarea actului administrativ fiscal ,întrucât el fost pus în circuitul civil din luna septembrie 2009;
Cu privire la solicitarea de anulare a Deciziei de impunere nr.374/_ in ceea ce privește suma de 6.873 lei reprezentând taxa pe valoarea adăugata stabilita suplimentar, se arată următoarele:
Chiar daca Tribunalul B. -N. retine prin considerente sentinței civile nr.88/CA/2010 ca suma de 430.558.700 lei nu intra in baza de impunere a reclamantei,prin dispozitivul acesteia instanța nu se pronunța nici cu privire la Decizia de impunere nr.374/_ si nici cu privire la taxa pe valoarea adăugata, întrucât nu fusese investita cu un asemenea petit in analiza ceea ce privește aceasta hotărâre evocata arătam ca pe de o parte nu exista o obligație a organului fiscal in operarea unei eventuale scăderi din evidenta a sumei de 6.873 lei reprezentând taxa pe valoarea adăugata,iar pe de alta parte aceasta nu-l conferă reclamante dreptul sa ceara punerea ei in executare cu privire la suma de 6.873 lei reprezentând taxa pe valoare adăugata.
Apreciind ca solicitarea reclamantei de restituire a sumei de 6.873 lei reprezentând taxa pe valoarea adăugata este neîntemeiată, se consideră ca neîntemeiata nici cererea de restituire a sumei de 6.635 lei reprezentând majorări de întârziere aferente sumei de 6.873 lei .
Cât privește petitul reclamantei de acordare a dobânzilor legale pentru sumele de restitut, se solicită respingerea ca fiind neîntemeiat atâta timp cât a motivat netemeinicia solicitării de restituire a sumelor formulate prin petitele 1 si 2 ale acțiunii introductive.
În drept se invocă art. 115-118 C.procedura civila si toate actele normative si normele juridice enunțate in text.
Ulterior administrării probei cu expertiză contabilă și având în vedere concluziile acesteia, reclamanta a depus la dosar precizare de acțiune prin care a solicitat obligarea pârâtelor, în solidar, la restituirea către reclamantă a sumei de 5.290 lei reprezentând majorări de întârziere la impozitul pe profit, sumă achitată la bugetul consolidat al statului ca urmare a aplicării eronate de către pârâte a prevederilor legale, obligarea pârâtelor, în solidar, la restituirea sumei de 13.555 lei reprezentând 6.873 lei - T.V.A. suplimentar de plată și 6.682 lei majorări de întârziere T.V.A. sumă achitată la bugetul consolidat al statului ca urmare a aplicării eronate de către pârâte a prevederilor legale și obligarea pârâtelor, în solidar la plata dobânzilor calculate de la data achitării a sumelor solicitate a fi restituite până la data plății efective, cu cheltuieli de judecată.
La termenul de judecată din data de_, instanța s-a pronunțat asupra excepțiilor peremptorii invocate în cauză, în sensul admiterii excepției lipsei calității procesuale pasive a pârâtei D. G. a F. P. B. -N. și respectiv a respingerii excepției inadmisibilității acțiuni, pentru motivele consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, astfel încât considerentele care au fundamentat adoptarea acestor soluții nu vor fi reluate în prezenta expunere, instanța făcând trimitere la conținutul încheierii civile menționate.
Analizând actele și lucrările dosarului, respectiv probele administrate în cauză (înscrisuri și expertiză contabilă),precum și conținutul dosarului atașat nr._, instanța reține pe fondul cauzei următoarele:
Prin Decizia de impunere nr. 31/_ emisă de A. F. P. B. (f. 9 și urm. dosar), au fost stabilite în sarcina reclamantei SC C. C. S. obligații fiscale suplimentare după cum urmează: TVA - 573 lei și majorări de întârziere - 51 lei, impozit pe profit - 31.455 lei și majorări de întârziere - 19.609 lei.
Urmare a exercitării contestației administrative în conformitate cu prevederile art. 205 și urm. C.pr.fiscală, prin Decizia nr. 42/_ emisă de D. G. a F. P. B. -N. (f. 9
- 23 dosar atașat) au fost desființate parțial măsurile dispuse prin Decizia de impunere nr. 31/_
, în sensul că, în privința impozitului pe profit în sumă de 20.970 lei s-a dispus refacerea controlului (pct. 1.), s-a respins contestația reclamantei pentru suma de 5.788 lei reprezentând impozit pe profit (pct. 2), desființându-se totodată și măsurile referitoare la majorările de întârziere în sumă de 19.609 lei aferente impozitului pe profit, urmând ca AFP B. să recalculeze și să stabilească suma accesoriilor, în raport cu dispozitivul deciziei de soluționare, punctele 1 și 2.
Reclamanta a contestat în fața instanței de contencios administrativ fiscal decizia de soluționare nr. 42/_, însă doar parțial, respectiv cu privire la soluția adoptată cu privire la suma de 5.788 lei stabilită suplimentar cu titlu de impozit pe profit, acțiune ce a făcut obiectul dosarului civil nr._ al Tribunalului B. -N. (atașat).
Prin sentința civilă nr. 88/CA/_ pronunțată în dosarul sus menționat, devenită irevocabilă prin decizia nr. 634/2011 pronunțată de Curtea de Apel C. ca urmare a respingerii recursurilor declarate de DGFP B-N și AFP B., a fost admisă acțiunea reclamantei și, în limitele investirii instanței, s-a dispus anularea parțială a Deciziei nr. 42/2009, a Deciziei de impunere nr. 31/2009 și a Raportului de inspecție fiscală generală nr. 196/2009, respectiv în privința impozitului pe profit suplimentar la plată în sumă de 5.788 lei, exonerând pe reclamantă de obligația de plată a acestei sume.
Anterior pronunțării celor două hotărâri judecătorești mai sus arătate, prin decizia de impunere nr. 609/_ emisă de DGFP B. -N. (f. 31 și urm.) a fost stabilită în sarcina reclamantei cu titlu de majorări de întârziere aferente impozitului pe profit suma de 10.396 lei, ca urmare a măsurii de recalculare a accesoriilor dispusă prin Decizia nr. 42/2009.
Așa cum rezultă din conținutul raportului de inspecție fiscală întocmit la data de_ (f. 26 și urm.) care a stat la baza emiterii dispoziției nr. 609/_, recalcularea majorărilor de întârziere până la data de_ s-a realizat fără a se lua în calcul suma de 20.970 lei reprezentând impozit pe profit suplimentar contestat și soluționat în favoarea societății, evident avându-se în vedere suma de 5.788 lei cu titlu de impozit pe profit stabilit suplimentar și pentru care, la
momentul recalculării accesoriilor, contestația administrativă a reclamantei fusese respinsă de organul fiscal competent în soluționare.
Or, dispozitivul Deciziei nr. 42/2009, prin care în privința măsurii de recalculare a accesoriilor s-a dispus a se realiza conform soluțiilor adoptate la punctele 1 și 2 din dispozitiv, a fost modificat în ceea ce privește punctul 2 al acesteia abia ulterior, devenind executorii măsurile de anulare a sumei de 5.788 lei stabilită suplimentar cu titlu de impozit pe profit și de exonerare a reclamantei de la plata acesteia abia la data pronunțării instanței de recurs prin decizia nr. 634 (11 februarie 2011), conform prevederilor art. 20 din Legea nr. 554/2004, astfel încât este evident că la acest din urmă moment evocat, reclamanta, independent de culpa sa, nu se mai afla în termenul legal (de 30 de zile conform art. 207 C.pr.fiscală) de contestare pe cale administrativă a Deciziei de impunere nr. 609/_, prin care s-au calculat majorări de întârziere aferente impozitului pe profit în sumă de 5.788 lei, deși în privința acesteia din urmă s-a constatat ulterior nelegalitatea impunerii, sens în care, soarta accesoriilor urmează soarta principalului și în conformitate cu prevederile art. 120 alin. 3 C.pr.fiscală.
Prin urmare, nu poate fi primită apărarea pârâtei AFP B. în sensul în care, în absența contestării pe cale administrativă a Deciziei nr. 609/2009 (contestare pur formală din moment ce soluția de respingere ca tardivă era mai mult decât previzibilă) și în condițiile definitivării acesteia în căile de atac specifice, nu se poate susține caracterul nedatorat al sumei calculate cu titlu de majorări de întârziere aferente impozitului pe profit în sumă de 5.788 lei și implicit, obligația restituirii acesteia de către organul fiscal.
În acest sens, se impune a se remarca, așa cum s-a reținut de altfel și în cadrul considerentelor încheierii civile din_ (f. 86), că obiectul demersului judiciar inițiat de reclamant în prezentul dosar este reprezentat de cererea de restituire a unor sume în temeiul prevederilor art. 117 C.pr.fiscală și a Ordinului MFP nr. 1899/2004, astfel încât, așa cum a statuat Înalta Curte de Casație și Justiție prin Decizia nr. 24/2011 pronunțată în interesul legii, se impune a se distinge între această din urmă procedură și cea prevăzută de art. 205 - 218 C.pr.fiscală, din această perspectivă apreciindu-se în considerentele menționatei decizii că a susține că nu există acces la procedura restituirii, reglementată de art. 117 din Codul de procedură fiscală (și, implicit, Ordinul ministrului finanțelor publice nr._ pentru aprobarea Procedurii de restituire și de rambursare a sumelor de la buget, precum și de acordare a dobânzilor cuvenite contribuabililor pentru sumele restituite sau rambursate cu depășirea termenului legal), decât după epuizarea procedurii administrative, raportat la art. 205-218 din Codul de procedură fiscală, înseamnă practic a înlătura din ordinea juridică prima dispoziție legală indicată, utilizând argumentul de interpretare
"actus interpretandus est potius ut valeat quam pereat" - un text de lege trebuie interpretat în sensul în care ar produce efecte, iar nu în sensul în care n-ar produce niciunul.
În cadrul aceleiași decizii ale cărei dezlegări sunt obligatorii în condițiile art,. 330 ind. 7 alin. 4 C.pr.civ., se mai subliniază că nu trebuie ignorate obiectul și finalitatea celor două proceduri care vizează, pe de o parte, anularea actului administrativ fiscal, cu consecința înlăturării acesteia din realitatea juridică, iar, pe de altă parte, cenzurarea refuzului nejustificat de soluționare a cererii de restituire, procedura prealabilă fiind obligatorie numai în cazul primei categorii de acțiuni, în timp ce, pentru a doua, ea nu mai are un astfel de caracter în baza art. 7 alin. (5) din Legea nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare.
În același sens, se impune și precizarea faptului că, tot în raport de obiectul litigiului dedus judecății (reprezentat de contestarea refuzului exprimat de pârâta AFP B. de a da curs în întregime cererii formulate de reclamantă și înregistrată sub nr. 92 din_ - f. 39 dosar, devin incidente prevederile art.1 și 8 din Legea nr. 554/2004, reclamanta considerându-se vătămată într- un drept al său de către autoritatea publică menționată prin refuzul explicit de recunoaștere a dreptului pretins, cu consecința urmăririi de către reclamantă, prin demersul judiciar inițiat, a reparării pagubei.
Prin urmare, în raport de prevederile art.7 alin.1 și 5 din Leg.nr.554/2004 raportat la art. 2 alin.2 din același act normativ, parcurgerea procedurii prealabile nu este obligatorie nici din această perspectivă.
De altfel, așa cum subliniază reclamanta în notele scrise depuse la filele 76 - 79 dosar, însuși organul fiscal investit cu cererea de restituire formulată în condițiile art. 117 C.pr.fiscală nu a înțeles a invoca inadmisibilitatea cererii prin prisma neatacării Deciziei de impunere nr. 609/2009,
câtă vreme a dat curs, chiar dacă doar în parte, cererii reclamantei înregistrate sub nr. 92 din_ (f. 39 dosar), răspunzându-i acesteia (prin adresa nr. 766/01/_ - f. 40 dosar) în sensul că s-a operat sentința civilă nr. 88/CA/2010 și că, în ceea ce privește recalcularea accesoriilor, s-a emis Decizia de impunere nr. 704/01/_ prin care a fost corectată obligația înregistrată inițial prin scăderea sumei de 1428 lei reprezentând majorări de întârziere pentru perioada_ -_ (f. 41).
În acest context, tribunalul constată că, deși în privința accesoriilor aferente impozitului pe profit în sumă de 5.788 lei, calculate pentru perioada_ -_ prin decizia de impunere nr. 31/2009, este întrunită ipoteza legală a prevederilor coroborate ale art. 117 alin. 1 lit. b, d și f din Codul de procedură fiscală invocate de reclamantă, AFP B., în cadrul soluționării cererii nr. 92 din_ a procedat la corectarea obligației de plată a accesoriilor aferente sumei de 5.788 lei doar pentru perioada ulterioară emiterii deciziei nr. 31/2009, respectiv pentru_ -_, fără a avea în vedere efectele retroactive pe care sentința civilă nr. 88/CA/2010 le-a produs cu privire la suma cu titlu de impozit pe profit anulată, sens în care apare ca legitimă cererea reclamantei de obligare a acestei pârâte la restituirea, în temeiul prevederilor legale mai sus menționate, raportate la cele ale Ordinului ministrului finanțelor publice nr._ pentru aprobarea Procedurii de restituire și de rambursare a sumelor de la buget a accesoriilor calculate pentru perioada_ -_, a sumei de 5.290 lei (cuantumul acestor accesorii fiind relevat în cuprinsul raportului de expertiză contabilă efectuat în cauză, respectiv la punctul 1 din concluzii - modalitatea de calcul nefiind contestată de părți prin formularea de obiecțiuni).
Totodată, apar ca neîntemeiate apărările pârâtei vizând faptul că reclamanta nu ar fi achitat în fapt sumele a căror restituire se solicită, aceasta în condițiile în care reclamanta a depus la dosar (f. 35 dosar) nota contabilă nr. 167/_ care atestă plata sumei de 10.878 lei cu titlu de impozit pe profit - majorări și debit - în contul Trezoreriei B. . În acest sens, este real că totalul accesoriilor recalculate prin decizia de impunere nr. 609/2009 cuantificau o sumă inferioară celei achitate de reclamantă, respectiv suma de 10.396 lei, însă, pe de o parte, așa cum rezultă din mențiunile notei contabile menționate, această sumă reprezintă atât majorări impozit pe profit cât și debit impozit pe profit, iar pe de altă parte, nici măcar organul fiscal pârât nu a fost în măsură a preciza ce altă natură ar putea avea plata acestei sume, limitându-se la a susține, în cadrul întâmpinării depuse la dosar (f. 67) și a concluziilor scrise, că natura obligațiilor achitate de reclamantă este alta decât cea de majorări de întârziere la impozitul pe profit, fără alte specificații.
Prin urmare, în lumina considerentelor de fapt și de drept mai sus prezentate, instanța va dispune obligarea pârâtei AFP B. să restituie reclamantei suma de 5.290 lei reprezentând majorări de întârziere la impozitul pe profit încasate în mod nelegal.
Perceperea nelegală la buget a unei sume nelegal stabilite produce un prejudiciu contribuabilului prin lipsirea de respectiva sumă de bani pentru perioada cuprinsă între data încasării acesteia și data restituirii efective. Normele speciale din materia dreptului fiscal nu reglementează acoperirea acestui prejudiciu, neputând opera prin analogie prevederile art. art. 124 alin. 2 raportat la art. 120 alin. 6 și art. 117 Cod procedură civilă (norme de strictă interpretare și aplicare doar la situația pe care o reglementează), situație în care devin incidente normele dreptului comun și care permit celui vătămat dreptul de a beneficia de repararea integrală a prejudiciului produs prin plata unor sume stabilite suplimentar în mod nelegal și nerestituite, astfel încât repunerea părții în situația anterioară se va materializa în obligarea pârâtei AFP B. să plătească reclamantei dobânda legală aferentă sumei de 5.290 lei, ce se va calcula de la data achitării sumei de către reclamantă -_ - și până la data restituirii efective a sumei de 5.290 lei, în temeiul prevederilor art. 1535 din Noul Cod Civil.
În privința celui de-al doilea capăt de cerere formulat de reclamantă prin acțiunea introductivă ulterior precizată, vizând restituirea sumei de 13.555 lei reprezentând TVA suplimentar de plată și majorări de întârziere TVA, instanța constată că acesta este nefondat, urmând a-l respinge ca atare, pentru considerentele ce urmează a fi expuse în cele ce succed.
Sumele mai sus menționate reprezintă o parte din obligațiile suplimentare de plată stabilite în sarcina reclamantei (respectiv suma de 6.872,878 lei TVA suplimentar stabilit în temeiul facturii fiscale nr. 00509455/_ emisă pentru clientul SC Romex România S. și suma de 6.635 lei, accesorii pentru perioada_ -_ ) prin Decizia de impunere nr. 374/_ (f. 42 - 46 dosar), act administrativ fiscal care, spre deosebire de cazul Deciziei de impunere nr. 31/2009 ce a
făcut obiectul analizei primului petit al acțiunii, nu a făcut obiectul controlului judecătoresc, nefiind constatat în privința sumei solicitate a fi restituită caracterul nedatorat al acesteia, respectiv faptul stabilirii acesteia în mod nelegal în sarcina reclamantei.
Este real că reclamanta, în cererea de restituire nr. 92 din_, se referă și la această sumă argumentând că în considerentele aceleiași sentințe civile nr. 88/CA/2010, analizându-se raporturile juridice dintre reclamantă și societatea comercială mai sus menționată, a constatat faptul că suma de_ lei Rol nu intră în baza de impunere a reclamantei, inclusiv în privința TVA.
Însă, în condițiile în care nu există o statuare expresă a instanței de judecată care să dispună anularea actului administrativ fiscal care a stabilit în sarcina reclamantei sumele suplimentare cu titlu de TVA, aceasta fiind investită doar cu analiza parțială asupra legalității deciziei de impunere nr. 31/2009, cu referire la impozitul pe profit, apare ca neîntemeiată cererea de restituire formulată de reclamantă în temeiul prevederilor art. 117 C.pr.fiscală, legalitatea impunerii sumei cu titlu de TVA nefiind contestată de reclamantă în termen legal, deși nimic nu o împiedica a exercita căile de atac prevăzute în procedura reglementată de art. 205 - 218 C.pr.fiscală. A valida teza avansată de reclamantă presupune a specula asupra soluției pe care organele fiscale, respectiv ulterior instanța de judecată, după caz, ar fi pronunțat-o în cazul în care reclamanta ar fi uzat de căile legale de contestare puse la dispoziția sa conform normelor legale mai sus menționate, ceea ce nu poate fi primit.
Analizând culpa procesuală care în cauză aparține deopotrivă reclamantei, cât și pârâtei AFP
B., în condițiile admiterii doar parțial a pretențiilor formulate de reclamantă, instanța, în temeiul prevederilor art. 274 și art. 276 C.pr.civ., va compensa cheltuielile de judecată efectuate de părți până la concurența sumei de 540 lei, suma cea mai mică, obligând pârâta AFP B. să plătească reclamantei suma de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată parțiale în măsura admiterii acțiunii. Dovada efectuării cheltuielilor de judecată se regăsește în cuprinsul chitanțelor depuse la dosar, iar componența acestora este următoarea: onorariu expert asistent achitat pentru pârâtă în sumă de 540 lei, iar pentru reclamant - 500 lei avans onorariu expertiză, 420 lei diferență decont expert, 40 lei taxă judiciară și timbru judiciar, 650 lei onorariu avocațial.
În privința pârâtei D. G. A F. P. B. -N., instanța va adopta soluția respingerii acțiunii reclamantei în contradictoriu cu aceasta ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă, ca urmare a admiterii excepției lipsei calității procesuale pasive a acestei pârâte în ședința publică din_, pentru considerentele menționate în cuprinsul acesteia și la înțelege a face trimitere.
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ș T E
Admite în parte acțiunea în contencios fiscal formulată și ulterior precizată de reclamanta SC C. C. S., cu sediul în B., str. C. nr. 2, județul B. -N., ulterior introducerii acțiunii fiind deschisă procedura insolvenței față de aceasta și desemnat administrator judiciar practicianul în insolvență C.I.I.Ș. L. I., cu sediul în B., str. A. G. nr. 1, bl. 1, ap. 2, județ B. -N., în contradictoriu cu pârâta A. F. P. B., cu sediul în B., str. 1 D., nr. 6-8, județul B. -N. și, în consecință:
Obligă pârâta AFP B. să restituie reclamantei suma de 5.290 lei reprezentând majorări de întârziere la impozitul pe profit.
Respinge cererea reclamantei privind restituirea sumei de 13.555 lei reprezentând TVA suplimentar de plată și majorări de întârziere TVA.
Obligă pârâta AFP B. să plătească reclamantei dobânda legală aferentă sumei de 5.290 lei, ce se va calcula de la data achitării sumei de către reclamantă -_ - și până la data restituirii efective a sumei de 5.290 lei.
Compensează cheltuielile de judecată efectuate de părți până la concurența sumei de 540 lei, suma cea mai mică, și obligă pârâta AFP B. să plătească reclamantei suma de 500 lei cu titlu de cheltuieli de judecată parțiale în măsura admiterii acțiunii.
Respinge acțiunea formulată de reclamantă în contradictoriu cu pârâta D. | G. A F. | |
P. | B. -N., cu sediul în B., str. 1 D., nr. 6-8, județul B. -N. | , (ca urmare a |
admiterii excepției lipsei calității procesuale pasive a acestei pârâte în ședința publică din_ ) ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședință publică azi_ .
PREȘEDINTE | GREFIER | ||
M. A. P. | M. | I. | D. |
