Sentința civilă nr. 9249/2013. Contencios. Anulare acte emise de autorităţile de reglementare
Comentarii |
|
R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA MIXTĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
Dosar nr. _
Cod operator de date cu caracter personal 3184
SENTINȚA Nr. 9249/2013
Ședința publică de la 29 Mai 2013 Instanța constituită din: PREȘEDINTE C. -V. B.
Grefier S. -I. Ș.
Pe rol fiind judecarea cauzei Contencios administrativ și fiscal privind pe reclamant G. C. și pe pârât D. C. -N., pârât A. C. -N., având ca obiect anulare acte emise de autoritățile de reglementare.
La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura este îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează că la data de 29 mai 2013, reclamantul a depus la dosar note de ședință la care a atașat dovada achitării onorariului avocațial de 500 lei (filele 30-32).
Instanța, constată că cererea este legal timbrată, s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă și nefiind cereri sau excepții prealabile, declară închise dezbaterile și lasă cauza în pronunțare.
INSTANȚA
Prin cererea înregistrată pe rolul instanței sub nr. de mai sus reclamantul G.
C.
a solicitat constatarea nelegalității Deciziei de calcul a taxei de poluare nr.2134/09 Decembrie 2010 pentru suma de 4.850 lei emisă de A.F.P. Apahida pentru înmatricularea autovehiculului marca Opel; obligarea pârâtelor Direcția Generală a Finanțelor Publice C. -N., Administrația Finanțelor Publice a municipiului C. -N.
să îi restituie suma de 4.850 lei
achitată cu chitanța seria TS6 nr.3418297/22 Decembrie 2010 (f.9) cu titlu de taxă de poluare pentru autovehicule, precum și dobânda legală aferentă acesteia calculată de la data achitării și până la restituirea efectivă, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, reclamantul a prezentat pe larg argumentele pentru care, în opinia sa, dispozițiile legale care instituie această obligație sunt neconforme cu normele europene în materia taxării, citând practica europeană relevantă și arătând motivele pentru care consideră că taxa de poluare este ilegală și discriminatorie, încălcând prevederile art.90 din TCE.
În dovedirea celor susținute, reclamantul a depus copii ale următoarelor înscrisuri: actele de proveniență ale autoturismului, chitanța de plată a taxei de poluare, decizia de calcul a taxei de poluare, cererea adresată pârâtei prin care a solicitat restituirea.
În drept, au fost invocate Legea nr.554/2004 cu modificările ulterioare, O.U.G. nr.50/2008, TFUE art.110, Legea nr.9/2012.
Pârâta deși legal citată nu a formulat întâmpinare.
Tribunalul va admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei Direcția Generală a Finanțelor Publice a județului C., având în vedere că în raportul juridic fiscal părți sunt reclamanta și pârâta A.F.P. C. -N. și, prin urmare, pârâta are calitate procesuală pasivă, aceasta fiind cea care a încasat taxa de poluare, prin urmare, tot această parte trebuie să fie ținută la restituire în situația în care cererea principală va fi admisă.
Analizând actele depuse la dosarul cauzei, precum și susținerile părților, instanța reține următoarele:
Reclamantul a achiziționat din G. ia, stat membru al Uniunii Europene un autoturism marca Opel, înmatriculat pentru prima dată în această țară la data de 12 Februarie 2001.
Reclamantul a solicitat restituirea acestei taxe, însă cererea sa a fost respinsă, întrucât reclamantul nu se află în niciuna din situațiile prevăzute la art.3(2) din O.G. nr.50/2008.
Pe fondul cauzei, instanța constată că, prin hotărârea preliminară pe care Curtea de Justiție a Uniunii Europene a pronunțat-o la data de 7 aprilie 2011 în cauza I. T. c. Statul Român, s-a decis că dreptul Uniunii se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională. În esență, Curtea a constatat că reglementarea română are ca efect faptul că vehiculele de ocazie importate și caracterizate printr-o vechime și o uzură importante sunt supuse - în pofida aplicării unei reduceri substanțiale a valorii taxei care ține seama de deprecierea lor - unei taxe care se poate apropia de 30 % din valoarea lor de piață, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt în nici un fel grevate de o astfel de sarcină fiscală.
În aceste condiții, reglementarea respectivă are ca efect descurajarea importului și punerii în circulație în România a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre. Or, chiar dacă dreptul Uniunii nu împiedică statele membre să introducă impozite noi, acesta obligă fiecare stat membru să aleagă taxele aplicate autovehiculelor și să le stabilească regimul astfel încât acestea să nu aibă ca efect favorizarea vânzării vehiculelor de ocazie naționale și descurajarea, în acest mod, a importului de vehicule de ocazie similare.
Interpretarea pe care Curtea, în exercitarea jurisdicției conferite de art. 267 TFUE, o dă unei norme de drept european, clarifică sau definește, acolo unde este necesar, înțelesul și întinderea acestei norme așa cum aceasta trebuie înțeleasă sau ar fi trebuit să fie înțeleasă și aplicată de la data intrării ei în vigoare, deci încă de la data de_ .
Deși cauza T. privește incompatibilitatea cu art.110 TFUE a taxei de poluare percepute în temeiul O.U.G. nr.50/2008 în forma sa inițială, aplicabilă în perioada 1 iulie 2008 - 14 decembrie 2008, iar în speță s-a solicitat restituirea taxei de poluare achitate conform O.U.G. nr.50/2008 în forma astfel cum a fost modificată prin O.U.G. nr.218/2008, instanța constată că aceasta menționează expres scopul reglementării naționale - limitarea introducerii autovehiculelor de ocazie provenind din alte state membre, protejarea industriei auto naționale și a industriilor adiacente. Cu atât mai mult această formă a actului normativ național este deci incompatibilă cu același art.110 TFUE.
Având în vedere considerentele expuse, instanța apreciază că, în speță, taxa de poluare a fost percepută cu încălcarea prevederilor art.110 din TFUE, motiv pentru care cererea reclamantei va fi admisă, pârâta Administrația Finanțelor Publice a municipiului C. -N. urmând a fi obligată să-i restituie reclamantei taxa de poluare achitată necuvenit, împreună cu dobânda legală aferentă, de la data plății și până la data restituirii integrale.
În ce privește dobânda legală, are rolul de a asigura o reparație integrală a prejudiciului suferit de către reclamant prin încasarea și folosirea de către pârâtă a unei sume, fără temei legal.
În temeiul art.274 Cod procedură civilă, la solicitarea reclamantei, pârâta Administrația Finanțelor Publice a municipiului C. -N. va fi obligată la plata cheltuielilor de judecată în cuantum de 539,3 lei, reprezentând taxă judiciară de timbru, timbru judiciar și onorariu avocațial (f.2-24).
PENTRU ACESTE MOTIVE, ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE:
Admite excepția lipsei calității procesuale pasive a pârâtei D.G.F.P. C. . Respinge acțiunea față de această pârâtă.
Admite acțiunea formulată de reclamantul G. C., cu domiciliul procesual ales la Cabinet av. P. Ilie în C. -N., str. P., nr. 7, jud. C. împotriva pârâtei Administrația Finanțelor Publice a municipiului C. -N., cu sediul în C. -
N., Piața A. I. nr. 19, jud. C., și în consecință:
Constată nelegalitatea Deciziei de calcul a taxei de poluare pentru autovehicule nr. 2134/_ emisa de A.F.P. Apahida.
Obligă pârâta să plătească reclamantului suma de 4856 lei cu titlu de taxă poluare, cu dobânda legală în materie civil, începând cu data plății_ și până la achitarea integrală a debitului și 539,3 lei cheltuieli de judecată.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică de la 29 Mai 2013
Președinte,
C. -V. B.
Grefier,
S. -I. Ș.
S.Ș. 18 Iunie 2013 Red. C.V.B./A.P.B.
19 Iunie 2013/5 exemplare