Sentința civilă nr. 9767/2013. Contencios. Anulare acte emise de autorităţile de reglementare
| Comentarii |
|
Dosar nr. _
R O M Â N I A
TRIBUNALUL CLUJ
SECȚIA MIXTĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE
SENTINȚA CIVILĂ Nr. 9767/2013
Ședința publică din 06 Iunie 2013
Completul compus din: PREȘEDINTE: L. -A. C.
Grefier: D. -P. O.
Pe rol fiind judecarea cauzei de contencios administrativ și fiscal privind pe reclamantul C. DS și pe pârâta A. F. P. A M. C. N.
, cauza având ca obiect anulare acte emise de autoritățile de reglementare.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă reprezentantul ales al reclamantei, av. L. M., cu împuternicire la dosar, lipsă fiind restul părților.
P. edura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care, procedând la verificarea competenței în temeiul disp. art. 159/1 alin. 4 din C.p.c., tribunalul, constată că este competent general, material și teritorial să soluționeze cauza conform art. 10 alin. 1 și 3 din Lg. 554/2004.
Reprezentantul reclamantului depune la dosarul cauzei chitanța din care rezultă plata onorariului avocațial. Totodată mai depune la dosar un script emis de către Instituția Prefectului C., din care rezultă că vehiculul a fost înmatriculat pentru prima dată în Germania la data de_, iar în România la data de_ și un script emis de către pârâtă, din care rezultă că taxa de primă înmatriculare a fost achitată la data de_ .
Față de împrejurarea că nu sunt cereri de formulat, ori excepții de invocat, tribunalul acordă cuvântul părților în dezbaterea judiciară a cauzei.
Reprezentantul reclamantei solicită admiterea acțiunii formulate, cu cheltuieli de judecată, reprezentând taxa de timbru, timbru judiciar și onorariu avocațial.
T R I B U N A L U L
Prin cererea înregistrată pe rolul instanței sub nr. de mai sus, la data de _
, reclamantul C. DS a solicitat instanței de judecată obligarea pârâtei
A. F. P. a Municipiului C. -N. la restituirea sumei de 1.212lei reprezentând taxa specială de primă înmatriculare, achitată de către reclamant pentru înmatricularea unui autoturism pe numele său, cu dobânda legală din momentul achitării taxei și până în momentul restituirii integrală, cu cheltuieli de judecată.
În motivarea cererii, reclamantul a arătat că a fost obligat să achite, în mod ilegal, suma de 1.212 lei cu titlu de taxă de prima înmatriculare pentru un autoturism înmatriculat deja într-un stat membru al UE. Reclamantul a arătat că
pretinderea și încasarea acestei taxe este ilegală și discriminatorie și că trebuie restituită.
Pârâta A. F. P. a Municipiului C. -N. nu a formulat întâmpinare.
Analizând actele și lucrările dosarului, tribunalul retine următoarele:
Reclamantul a achiziționat un autoturism marca Opel Astra,cu nr. de identificare WOLOTGF4815229849, autoturism care era înmatriculat într-un alt stat membru al Uniunii Europene respectiv în Germania (f. 6-13). În vederea înmatriculării în România a autoturismului sus indicat, reclamantul a fost obligat să achite suma de 1.212 lei cu titlu de taxă de prima înmatriculare, taxă pe care a achitat-o la Trezoreria mun. C. -N. (f. 24). Considerând nelegală perceperea acestei taxe reclamantul a promovat prezenta acțiune.
Taxa de prima înmatriculare a fost percepută în baza prevederilor art.
241 ind.1 și urm C.fiscal. Ca atare tribunalul va analiza compatibilitatea dispozițiilor art. 214 ind. 1 Cod fiscal cu dreptul comunitar.
Potrivit dispozițiilor art. 148 alin. 2 din Constituția României, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, transpunându-se astfel în legislația internă principiul aplicării directe și al supremației dreptului comunitar.
Conform dispozițiilor art. 90 paragraful 1 din Tratatul Comunității Europene(art. 110 TFUE), aplicabil prezentei spețe, nici un stat membru nu aplică, direct sau indirect, produselor altor state membre, impozite interne de orice natură, mai mari decât cele care se aplică, direct sau indirect, produselor naționale similare, fiind interzise, astfel, taxele discriminatorii și protecționiste. Aceste dispoziții au făcut obiectul unei largi jurisprudențe a Curții de Justiție a Comunităților Europene, care a decis ca fiind esențial în stabilirea caracterului unei taxe ca fiind discriminatorie aspectul că aceasta este determinată de traversarea graniței de către bunul supus taxei, dintr-o țară comunitară în alta.
Tribunalul reține că taxa specială pentru autoturisme și autovehicule a fost introdusă în Codul fiscal prin Legea nr. 343/2006 sub forma unui nou impozit, cu aplicabilitate de la 1 ianuarie 2007, inițial pentru toate autovehiculele, iar după modificarea Legii nr. 343/2006 prin OUG nr. 110/2006, a fost restrânsă la toate autoturismele și autovehiculele, inclusiv cele comerciale, prevăzându-se categorii de persoane exceptate. Potrivit reglementării în vigoare, la data importului autoturismului, taxa specială pentru autoturisme se datorează cu ocazia primei înmatriculări în România a unui autoturism sau autovehicul comercial, enumerat la art. 214 ind. 1 din Codul fiscal. Tribunalul observă, însă, că taxa specială de înmatriculare nu este percepută pentru autoturismele deja înmatriculate în România, fiind percepută numai pentru autoturismele înmatriculate în celelalte state comunitare și reînmatriculate în România, după aducerea lor în țară. Rezultă din aceste dispoziții legale, că taxa specială de înmatriculare impusă autoturismului reclamantei, autoturism cumpărat dintr-un stat membru al Uniunii Europene și care era înmatriculat într-un stat comunitar este determinată de traversarea graniței de către acesta dintr-o altă țară comunitară în România, astfel încât
această taxă impusă de autoritățile române este una discriminatorie, fiind interzisă de dispozițiile art. 90 din Tratatul Comunității Europene.
Este real că în lipsa unei armonizări la nivelul Uniunii Europene statele membre au o oarecare libertate în stabilirea diferitelor taxe sau impozite, dar acestea nu trebuie să contravină dispozițiilor comunitare privind interzicerea discriminării sau a principiului liberei circulații a mărfurilor, așa cum este cazul de față.
Constatându-se că taxa de prima înmatriculare achitată de reclamantă este una interzisă de dispozițiile art. 90 din Tratatul Comunităților Europene și că, începând cu data de 1 ianuarie 2007, dată la care România a aderat la Uniunea Europeană reglementările comunitare sunt direct aplicabile în ordinea juridică internă, având prioritate față de dispozițiile interne, tribunalul apreciază ca fiind nejustificat refuzul pârâtei A. F. P. a mun. C. -N. de a dispune restituirea acesteia.
În ceea ce privește dobânda pretinsă și cuantumul ce poate fi acordat este de remarcat că reclamantul a solicitat acordarea dobânzii legale. Tribunalul apreciază că în speță se poate acorda doar dobânda legală întrucât perceperea taxei din speță cu încălcarea prevederilor dreptului comunitar reprezintă o faptă ilicita ce atrage răspunderea pârâtei în condițiile dreptului comun aceasta fiind obligată să repare întreg prejudiciul suferit de reclamant și fiind totodată pusă în întârziere încă de la data săvârșirii faptei ilicite adică de la data încasării sumei din speță. Ca atare reclamantul este îndreptățit la plata dobânzii legale în materie civilă de la data plății taxei din speță și până la data restituirii sale integrale.
Având în vedere cele mai sus reținute, instanța va admite acțiunea și în consecință va obliga pârâta să restituie reclamantului suma de 1.212 lei cu titlu de taxă de primă înmatriculare nedatorată, cu dobânda legală în materie fiscală calculată de la data de_ și până la data restituirii efective a sumei arătate mai sus indicate.
Referitor la cheltuielile de judecată solicitate, tribunalul reține că prin Decizia nr. 492/2006 a Curții Constituționale s-a reținut că prerogativa instanței de a cenzura, cu prilejul stabilirii cheltuielilor de judecată, cuantumul onorariului avocațial convenit, este cu atât mai necesară cu cât respectivul onorariu, convertit în cheltuieli de judecată, urmează a fi suportat de partea potrivnică, dacă aceasta a căzut in pretenții, ceea ce presupune în mod necesar ca acesta să-i fie opozabil. Or, opozabilitatea sa față de partea potrivnică, terț în raport de convenția de prestare a serviciilor avocațiale, este consecința însușirii sale de către instanță prin hotărârea judecătoreasca prin al cărei efect creanța dobândește caracter cert, lichid si exigibil.
În acest context, ținând seama de gradul de complexitate a cauzei, dat inclusiv de existenta unei practici consecvente și unitare în materia dedusă judecății, precum și de valoarea obiectului pricinii de față, instanța apreciază că obligarea pârâtei la plata unui onorariu în cuantum de 200 lei apare ca fiind excesiv, astfel ca va dispune diminuarea acestuia la suma de 150 lei.
Drept consecință, în baza art. 274 Cod P. edură Civilă instanța va obliga pârâta căzută în pretenții să plătească în favoarea reclamantului cheltuieli de
judecată parțiale reprezentând taxă judiciară de timbru, timbru judiciar și onorariu avocațial parțial, în sumă de 189,3 lei (filele 18 și 19).
PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII
H O T Ă R Ă Ș T E
Admite acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul C.
DS
, cu dom. procesual ales în C. -N., C. D. nr. 25, ap. 13, jud. C., în contradictoriu cu pârâta A. F. P. C. -N., cu sediul în C. -N., Piața A. I. nr.19, jud. C. și în consecință:
Obligă pârâta să restituie reclamantului suma de 1.212 lei cu titlu de taxă de primă înmatriculare nedatorată, cu dobânda legală în materie fiscală calculată de la data de_ și până la data restituirii efective a sumei mai sus indicate.
Obligă pârâta să plătească reclamantului suma de 189,3 lei cu titlu de cheltuieli de judecată parțiale.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din data de 6 iunie 2013.
PREȘEDINTE GREFIER
L. -A. C. DP O.
Red. 4 ex./L.A.C./D.M.
_
