Sentința civilă nr. 9960/2013. Contencios. Anulare acte emise de autorităţile de reglementare

Dosar nr. _

Cod operator de date cu caracter personal 3184

R O M Â N I A

TRIBUNALUL CLUJ

SECȚIA MIXTĂ DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL, DE CONFLICTE DE MUNCĂ SI ASIGURĂRI SOCIALE

SENTIN ȚA CIVIL Ă NR. 9960/2013Ședința publică din data de 10 iunie 2013

Completul compus din:

PREȘEDINTE A.

G.

C.

Grefier L.

C.

Pe rol fiind judecarea cauzei în Contencios administrativ și fiscal privind pe reclamant O. N. - M. și pe pârât A. F. P. A ORAȘULUI H. și chemata în garanție A. F. PENTRU M., având ca obiect anulare acte emise de autoritățile de reglementare.

La apelul nominal făcut în ședința publică la prima strigare nu se prezintă părțile. Față de lipsa părților, instanța lasă cauza la a doua strigare.

La apelul nominal făcut în ședință publică la a doua strigare nu se prezintă părțile. Procedura de citare este legal îndeplinită.

Se face referatul cauzei de către grefier, după care se constată că la data de 14 mai 2013 reclamantul a depus prin serviciul registratură o cerere de repunere pe rol la care a anexat copia deciziei prin care a fost stabilită taxa de poluare în cuantum de 2440 lei, astfel cum s-a solicitat de către instanță, iar la data de 28 mai 2013 a depus dovada achitării taxei judiciare de timbru și timbru judiciar pentru repunerea cauzei pe rol.

În temeiul art. 1551 alin. 2 Cod pr. civilă, încuviințează cererea formulată de reclamant și dispune repunerea cauzei pe rol

Instanța în baza art. 167 Cod procedură civilă, încuviințează reclamantului proba cu înscrisurile depuse la dosar ca fiind legală, pertinentă și utilă soluționării cauzei. Totodată, apreciază că la dosarul cauzei există suficiente probe pentru justa soluționare a cauzei și având în vedere că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă reține cauza în pronunțare pe

exc epțiil e inadm isibilității acțiunii și lipsei cali tății pr oc esuale pa siv e

, invocate pe cale de întâmpinare de către pârâtă cât și pe fondul cauzei

INSTANȚA

Deliberând asupra cauzei de față, constată următoarele:

Prin cererea înregistrată pe rolul instanței sub nr. de mai sus, reclamantul O. N. -

M. a solicitat obligarea pârâtei A. F. P. H. să îi restituie suma de 2440 lei, reprezentând taxa de poluare pentru autovehicule achitată în vederea înmatriculării definitive a unui autoturism pe numele său, cu dobânda legală aferentă de la data achitării taxei si până la data restituirii efective.

În motivarea cererii, reclamantul a prezentat pe larg argumentele pentru care, în opinia sa, dispozițiile legale care instituie această obligație sunt neconforme cu normele europene în materia taxării, citând și practică națională și europeană relevantă.

În dovedirea celor susținute, reclamantul a depus copii ale următoarelor înscrisuri: chitanța care atestă plata taxei de poluare, cartea de identitate a autoturismului, dovada

înmatriculării anterioare a autoturismului în spațiul UE, corespondență purtată cu AFP H.

, alte înscrisuri relevante.

Cererea a fost legal timbrată.

Pârâta A. F. P. H. a formulat întâmpinare, prin care a solicitat respingerea cererii, invocând excepția lipsei calității sale procesuale pasive, întrucât suma de bani solicitată constituie venit la bugetul F. pentru M. și se gestionează de A. F. pentru M. și excepția inadmisibilității acțiunii, întrucât decizia de calcul a taxei de poluare nu a fost desființată prin exercitarea căii de atac speciale a contestației administrative prevăzută de art.205 și urm. din OUG nr.92/2009.

Pe fondul cauzei, pârâta a precizat faptul că suma de bani solicitată de reclamant este datorată ca taxă de poluare în temeiul OUG 50/2008 care nu contravine art.90 din Tratatul C.E., scopul acestei ordonanțe fiind acela al asigurării protecției mediului pentru încadrarea în valorile limită prevăzute de legislația comunitară în domeniu.

Pârâta a formulat cerere de chemare în garanție a Administrației F. pentru M. în considerarea faptului că potrivit art.1 al.1 din OUG nr.50/2008, această taxă constituie venit la bugetul fondului pentru mediu și se gestionează de A. F. pentru M. în vederea finanțării programelor și proiectelor pentru protecția mediului.

În ceea ce privește excepțiile invocate de pârâta A. F. P. H., care se impune a fi analizate cu prioritate conform art. 137 alin. 1 din Codul de procedură civilă, instanța urmează a le respinge pentru următoarele considerente:

După cum reiese din înscrisurile depuse la dosar, pârâta este instituția care a emis decizia de calcul a taxei de poluare și cea care a încasat suma de bani solicitată spre restituire prin prezenta cerere. În acest context și prin prisma dispozițiilor art. 1 din Legea nr. 554/2004, este evident că A. F. H. are calitate procesuală pasivă.

Referitor la excepția inadmisibilității cererii, prin Decizia nr. 24/2011 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, Secțiile Unite cu ocazia recursului în interesul legii promovat s-a statuat faptul că "Procedura de contestare prevăzută la art. 7 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.50/2008, aprobată prin Legea nr. 140/2011, raportat la art. 205-218 din Codul de procedură fiscală, nu se aplică în cazul cererilor de restituire a taxei de poluare întemeiate pe dispozițiile art. 117 alin. (1) lit. d) din același cod";, iar această decizie este obligatorie pentru instanțe, conform art. 329 alin. 3 din Codul de procedură civilă. De aceea, se impune respingerea acestei excepții.

Pe fondul cauzei, analizând actele dosarului, instanța reține următoarele:

Reclamantul a achiziționat un autoturism marca Ford Focus anterior înmatriculat într-un stat membru UE, iar pentru înmatricularea in România a achitat, în temeiul OUG 50/2008, o taxă de poluare în cuantum de 2440 lei la AFP H. la data de_ .

La data de_, reclamantul a solicitat restituirea acestei taxe, însă cererea sa a fost respinsă.

Prin hotărârea preliminară pe care Curtea de Justiție a Uniunii Europene a pronunțat-o la data de 7 aprilie 2011 în cauza I. T. c. Statul Român, s-a decis că dreptul Uniunii se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională. În esență, Curtea a constatat că reglementarea română are ca efect faptul că vehiculele de ocazie importate și caracterizate printr-o vechime și o uzură importante sunt supuse - în

pofida aplicării unei reduceri substanțiale a valorii taxei care ține seama de deprecierea lor - unei taxe care se poate apropia de 30 % din valoarea lor de piață, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt în niciun fel grevate de o astfel de sarcină fiscală.

În aceste condiții, reglementarea respectivă are ca efect descurajarea importului și punerii în circulație în România a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre. Or, chiar dacă dreptul Uniunii nu împiedică statele membre să introducă impozite noi, acesta obligă fiecare stat membru să aleagă taxele aplicate autovehiculelor și să le stabilească regimul astfel încât acestea să nu aibă ca efect favorizarea vânzării vehiculelor de ocazie naționale și descurajarea, în acest mod, a importului de vehicule de ocazie similare.

Interpretarea pe care Curtea, în exercitarea jurisdicției conferite de art. 267 TFUE, o dă unei norme de drept european, clarifică sau definește, acolo unde este necesar, înțelesul și întinderea acestei norme așa cum aceasta trebuie înțeleasă sau ar fi trebuit să fie înțeleasă și aplicată de la data intrării ei în vigoare, deci încă de la data de_ .

În ceea ce privește d obâ nda legal ă

pretinsă, tribunalul apreciază că perceperea taxei cu încălcarea prevederilor dreptului comunitar reprezintă o faptă ilicită ce atrage răspunderea pârâtei în condițiile dreptului comun, aceasta fiind obligată să repare întregul prejudiciul suferit de reclamant și fiind totodată pusă în întârziere încă de la data săvârșirii faptei ilicite, adică de la data încasării sumei din speță. Ca atare, în temeiul prevederilor O.G. nr. 9/2000, reclamantul este îndreptățit la plata dobânzii legale în materie civilă de la data plății taxei și până la data restituirii sale integrale.

Având în vedere considerentele expuse, instanța apreciază că, în speță, taxa de poluare a fost percepută cu încălcarea prevederilor art.110 din TFUE, motiv pentru care cererea reclamantului, va fi admisă, pârâta urmând a fi obligată să-i restituie reclamantului taxa de poluare achitată necuvenit, cu dobânda legală aferentă de la data achitării taxei și până la data restituirii efective.

Având în vedere considerentele mai sus expuse și faptul că, potrivit art. 1 din

O.U.G. nr.50/2008, taxa de poluare achitată de reclamant s-a constituit venit la bugetul F. pentru mediu, în temeiul art. 60 și urm din codul de procedură civilă se va admite și cererea de chemare în garanție a Administrației F. pentru M., care va fi obligată să plătească pârâtei suma de 2440 lei reprezentând taxă de poluare, cu dobânda legală aferentă de la data achitării taxei și până la data restituirii efective.

În temeiul art. 274 alin.1 din Codul de procedură civilă, pârâta căzută în pretenții va fi obligată să plătească reclamantului suma de 39,3 lei cu titlu de cheltuieli de judecată și reprezentând contravaloarea taxei judiciare de timbru, timbru judiciar.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE:

Respinge excepția lipsei calității procesuale pasive și excepția inadmisibilității cererii invocate de pârâtă..

Admite cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul O. N. -M. ,

cu domiciliul în sat Rîșca, comuna Rîșca nr. 379, jud.Cluj în contradictoriu cu pârâta A.

F. P. H.

cu sediul în H. str. H. nr. 23, jud.Cluj.

Obligă pârâta să restituie reclamantului suma de 2440 lei, reprezentând taxa de poluare, cu dobânda legală aferentă de la data achitării taxei -_ . și până la data restituirii efective.

Admite cererea de chemare în garanție formulată de pârâta A. F. P. a municipiului Turda în contradictoriu cu A. F. pentru M. , cu sediul în B.

  1. I. nr.294, corp A, sector 6.

    Obligă pe chemata în garanție A. F. pentru M. să plătească pârâtei suma de 2440 lei, reprezentând taxa de poluare, cu dobânda legală aferentă de la data achitării taxei și până la data restituirii efective.

    Obligă pârâta la plata în favoarea reclamantului a sumei de 39,3 lei cu titlu de cheltuieli de judecată.

    Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare. Pronunțată în ședința publică din data de 10 iunie 2013.

    Președinte,

    1. G. C.

Grefier,

L. C.

Red.AGC

Tehnored.VAM 5 ex./_

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Sentința civilă nr. 9960/2013. Contencios. Anulare acte emise de autorităţile de reglementare