Pretentii. Decizia nr. 4230/2013. Curtea de Apel BACĂU

Decizia nr. 4230/2013 pronunțată de Curtea de Apel BACĂU la data de 21-11-2013 în dosarul nr. 1700/110/2012

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BACĂU

SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

Dosar nr._ DECIZIE Nr. 4230/2013

Ședința publică de la 21 Noiembrie 2013

Completul compus din:

PREȘEDINTE M. G. B.-judecător

Judecător Olguța L. T.

Judecător M. G. C.

Grefier M. A.

************************************************

La ordine au venit spre soluționare recursurile declarate de recurentul-reclamant D. V.-prin procurator D. M. recurenta-pârâta Direcția G. Regională a Finanțelor Publice Iași pentru Administrația Finanțelor Publice Onești împotriva sentinței civile nr. 545 din 25 februarie 2013, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata-chemată în garanție Administrația F. pentru Mediu,având ca obiect pretenții.

La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă D. M. procurator pentru recurentul-reclamant D. V. lipsind celelalte părți.

Procedură legal îndeplinită.

S-a făcut referatul oral asupra cauzei de către grefier, după care:

Procuratorul recurentului depune la dosar dovada înmatriculării autoturismului într-un stat membru al U.E. anterior înmatriculării acestuia în România și un bon fiscal reprezentând cheltuieli de traducere ale actului depus. Nu mai are alte cereri de formulat.

Instanța, verificând actele și lucrările dosarului, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe fond.

Procuratorul recurentului, D. M. solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat în sensul că, apreciază că în mod greșit instanța de fond a interpretat că dobânda trebuie achitată doar de la data formulării cererii și nu de la data plății. Fiind o plată nedatorată arată că suma are trebui achitată de la data plății și până la restituirii prejudiciului cauzat. Cu privire la recursul formulat de AFP Onești solicită respingerea acestuia ca nefondat. Solicită cheltuieli de judecată conform chitanțelor de la dosar.

Dezbaterile fiind terminate, instanța reține cauza în pronunțare.

CURTEA

- deliberând -

Asupra recursului în materia contenciosului administrativ de față constată următoarele:

P. sentința civilă nr. 545 din 25.02.2013 Tribunalul Bacău a hotărât următoarele: a admis acțiunea formulată de reclamantul D. V. în contradictoriu cu pârâta Administrația Finanțelor Publice Onești pe care a obligat-o să restituie reclamantului suma de 1794 lei reprezentând taxă de poluare și dobânda aferentă acestei sume ce se va calcula potrivit art. 124 coroborat cu art. 70, alin. 1 din Codul de procedură fiscală, calculată cu începere de la data înregistrării la pârâtă a cererii reclamantului de restituire a taxei și 39 lei cheltuieli de judecată; a admis cererea de chemare în garanție și a obligat Administrația F. pentru Mediu să plătească pârâtei 1794 lei reprezentând taxă de poluare și dobânda aferentă acestei sume ce se va calcula potrivit art. 124 coroborat cu art. 70, alin. 1 din Codul de procedură fiscală, calculată cu începere de la data înregistrării la pârâtă a cererii reclamantului de restituire a taxei și 39 lei cheltuieli de judecată.

Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut următoarele:

P. hotărârea pronunțata la data de 11.04.2011 de câtre CEJ in dosarul C-402/2009 T. Împotriva statului R. instanța a reținut că „art. 110 TFUE (fostul art. 90 ) trebuie interpretat in sensul ca se opune ca un stat membru sa instituie o taxa pe poluare aplicata autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări in acest stat membru, daca regimul acestei masuri fiscale este astfel stabilit incot descurajează punerea in circulație, în statul membru menționat a unor vehicule de ocazie cumpărate in alte state membre, fără însă a se descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime si aceeași uzura pe piața națională .In cauza C-236/2010, N., CEJ cantata ca toate formele taxei de poluare/de prima înmatriculare contravin art. 110 T.F.U.E. Având in vedere aceste soluții, taxa prevăzuta de O.U.G. nr. 50/2008 încalcă art. 110 al Tratatului ( fostul 90).

Respectarea si aplicarea hotărârilor CEJ de care instanțele interne este obligatorie. In mod frecvent CEJ s-a pronunțat in sensul ca instanțele naționale sunt obligate sa protejeze drepturile conferite de prevederile ordinii de drept comunitare si ca nu este nevoie ca instanțele respective sa ceara sau sa aștepte abrogarea efectiva de câtre autoritățile naționale în drept a masurilor naționale care ar putea împiedica aplicarea directa si imediata a regulilor comunitare. Aceasta cerință se aplica și în ceea ce privește respectarea hotărârilor Curții Europene de Justiție si ca urmare instanța interna va face aplicarea hotărârii de îndată si va admite cererea așa cum a fost formulata.

Cererea de chemare în garanție se impune a fi admisă având în vedere că restituirea sumei achitată de reclamant reprezentând taxă de poluare pentru autoturisme achiziționate din UE constituie venit la bugetul fondului pentru mediu și se gestionează de Administrația F. pentru Mediu așa cum este prevăzut prin art. 1 din OUG nr. 50/21.04.2008.

P. încheierea din 21.06.2012 Tribunalul Bacău a dispus îndreptarea erorii materiale strecurate în dispozitivul sentinței, în sensul consemnării corecte „începând cu data de 22.04.2011”.

În termenul prevăzut de art. 20 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 împotriva hotărârii tribunalului, au formulat cereri de recursreclamantul D. V. și pârâta Administrația Finanțelor Publice Onești.

I. Reclamantul a formulat recurs în privința modului de soluționare a capătului de cerere privind dobânda fiscală, invocând motivul prevăzut de art. 304 pct. 8 din Codul de procedură civilă.. În susținerea recursului, reclamantul a susținut că dat fiind caracterul nedatorat al taxei, dobânda trebuie acordată începând cu data plății, în respectarea principiului echității.

II. Pârâta Administrația Finanțelor Publice Piatra Onești a susținut următoarele:

Greșit a fost respinsă excepția lipsei procedurii prealabile, în acest sens fiind de reținut decizia nr. 5191/2007 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție.

P. O.U.G. nr. 50/2008 a fost instituită taxa de poluare pentru autovehicule, ordonanța intrând în vigoare la data de 1.07.2008, iar în aplicarea ei a fost aprobată H.G. nr. 686/2008.

A fost obligată în mod nejustificat la plata dobânzii fiscale, organul fiscal neavând posibilitatea restituirii unei sume calculate în baza unei legi în vigoare. Instanța putea doar să oblige organul fiscal doar la plata dobânzilor pentru restituirea sumei în termenul de 45 de zile de la data solicitării punerii în executare a hotărârii definitive și irevocabile.

În examinarea celor două recursuri, curtea de apel se va pronunța, mai întâi, asupra recursului pârâtei care a criticat, în principal, legalitatea hotărârii tribunalului sub aspectul restituirii taxei, în privința dobânzii fiscale cele două recursuri impunându-se a fi examinate deodată.

În ceea ce privește lipsa plângerii prealabile, această instanță consideră că nu sunt aplicabile dispozițiile art. 7 din Legea nr. 554/2004 întrucât nu este vorba de anularea unui act administrativ individual, ci de restituirea unei sume pe care reclamantul a considerat că a plătit-o fără temei legal. În cauză, este de reținut și decizia nr. 24 din 14.11.2011 pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție în recursul în interesul legii, la pct. 2 statuându-se că procedura de contestare prevăzută la art. 7 din Ordonanța Guvernului nr. 50/2008 raportat la art. 205-218 din Codul de procedură fiscală, nu se aplică în cazul cererilor de restituire a taxei de poluare întemeiate pe art. 117 alin. 1 lit. d) din Codul de procedură fiscală.

Pe fondul cauzei, reclamantul a invocat neconcordanța între prevederea internă și cea comunitară, a cărei analiză este recunoscută în jurisprudența Curții Europene de Justiție de la Luxemburg în competența instanței interne, care poate lăsa neaplicată norma internă dacă prin aplicarea teoriei actului clar sau a teoriei actului clarificat, constată că norma comunitară nu permite adoptarea respectivei norme interne.

P. hotărârea din data de 7 aprilie 2011 cauza C-402/09 T. împotriva României, statuând că art. 110 TFUE trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională.

Sub aspectul dobânzii legale tribunalul a reținut aplicabilitatea dispozițiilor art. 124 alin. 1 din acest cod; pentru sumele de restituit sau de rambursat de la buget contribuabilii au dreptul la dobândă din ziua următoare expirării termenului prevăzut la art. 117 alin. 2 sau la art. 70, după caz. Recurenta-pârâtă a contestat obligația de plată a dobânzii fiscale în sarcina sa, iar recurentul-reclamant a solicitat ca dobânda fiscală să fie recunoscută de instanță începând cu data plății taxei specială pentru autoturisme și autovehicule.

P. hotărârea dată în această cauză, Curtea a decis că, „Dreptul Uniunii trebuie interpretat în sensul că, în cazul perceperii de către un stat membru a unei taxe incompatibile cu dreptul Uniunii, în speță articolul 110 TFUE, acest stat este obligat să restituie cuantumul acestei taxe și să plătească dobânzile aferente cuantumului acesteia începând de la data plății sale de către contribuabil.” Făcând referire la jurisprudența sa anterioară (Littlewoods Retail și alții), Curtea a calificat ca drepturi subiective conferite de ordinea juridică a Uniunii deopotrivă dreptul la rambursarea unui impozit perceput cu încălcarea dreptului Uniunii și dreptul la dobânzi care să reprezinte o despăgubire adecvată pentru pierderea suferită prin plata nedatorată a acestui impozit, acesta din urmă implicând, în mod necesar, plata de dobânzi de la data plății impozitului întrucât de la această dată, iar nu de la vreo altă dată ulterioară, contribuabilul suferă pierderi reprezentate de indisponibilizarea sumelor în cauză (paragraful 29). Totodată, Curtea a considerat că acordarea de dobânzi începând de la data plății impozitului este indispensabilă pentru repararea adecvată a prejudiciului cauzat prin încălcarea articolului 110 TFUE, întrucât aceasta este data începând de la care contribuabilul a suferit pierderi reprezentate de indisponibilizarea sumelor în cauză (paragraful 33).

P. urmare, recursul reclamantei se impune a fi admis, iar hotărârea tribunalului a fi modificată sub aspectul datei de la care reclamanta este îndreptățită a i se plăti dobânda.

Cheltuielile de judecată solicitate de recurentul-reclamant urmează a fio acordate în limita taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar, cu excluderea cheltuielilor de traducere a actelor de dobândire a autovehiculului, aceste cheltuieli fiind prilejuite de înmatricularea autovehiculului, iar nu de prezentul litigiu.

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Admite recursul formulat de recurentul-reclamant D. V., prin mandatar D. M., împotriva sentinței civile nr. 545 din 25 februarie 2013, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata-chemată în garanție Administrația F. pentru Mediu.

Modifică în parte sentința civilă nr. 545 din 25.02.2013 pronunțată de Tribunalul Bacău, în sensul că dobânda aferentă sumei de 1.794 lei este datorată de pârâtă și de chemata în garanție începând cu data plății taxei, 20.11.2007, cu înlăturarea celorlalte dispoziții ale sentinței referitoare la momentul de la care începe curgerea dobânzii.

Menține celelalte dispoziții ale hotărârii recurate.

Respinge, ca nefondat, recursul formulat de recurenta-pârâta Direcția G. Regională a Finanțelor Publice Iași, pentru Administrația Finanțelor Publice Onești împotriva sentinței civile nr. 545 din 25 februarie 2013, pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr._ .

Admite în parte, cererea recurentului-reclamant privind cheltuielile de judecată și, în consecință, obligă recurenta-pârâtă să plătească recurentului-reclamant suma de 20,15 lei reprezentând cheltuieli de judecată.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședință publică, astăzi 21 noiembrie 2013.

Președinte,

M. G. B.

Judecător,

Olguța L. T.

Judecător,

M. G. C.

Grefier,

M. A.

red. sent. fond El.P.

red./tehnored. decizia recurs M.G. C./2.12.2013

MA/3 ex.

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Pretentii. Decizia nr. 4230/2013. Curtea de Apel BACĂU