Anulare act administrativ. Decizia nr. 2013/2013. Curtea de Apel CRAIOVA

Curtea de Apel CRAIOVA - Sentințe și decizii de contencios administrativ și fiscal / 2013

Decizia nr. 2013/2013 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 24-10-2013 în dosarul nr. 3813/95/2012

Dosar nr._

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CRAIOVA

SECȚIA C. ADMINISTRATIV SI FISCAL

DECIZIE Nr._/2013

Ședința publică de la 24 Octombrie 2013

Completul compus din:

PREȘEDINTE: C. A. G.

Judecător: S. P.

Judecător: G. D. C.

Grefier: M. F.

Pe rol rezultatul dezbaterilor privind recursul formulat de pârâta U. "C. B." TG-J., împotriva sentinței nr.921 din 23.01.2013, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul reclamant O. O..

Procedura este legal îndeplinită, fără citarea părților.

Dezbaterile și concluziile părților în cauza de față, au fost consemnate în încheierea de ședință din data de 17.10.2013, care face parte integrantă din prezenta decizie și când instanța, în vederea deliberării, în conformitate cu prevederile art.260 C.pr.civ., a amânat pronunțarea cauzei la 24.10.2013.

Deliberând;

CURTEA

Asupra recursului de față,

Prin acțiunea înregistrată pe rolul Tribunalului Gorj la data de 29.12.2011, sub nr._/95/2011, reclamantul O. O. a chemat în judecată pârâta U. „C. B.” din Tg-J. pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună anularea fișei postului nr. 1.2.3. întocmită de angajator pentru anul universitar 2011-2012 și obligarea angajatorului să întocmească o altă fișă a postului în conformitate cu statul de funcții precum și prin acțiunea precizatoare a solicitat anularea art. 11 din Hotărârea de Senat nr. 99/28 ianuarie 2011 și ale art. 17 și 18 din Hotărârea de Senat nr. 100/30 noiembrie 2011 adoptate de Senatul Universității „C. B.” din Tg-J..

În fapt, a arătat, in esență, că, în calitate de profesor universitar în cadrul Departamentului Automatică, Energie și Mediu din cadrul Facultății de Inginerie a Universității „C. B.” din Tg-J. a primit în data de 13.12.2011 la 2 luni și 13 zile după începerea anului universitar fișa postului nr. 1.2.3. În opinia reclamantului fișa postului este nelegală întrucât în lege sunt prevăzute expres activitățile din care poate fi constituită o normă didactică, orice adăugare a unei alte activități fiind nelegală și de asemenea în statul de funcții potrivit legii, sunt trecute în dreptul fiecărui post activitățile specifice postului precum și orele convenționale aferente acestor activități. Mai mult susține reclamantul fișa individuală a postului potrivit legii este constituită doar din activitățile prevăzute în statul de funcții, ceea ce nu s-a întâmplat în cazul său.

Prin precizarea depusă la acțiune la termenul din data de 19.01.2012 petentul a solicitat și anularea art. 11 din Hotărârea de Senat nr. 99/28 noiembrie 2011 și a art. 17 și 18 din Hotărârea de Senat nr. 100/30 noiembrie 2011 adoptate de Senatul Universității „C. B.” din Tg-J., cu motivarea că articolele din Hotărârile de Senat a căror anulare o cere sunt total nelegale fiind încălcate astfel art. 286, 287 și 302 din Legea nr. 1/2011.

În drept, a invocat prevederile Legii nr. 1/201.

În dovedire, a fost administrată proba cu inscrisuri.

Prin întâmpinarea formulată pârâta U. „C. B.” din Tg-J. a solicitat respingerea acțiunii ca fiind netemeinică.

Prin cererea reconvențională depusă pentru termenul de judecată din data de 19.01.2012 pârâta a solicitat constatarea nulității absolute a contractului individual de muncă al petentului, încetarea de drept a contractului de muncă al petentului și suspendarea executării acestuia până la data pronunțării unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabile.

În fapt, a arătat, în esență, că, refuzul reclamantului de a semna fișa postului pe motiv de nulitate conduce la nulitatea absolută și a contractului individual de muncă al acestuia, impunându-se astfel suspendarea executării acestui contract până la soluționarea definitivă și irevocabilă a acestei cauze.

Prin completarea la întâmpinare depusă la termenul din data de 16.02.2012 pârâta a invocat excepția de necompetență materială a Secției Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale cu privire la soluționarea capătului de cerere formulat de petent prin precizarea la acțiune, privind anularea art. 11 din Hotărârea de Senat nr. 99/28 noiembrie 2011 și a art. 17 și 18 din Hotărârea de Senat nr. 100/30 noiembrie 2011 adoptate de Senatul Universității „C. B.” din Tg-J..

În drept a invocat a invocat dispozițiile Legii nr. 53/2003, republicată și a depus în dovedirea susținerilor sale adresa nr. 26/13.01.2012, grila de evaluare a rezultatelor cercetării științifice, fișa de evaluare a petentului, hotărârea nr. 102/22.12.2011 adoptată de Senatul Universității „C. B.” Tg-J., Hotărârea nr. 270/20.12.2011 adoptată de Consiliul Facultății de Inginerie, practică judiciară și copie după contractul individual de muncă al reclamantului și după actul adițional la acesta.

Prin încheierea FN din data de 29.03.2012 a fost admisă excepția de necompetență materială a Sectiei de muncă și de conflicte sociale cu privire la capătul de cerere privind contestarea deciziei Senatului Universității C-tin B. și disjuns capătul de cerere privitor la anularea art. 11 din Hotărârea nr. 99/28.11.2011 și a art. 17 și 18 din Hotărârea nr. 100/30.11.2011 adoptate de Senatul Universității C-tin B..

Cauza a fost inregistrată pe rolul aceleiași instanțe dar la Secția de C. administrativ și Fiscal la data de 10.04.2012, sub nr._

Soluția instanței de fond:

Prin sentința nr. 921/23.01.2013 pronunțată de Tribunalul Gorj a fost admisă în parte cererea de chemare in judecată și anulate disp. art. 18 din Hotărârea nr. 100/30.11.2011, respectiv art. 1 din Hotărârea nr. 99/28.11.2011, ambele ale Senatului Universității „ C-tin B.”.

Motivarea instanței de fond:

Pentru a pronunța această hotărârea Tribunalul Gorj a reținut următoarele:

Reclamantul deține funcția de profesor universitar, în cadrul Departamentului Automatică, Energetică și Mediu din cadrul Facultății de Inginerie a Universității „C. B.” din Tg-J. iar prin hotărârile de Senat ale Universității „C. B.” nr. 99/201 și nr. 100/2011 au fost aprobate în sarcina reclamantului mai multe activități

A constatat că, în nici una din cele două hotărâri de Senat nu s-au precizat motivele pentru care reclamantului i-au fost repartizate sarcinile și atribuțiile de la art. 11 din Hotărârea nr. 99/28.11.2011 și de la art. 18 din Hotărârea de Senat nr. 100/30.11.2011.

În ceea ce privește Hotărârea nr. 100/30.11.2011 a Senatului Universității „C. B.” din Tg-J., aceasta a avut la bază doar procesul-verbal de ședință din data de 30.11.2011 în care, pe ordinea de zi a ședinței, apar înscrise patru puncte, unul dintre acestea, punctul 3, referindu-se la „Preluarea în gestiune a tuturor problemelor de la vechiul senat si soluționarea acestora de către noul Senat”, însă problema acordării de atribuții suplimentare reclamantului O. O., privind răspunderea de dezvoltarea relațiilor internaționale și de derularea programului ERASMUS, precum și de monitorizarea inserției absolvenților pe piața muncii, fusese stabilită prin Hotărârea nr. 99/28.11.2011 a fostului Senat al Universității „C. B.”, reluarea acestui aspect, printr-o nouă hotărâre, neavând justificare în condițiile în care, așa cum rezultă din procesul-verbal din 30.11.2011, aceasta nu era una din problemele preluate de la fostul senat al Universității, ajungându-se astfel la situația ca reclamantului O. O. să-i fie atribuite aceleași activități suplimentare de două ori, atât prin art.11 din Hotărârea nr. 99/28.11.2011, cât și prin art. 18 din Hotărârea nr. 100/30.11.2011.

Conform art. 287 alin. 2 din Legea nr. 1/2011, norma didactică poate cuprinde activități de predare, activități de seminar, lucrări practice și de laborator, îndrumare de proiect de an, îndrumarea elaborării lucrărilor de licență, îndrumarea elaborării dizertațiilor de master, îndrumarea elaborării tezelor de doctorat, alte activități didactice, practice și de cercetare științifică, înscrise în planurile de învățământ, conducerea activităților didactico-artistice și sportive, activități de evaluare, doctorat, consultații, îndrumarea cercurilor științifice studențești, a studenților în cadrul sistemului de credite transferabile, participarea la consilii și comisii în interesul învățământului.

Aceleași activități sunt prevăzute și în cuprinsul normei didactice reglementate prin art. 151 alin. 2 din Carta Universității „C. B.” din Tg-J., iar art. 151 alin. 7 din Cartă stabilește că „Norma didactică nu poate depăși 16 ore convenționale pe săptămână”.

Ori, în condițiile în care, activitățile cuprinse în fisa postului, pentru reclamant, totalizau deja un cuantum de 16 ore pe săptămână, iar prin cele două hotărâri contestate au fost atribuite sarcini suplimentare, care presupun depășirea a 16 ore pe săptămână, se constată că aceste atribuții, stabilite în sarcina reclamantului prin art. 11 din Hotărârea nr. 99/28.11.2011 și art. 18 din Hotărârea nr. 100/30.11.2011 (de a răspunde de dezvoltarea relațiilor internaționale si de derularea programului ERASMUS, precum și de monitorizarea inserției absolvenților pe piața muncii), nu sunt cuprinse ca și activități în norma didactică și depășesc cuantumul de 16 ore de activitate săptămânal.

A apreciat că activitățile atribuite reclamantului prin cele două hotărâri contestate, reprezintă activități specifice departamentelor și structurilor departamentale din cadrul Universității „C. B.” din Tg-J., așa cum acestea sunt prevăzute în Capitolul IV pct.6.4 - Departamentul art. 99, art. 100, art. 101 și pct. 7 - Structuri departamentale art. 102 din Carta Universității „C. B.” din Tg-J..

Potrivit art. 99 din Carta Universității „C. B.” din Tg-J., „Departamentul, este unitatea academică funcțională care asigură producerea, transmiterea si valorificarea cunoașterii în unul sau mai multe domenii de specialitate. Departamentul organizează și coordonează activitatea de învățământ si cercetare științifică în domenii academice specifice, cuprinde personal didactic si, după caz, personal de cercetare titular”.

Pentru a se adopta hotărâri privind stabilirea de atribuții suplimentare în sarcina personalului didactic, este necesară existența unui referat/propunere din partea directorului de departament, care să fie transmisă Senatului, analizată și supusă la vot membrilor Senatului Universității.

Din analiza coroborată a dispozițiilor art. 207,286-287 din legea nr. 1/2011 cu prevederile art. 58, 99, 100-101 din Carta Universității” C-tin B.” din Tg-J. a reținut prima instanță că, statele de funcții se întocmesc la nivelul departamentelor, prin consultarea membrilor acestora, ca urmare a precizării sarcinilor didactice și de cercetare de către consiliul facultății și se avizează de consiliul facultății sau, după caz, de consiliul școlii doctorale și se aprobă de senatul universitar, nefiind legală atribuirea de sarcini direct printr-o Hotărâre de Senat, cum s-a procedat în speță, drept pentru care a admis în parte acțiunea și a anulat art. 18 din Hotărârea nr. 100 din 30.11.2011 și art. 11 din Hotărârea nr. 99 din 28.11.2011 ale Senatului Universității C. B., cu atât mai mult cu cât aceleași atribuții sunt reluate succesiv în ambele hotărâri, fără a fi anulată vreuna din ele.

În ceea ce privește art. 17 din Hotărârea nr. 100/2011 a apreciat prima instanță că acestea sunt întemeiate pe dispozițiile art. 40 din Legea nr. 53/2003, care prevăd în alin. (1) lit. b): „Angajatorul are dreptul să stabilească atribuțiile fiecărui salariat, în condițiile legii”, lit. c) să dea dispoziții cu caracter obligatoriu pentru salariat, în condițiile legii”, lit. d) „să stabilească obiectivele de performanță individuală, precum și criteriile de evaluare a realizării acestora”, astfel încât, atât timp cât dispozițiile sunt stabilite în condițiile legii, acestea pot fi prevăzute în fișa postului, drept pentru care, cu privire la acest capăt de cerere, a respins cererea reclamantului privind anularea acestuia.

Motive de recurs:

Împotriva acestei sentințe s-a exercitat calea de atac a recursului de către recurenta pârâtă solicitând admiterea recursului, casarea sentinței și pe fond respingerea cererii de chemare in judecată.

Dezvoltarea motivelor de recurs:

Recurenta reclamantă a învederat, în esență, că,

1. Cauza dedusă judecății a fost disjunsă din dosarul principal nr._/95/2011 (aflat pe rolul Tribunalului Gorj, Secția Conflicte de Muncă și Asigurări Sociale, în prezentat suspendat pînă la soluționarea prezentei cauze), urmarea a admiterii excepției necompetenței materiale privind acest capăt de cerere. Obiectul cererii de chemare in judecată inițiale formulată de către același petent în dosarul mai sus menționat îl reprezintă anularea fișei postului nr. 1.2.3 întocmită de angajator, pentru anul universitar 2011/2012 și obligarea angajatorului să întocmească o altă fișă a postului in conformitate cu statul de funcții. De asemenea, petentul a solicitat obligarea subscrisei la plata cheltuielilor de judecată ocazionate de acest proces.

Că a făcut această precizare inițială, întrucât din motivarea care a stat la baza sentinței civile recurate prin prezenta cerere de recurs, rezultă, în mod clar si indubitabil, faptul că, instanta de fond ș-a pronunțat și asupra obiectului cererii principale, total diferit de obiectul prezentei cauze, deși nu era legal învestită cu aceasta.

2. a mai arătat că, prima instanță a reținut faptul că, în niciuna din cele două hotărâri atacate nu ar fi fost precizate motivele pentru care reclamantului i-au fost repartizate sarcinile de la art. 11 din Hotărârea nr.99/28.11.2011 și de la art.18 din Hotărârea nr.100/30.11.2011 ale Senatului Universității “C. B.”, lucru complet neadevărat. Astfel, a depus la dosar întreg probatoriul, inclusiv procesele-verbale ale celor două ședințe din care rezultă rațiunea strict de ordin legal și organizational, pentru care - Senatul Universității “C. Brancuș “- organismul de conducere colegial, la propunerea fostului rector, a adoptat aceste două hotărâri în unanimitate, iar necesitatea, oportunitatea, legalitatea și caracterul urgent al adoptării acestor sarcini si atribuții, au rezultat si rezultă în primul rând ca urmare a intrării in vigoare a Legii nr.1/2011 - Legea educației naționale, cu modificările și completările ulterioare.

Adoptarea acestui act normativ a reformat din temelii învățământul superior românesc, iar în acest sens, toate universitățile de stat sau private din România au avut si au obligația să aprobe un set de măsuri obligatorii. ce le-au fost si le sunt impuse, printre care si cele care au făcut obiectul hotărârilor atacate.

3. Un alt doilea motiv de recurs, este acela conform căruia, instanta de fond a dispus, în mod complet netemeinic și nelegal, anularea actului administrativ, in parte, deși in speța de față nu este incident niciunul din temeiurilor prevăzute la art. 26 din Legea contenciosului administrativ, din care rezultă că, cele două acte administrativ pot fi anulate daca: h) este ilegal in fond ca fiind emis contrar prevederilor legii.

Incazul de fată, cele două acte administrativ nu puteau fi anulate, decât dacă ar fi fost emise cu incalcarea legii, lucru care nu a putut fi și nu poate fi dovedit și, b-este ilegal ca fiind emis cu incalcarea competentei.

Acest motiv include situatiile in care actul administrativ a fost emis sau adoptat de către autoritatea publica cu incalcarea competentei materiale sau teritoriale însă hotărârile atacate au fost adoptate de către Senatul universitar - organismul de conducere colegial care are atribuții în a adopta masuri organizatorice, de ordin general, care vizeaza instituția de învățămînt superior.

c-este ilegal ca fiind emis cu incalcarea procedurii stabilite.

In ceea ce privește acest motiv pot fi incluse situatiile in care actul administrativ nu a fost emis in forma stabilita, nu cuprinde elementele de forma care sa confirme ca actul a fost emis sau adoptat cu respectarea legii, actul nu este semnat de către conducătorul autoritatii publice sau funcționarul esemnat etc. Actele administrative au fost emise in forma stabilita, cuprinde elementele de forma are să confirme ca actul a fost emis sau adoptat cu respectarea legii, actele sunt semnate de către cei îi drept.Unele categorii de acte administrative pot fi recunoscute ilegale in cazul in care nu smt lontrasemnate, daca prin lege aceasta constituie o condiție de validitate a actului administrativ. Actele administrative contestate sunt contrasemnate de către cei în drept.

Actele administrative pot fi anulate, daca la adoptarea lor nu a participat numărul necesar de membri ai organului colegial, incalcindu-se prin aceasta cvorumul cerut de lege pentru adoptarea lor. Actele administrative au fost adoptate (în unanimitate), deci cu respectarea cvorumului cerut de lege.

Instanța de fond a nesocotit aceste aspecte ce deriva din interpretarea Legii privind contenciosul administrativ si din practica judecătorească în această materie.

4. Un alt motiv pentru care, a criticat sentința este acela conform căruia, potrivit alin..2 al art.26 din Lege, instanța de contencios administrativ, a anulat actele administrative, pronunțându-se asuma oportunității actului administrativ si a operațiunilor administrative care au stat la baza emiterii lui, încălcându-si astfel competentele materiale și generale.

5. Un alt motiv de recurs, este acela că, instanța de contencios administrativ, nu a verificat existența celei de-a doua condiții de folosire a acțiunii in contencios administrativ și anume care a fost dreptul recunoscut de lege in favoarea reclamantului, vătămat prin adoptarea actelor administrative atacate.

Rezulta astfel ca pentru introducerea acțiunii in contencios administrativ nu este suficienta existenta unui interes legitim si ca trebuie dovedita existenta si incalcarea unui drept subiectiv care sa apartina reclamantului si sa fi fost stabilit prin lege sau prin acte emise pe baza si in executarea legii (nu este insa vorba de drepturi care sa provină dintr-un contract). Este, de asemenea, necesar ca autoritatilor publice sa le revină sarcina in cadrul competentei pe care o au sa realizeze aceste drepturi și sa le respecte. Prin aceasta se exprima corelația dintre drepturile si obligațiile care se formeaza intre autoritatile publice si cei administrați in cadrul raporturilor juridice .

Aceste drepturi prevăzute de lege pot sa se refere si la vocația sau chiar dreptul de a incheia un contract cu administrația, cum ar fi cel individual de muncă, dar nu la drepturi si obligații care deriva dintr-un contract si care constituie insusi continutul contractului, in sensul legii civile .

Reclamantul trebuie sa fie beneficiarul unui drept subiectiv pe care legea i-l recunoaște si pe care parata are obligația sa-l respecte si sa-l realizeze in favoarea reclamantului, ori in cazul de față, nu este individualizat acel presupus drept, sub aspectul existenței sale, de către instanța de fond.

5. La pagina 17 din sentința civila recurată, desi nu avea relevanță juridică afirmația petentului, instanța de judecată, fiind în deplina eroare, dă o interpretare cel puțin subiectivă afirmației privind articolul care vizează “Preluarea în gestiune a tuturor problemelor de la vechiul Senat si soluționarea acestora de către noul Senat”.

Această măsură adoptată este perfect legală, ca urmare a alegerii noului organism de conducere colegial - Senatul universitar - în condițiile noului act normativ de la acea vreme - Legea nr. 1/2011 - Legea educației naționale.

Orice organism colegial de conducere din orice autoritate sau instituție publică, nou ales, are obligația să preia spre rezolvare toate problemele rămase nesoluționate de către același organism care le-a adoptat în altă structură, sub aspectul componenței nominale.

Cu titlu de exemplu, prin analogie, orice Consiliul local, municipal sau județean nou ales, după efectuarea unui inventar al problemelor adoptate de către vechiul Consiliu, le poate prelua spre soluționare pe cele rămase de strictă actualitate.

Reținerea ca motivare de către instanța de fond a acestei afirmații, cu ocazia pronunțării sentinței recurate, dovedește reaua credință, dar și nesocotirea unei stări de fapt și de drept anterioare, preluate de către organismul colegial nou ales și care nu are legătură cu speța dedusă judecății, cu atât mai mult cu cât aceeași instanță de fond preia această afirmație făcută de către reclamant, ca motivare, fară a indica un text de lege care ar fi fost încălcat de către subscrisă prin această preluare în gestiune.

6. Obiectul unei acțiuni în materia contenciosului administrativ vizează legalitatea și temeinicia unui act administrativ, în speța de față, a două Hotărâri adoptate de către Senatul universitar, iar în acest scop, instanța de fond încălcându-și competențele cu care a fost învestită își motivează anularea în parte a acestora pe argumente ce fac obiectul cererii principale, cum ar fi: fisa postului, norma didactică, norma universitară, state de funcții etc., aspecte care fac obiectul cererii principale, nicidecum ale prezentei cauze, disjunse de la cea principală,

7. Instanta de fond îsi motivează sentinta civilă recurată pe simple afirmații ale petentului, fara temei legal,

8. Atunci cand o instanta de contencios administrativ este investita sa se pronunțe asupra legalitatii unui act administrativ, nu poate tine seama de motivația ascunsa din spatele adoptarii celor doua hotarari (afirmația petentului),ci altele sunt aspectele care conduc la constatarea legalitatii unor astfel de acte (emitentul sa fie organul competent, obiectul hotararii sa fie legal, sa fie adoptata cu cvorumul cerut de lege, sa fie emisa in forma scrisa, sa fie semnata de cei in drept etc.).

9. Cat privește norma didactică, legiuitorul enumeră la art. 287 al (2) activități ce pot fi cuprinse în norma didactică, prin formularea “Norma didactică poate cuprinde” Formularea poate fiind o formulare neimperativă, lasă posibilitatea angajatorului de a prevedea și alte tipuri de activități,evident din domeniul învățământului care să poată fi incluse în norma didactică.

O norma de drept cu caracter permisiv cum este aceasta, nu poate fi considerată de către instanța de fond ca fiind o sintagma, ci trebuie interpretata ca fiind o posibilitate dată legiuitorului de a face ceva permis de lege.

10. Nu în ultimul rând, aceeași instanță de fond a nesocotit caracterul legal și temeinic al sarcinilor atribuite prin hotărârile atacate, deși acestea au temei legal și sunt activități în interesul învățământului. Aceste sarcini, atribuții, nu sunt străine unui cadru didactic universitar, ci chiar de acestea trebuie duse la îndeplinire, fiind de datoria fiecăruia dintre aceștia să contribuie la îndeplinirea lor.

Faptul că Senatul universitar a aprobat atribuirea acestora către salariați care au cea mai mare experiență profesională si chiar în funcții de conducere este rațiunea care a primat, nicidecum ca răspuns la unele aspecte de natură litigioasă existente sau nu între petent și conducerea anterioară sau actuală a subscrisei. Acestea au făcut sau pot face obiectul altor cauze, de altă natură, nicidecum obiectul acestei cauze.

Nici o instanță de fond, nu poate retine ca fiind nelegale sau netemeinice acte administrative, decât pe baza prevederilor legale si nu pe stări de fapt, afirmații sau lucruri ce nu au relevanță juridică si temei legal.

11. Dacă ar fi să ne referim la motivarea de către instanta de fond a sentintei civile recurate, în sensul anulării în parte a celor două acte administrative, pe argumente ce fac obiectul cererii principale, cum ar fi: fișa postului, norma didactică, norma universitară, state de funcții etc. ,aspecte care fac obiectul cererii principale, nicidecum ale prezentei cauze, disjunse de la cea principală, cu permisiunea onoratei instanțe de control judiciar, facem următoarele precizări, pentru a se observa inlaturarea apararilor noastre prin nesocotirea unor texte de lege cu caracter obligatoriu, dar si permisiv .

Cat privește susținerile petentului pe care intelege sa-si motiveze cererea de chemare in judecata principală, rugam onorata instanta de control judiciar sa retina urmatoarele aspecte specifice invatamantului superior romanesc avute in vedere de către toate universitățile din tara cu ocazia întocmirii unei fise de post pentru personalul didactic:

-Fisele posturilor se întocmesc de către angajator si nu de către angajat, asa cum arata petentul in mod eronat si tendentios ;

- la punctul A - Activitati normate in statul de funcții de personal didactic pe anul 2011/2012, se descarca si sunt descarcate toate activitatile prevăzute in statul de funcții in cuantum de 448 ore, reprezentând norma medie saptamanala de 16 ore).Celelalte activitati, in completare pina la 40 ore pe saptamana, prevăzute de Legea nr.53/2003 - Codul muncii, republicata, nu se inscriu in statul de funcții, ci sunt precizate prin fisa postului (anexam in acest sens, in extras statul de funcții de personal didactic).

-Petentul omite sa precizeze, faptul ca, cu de la sine putere si complet nelegal, in data de 14.10.2011 isi intocmeste propria fisa de post, pe care o transmite Directorului de departament, care a semnat-o si a transmisa spre semnare decanului Facultatii de Inginerie,

- Decanul Facultatii de Inginerie, constatand nereguli in completarea celor peste 44 fise de post corespunzătoare aceluiași număr de salariați, le retrimite spre refacere si din motivele de mai jos:

a) la punctul B - Activitati de pregătire stiintifica si metodica si alte activitati in interesul invatamantului, erau prevăzute 40 de ore de „Îndrumarea studentilor in cadrul cercurilor științifice studente sti ”, cu care decanul Facultatii de Inginerie nu a fost de acord, pentru a nu fi parte la un fals din partea petentului.

Nu poti prevedea . post si nici nu poti fi de acord sa menționezi . fisa, activitati de acest tip, pe care petentul nu le-a desfasurat efectiv pina acum, nici nu putea si nici nu poate sa le desfasoare intrucat in cadrul facultatii nu exista cercuri științifice studențești.

b) la punctul C - Activitati de cercetare, nici petentul si nici Directorul de departament nu a tinut cu / fara rea-credinta, desi trebuiau sa faca acest lucru, de prevederile Grilei de evaluare a rezultatelor cercetării științifice, aprobata de către Senatul universitar in ședința din data de 30.09.2011, unde se specifica expres, obligația fiecărui cadru didactic de a realiza minimum de 150 de ore de activități de cercetare științifică, așa cum de altfel le-a enumerat și decanul Facultății de Inginerie în adresa nr.26/13.01.2012.

c) dat fiind refuzul petentului de a semna fișa postului, decanul facultății i-a adus la cunoștință prevederile art. 2, art. 60 și art. 64 din regulamentul de organizare și funcționare a recurentei pârâte.

d) Cat privește grila de evaluare a rezultatelor cercetării stiintifice, aprobata de către Senatul universitar in ședința din data de 30.09.2011, unde se specifica expres, obligația fiecărui cadru didactic de a realiza minimum 150 de ore de activitati de cercetare stiintifica, aceasta s-a aporbat data fiind necesitatea armonizarii acesteia cu Metodologiile de evaluare auniversităților si de ierarhizare a programelor de studii.

E)Ultima ierarhizare a universităților nu este una foarte buna, iar activitatea de cercetare este un criteriu extrem de important, subscrisa prin aceasta masura, obligând din punct de vedere institutional toate cadrele didactice sa contribuie la imbunatatirea locului ocupat in prezent de către subscrisa in ierarhia universităților din tara.

f)Faptul ca, petentul contesta aspectele legate de cercetare stiintifica, nu reprezintă decât lipsa activitatii de cercetare a sa, desi aceasta este una din obligațiile cele mai importante si de stricta actualitate la nivelul invatamantului superior.

g)De altfel slaba activitate de cercetare stiintifica apetentului este dovedita si de Fisa de evaluare a activitatii pentru anul universitar încheiat (2010/2011) intocmita chiar de către petent si certificata de către șeful de catedra, de unde rezulta foarte clar faptul ca, petentul in cursul anului respectiv nu a elaborat decât un singur articol, si acela in calitate de coautor, publicat in Analele UCB, revista de categoria de categoria B+ (articolele publicate în acest tip de revistă nu se iau m calcul în evaluarea universității și a programelor de studii din domeniul ingineriei).

h) A mai arătat că, norma universitară cuprinde norma didactică și norma de cercetare.

i)De aceea la punctul B Activități de pregătire științifică și metodică și alte activități în interesul învățământului, i s-a repartizat activitatea “întocmirea situației inserției absolvenților de Ingineria sistemelor pe piața muncii pentru ultimii 5 anf Fac precizarea că în evaluarea universităților și ierarhizarea programelor de studii, dar și în evaluarea calității, un indicator foarte important este indicatorul Angajabilitate.

j) Pentru aprecierea acestui indicator departamentele trebuie să întocmească o situație privind angajarea absolvenților la intervale de timp diferite după data absolvirii (în primele șase luni, după doi ani).

k) Aceste situații nu intră în atribuțiile directorului de departament sau ale decanului așa cum prezintă petentul in acțiune.

l) Mai adăugam faptul că, în cadrul Facultatii de Inginerie se desfășoară multe alte activități care nu sunt prevăzute în Legea educației naționale nr. 1/2011, dar care sunt activități în interesul învățământului și niciun alt cadru didactic nu a refuzat îndeplinirea acestora (profesorul O. este singurul cadru didactic din facultate care a refuzat să semneze fișa postului),

m) Referitor la celălalt aspect sesizat de către petent în care acesta contestă capitolul III. care se prin dispoziții/decizii ale conducătorilor ierarhici sau hotărâri ale organelor colegiale de conducere ale facultății sau universității” .

n) Consideră că, aceste prevederi din fișa postului sunt întemeiate pe art. 40 din Legea nr. 53/2003 republicată, Codul muncii, prin care se prevede expres drepturile angajatorului: Art.40 al (1) lit. b) “Angajatorul are dreptul să stabilească atribuțiile fiecărui salariat, în condițiile legii”, lit. c) “să dea dispoziții cu caracter obligatoriu pentru salariat, în condițiile legii”, lit. d) “să stabilească obiectivele de performanță individuală, precum și criteriile de evaluare a realizării acestora”.

o) A mai precizat că, răspunsul Consiliului Facultății de Inginerie față de contestarea fișei postului de către petent a fost unul de respingere, așa cum rezultă din Hotărârea Consiliului Facultății de Inginerie nr. 270 din 20.12.2011, pe care o anexam.

p) Același răspuns de respingere a contestației a fost dat și de Senatul Universității întrunit în ședință în data de 22.12.2011 (art. 28 din Hotărârea de Senat nr. 102/22.12.2011).

q) Prin dispunerea măsurii refacerii fiselor de post, conducerea Facultatii de Inginerie nu a făcut altceva decât sa respecte prevederile Legii nr. 1/2011, a Metodologiilor specifice in vigoare, a Cartei UCB, dar si sa armonizeze si sa imbunatateasca cadrul legal privind activitatea cadrelor didactice si a întregii institutii, in conformitate cu noile standarde impuse de noua Lege a educației naționale.

r) Este regretabil faptul ca, petentul lasa sa se inteleaga faptul ca, nu este adeptul unei activitati de cercetare științifica sustinute, desi calitatea sa de cadru didactic, dar si gradul sau didactic de profesor universitar il obliga si moral si profesional la aceasta si cu atit mai mult cu cat contextul actual existent ca urmare a intrării in vigoare a noii legi de mai sus, pune un deosebit accent pe cercetare științifica in clasificarea universităților.

Temeiul de drept: art.299-304 pct.7 ,8, 9 și art.312 Cod de Procedură Civilă, Legea nr.53/2003-Codul muncii, republicata, Legea nr.1/2011 - Legea educației naționale, Carta Universității „C. Brancusi” din Targu-J., Regulamentul de organizare si funcționare al UCB etc..

Probei: a solicita iar instanța a încuviințat proba cu înscrisuri, cele depuse la instanța de fond.

Recursul este scutit de plata taxei judiciare de timbru și a timbrului judiciar

Legal citată, intimata pârâtă nu a depus întâmpinare dar s-a prezentat în instanță solicitând respingerea căii de atac, depunând concluzii scrise.

Considerentele instanței de recurs în raport de motivele de recurs invocate și de disp. art. 304 pct. 6, 7, 8 și 9 C.p.c:

1. În ceea ce privește pronunțarea de către instanța de fond și asupra obiectului cererii principale- anularea fișei postului nr. 1.2.3 și obligarea anjagatorului să întocmească o altă fișă a postului în conformitate cu statul de funcții- capăt de cerere cu care nu a fost investită și care formează obiectul dosarului nr._/95/2011 din care a fost disjunsă prezenta cauză, încălcând astfel dispozițiile art. 304 pct.6 C.p.c. nu poate fi reținută de către Curte, atât din considerentele sentinței recurate cât și din dispozitivul acesteia rezultând, fără putință de tăgadă, că instanța de fond s-a pronunțat strict asupra capetelor de cerere cu care a fost investită, respectiv anularea disp. art. 17 și 18 din Hotărârea nr. 100/30.11.2011și art. 11 din Hotărârea nr. 99/28.11.2011, ambele ale Senatului Universității „ C-tin B.”.

Faptul că, în analizarea legalității acestor acte instanța fondului a făcut referire și la fișa postului intimatului reclamant ca mijloc de probă( pagina 18 paragraf 3) nu este de natură a conduce la concluzia că s-a pronunțat și asupra legalității acestora.

2. Sub aspectul greșitei rețineri de către instanța de fond că ambele hotărâri atacate de intimatul reclamant sunt nemotivate- Curtea reține că, în mod corect instanța de fond a stabilit că niciuna dintre acestea nu cuprinde motivele pentru care intimatului reclamant i-au fost atribuite sarcinile de la art. 11 din Hotărârea nr. 99/28.11.2011 și de la art. 18 din Hotărârea de Senat nr. 100/30.11.2011( f. 9-13 dosar fond), limitându-se a menționa doar că se aprobă distribuirea de sarcini și atribuții diferitelor cadre didactice.

Nici in cuprinsul proceselor verbale din data de 28.11.2011, respectiv 30.11.2011( f. 54-59), cele care au stat la baza adoptării hotărârilor anterior menționate nu se regăsesc considerentele pentru care, în sarcina intimatului reclamant au fost stabilite atributii suplimentare.

3. În privința greșitei anulări a celor două acte, pentru argumentele expuse la lit a-c, Curtea reține că, prima instanță a făcut o corectă interpretare și aplicare a dispozițiilor art. 207,286-287 din Legea nr. 1/2011, respectiv art. 58, 99, 100-101 din Carta Universității” C-tin B.” din Tg-J. din care rezultă că, statele de funcții se întocmesc la nivelul departamentelor, prin consultarea membrilor acestora, ca urmare a precizării sarcinilor didactice și de cercetare de către consiliul facultății și se avizează de consiliul facultății sau, după caz, de consiliul școlii doctorale și se aprobă de senatul universitar, nefiind legală atribuirea de sarcini direct printr-o Hotărâre de Senat, cum s-a procedat în cazul intimatului reclamant.

Cum recurenta pârâtă nu a respectat procedura anterior descrisă în adoptarea hotărârilor contestate de intimatul reclamant în mod corect a reținut prima instanță că cele două acte administrative au fost adoptate cu nerespectarea principiului legalității, fiind astfel emis contrar prevederilor legale, respectiv a procedurii instituită de lege.

Este lipsit de relevanță argumentul invocat de recurentă privind respectarea cvorumului in adoptarea celor două acte atâta vreme cât procedura anterior descrisă nu a fost respectată.

Susținerea recurentului intimat cum că, prima instanță, in analizarea legalității celor două acte s-a pronunțat și asupra oportunității acestora dar și a operațiunilor care au stat la baza emiterii lor nu poate fi reținută de către instanța de control judiciar, prima instanță nefând altceva decât să respecte obligația instituită de disp. art. 261 C.p.c., respectiv să examineze efectiv apărările și susținerile părților, raspunzând motivat la toate susținerile acestora.

4. Sub aspectul inexistenței vreunui drept vătămat, Curtea reține că, potrivit disp. art.1 din Legea nr. 554/2004, in forma în vigoare la data emiterii celor două acte” (1) Orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea pagubei ce i-a fost cauzată. Interesul legitim poate fi atât privat, cât și public” iar conform art. 2 alin.1 lit. a din același act normativ, prin persoană vătămată înțelegându-se „orice persoană titulară a unui drept ori a unui interes legitim, vătămată de o autoritate publică printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri; în sensul prezentei legi, sunt asimilate persoanei vătămate și grupul de persoane fizice, fără personalitate juridică, titular al unor drepturi subiective sau interese legitime private, precum și organismele sociale care invocă vătămarea prin actul administrativ atacat fie a unui interes legitim public, fie a drepturilor și intereselor legitime ale unor persoane fizice determinate”.

În raport de situația de fapt dedusă judecății Curtea constată că intimatul reclamant este titularul dreptului de i se stabili in mod legal atributiile sale de serviciu, dreptul vătămat fiind acela că in mod nelegal i-au fost stabilite atributii.

5. În privința greșitei intepretări a dispozițiilor privind „ preluarea in gestiune a tuturor problemelor de la vechiul Senat și soluționarea acestora de către noul Senat, Curtea constată că prima instanță a făcut o corectă interpretarea a acestora in analizarea intregului material probator.

6. Sub aspectul incălcării de prima instanță a competenței prin reținerea de argumente ce fac obiectul cererii de chemare in judecată a dosarului nr._/95/2011, nu poate fi reținut de către Curte, atât din considerentele sentinței recurate cât și din dispozitivul acesteia rezultând, fără putință de tăgadă, că instanța de fond s-a pronunțat strict asupra capetelor de cerere cu care a fost investită, respectiv anularea disp. art. 17 și 18 din Hotărârea nr. 100/30.11.2011și art. 11 din Hotărârea nr. 99/28.11.2011, ambele ale Senatului Universității „ C-tin B.”.

7. Sub aspectul nemotivării sentinței recurate Curtea reține că, obligația instanței de a-și motiva hotărârea adoptată, consacrată legislativ în dispozițiile art.261 cod procedură civilă ca de altfel și cercetarea fondului cauzei are în vedere stabilirea în considerentele hotărârii a situației de fapt expusă în detaliu, încadrarea în drept, examinarea argumentelor părților și punctul de vedere al instanței față de fiecare argument relevant, și, nu în ultimul rând raționamentul logico-juridic care a fundamentat soluția adoptată.

Aceste cerințe legale sunt impuse de însăși esența înfăptuirii justiției, iar forța de convingere a unei hotărâri judecătorești rezidă din raționamentul logico-juridic clar explicitat și întemeiat pe considerente de drept.

În cauză, motivarea primei instanțe răspunde acestor exigențe legale, prima instanță examinând efectiv apărările și susținerile părților, raspunzând motivat la toate susținerile recurentei reclamante

Astfel, din considerentele sentinței recurate rezultă care au fost motivele pentru care instanța a respins cererea de chemare in judecată și care au fost probele care i-au format o astfel de convingere.

8. Pentru considerentele expuse la punctele 2 și 3 constată că motivul privind gresita constatare a nelegalității celor două acte nu poate fi reținut de Curte.

9. Sub aspectul gresitei interpretări de către instanța de fond a dispozițiilor art. 287 alin.2 din Legea nr. 1/2011, Curtea reține că prima instanță a interpretat această dispoziție coroborat cu cele prevăzute la art 207 și 287 din Legea nr. 1/2011, respectiv art. 58, 99, 100-101 din Carta Universității” C-tin B.” din Tg-J. din care rezultă că, statele de funcții se întocmesc la nivelul departamentelor, prin consultarea membrilor acestora, ca urmare a precizării sarcinilor didactice și de cercetare de către consiliul facultății și se avizează de consiliul facultății sau, după caz, de consiliul școlii doctorale și se aprobă de senatul universitar, nefiind legală atribuirea de sarcini direct printr-o Hotărâre de Senat, cum s-a procedat în cazul intimatului reclamant.

10. Aspectul invocat de recurenta reclamantă la pct.10 din cererea de recurs privind greșita anulare a celor două acte doar in baza unor dispoziții legale, fără a le raport la situați de fapt nu poate fi reținută de Curte, instanța de fond, in mod corect ajungând la concluzia că, prin raportare la situația de fapt a intimatului reclamant și la dispozițiile legale incidente cele două acte sunt nelegale( a se vedea și pct.2 și3 supra).

11. Susținerile recurentei pârâtă referitoare la motivarea hotărârii recurate doar prin prisma susținerilor intimatului reclamant, inlăturând, in mod nejustificat susținerile recurentei pârâte( pct. a-q din cererea de recurs) nu poate fi reținută de către Curte, prima instanță fundamentându-și soluția pe baza probelor administrate in cauză și prin aplicarea dispozițiilor legale incidente in cauză. Asa cum instanța de control judiciar a reținut la pct. 7, prima instanță a făcut o amplă analiză atât a susținerilor recurentei pârâte cât și ale intimatului reclamant. De asemenea, tot motivat a inlăturat și susținerilor ambelor părți pe care le-a considerat nefondate.

Susținerile recurentei pârâte referitoare la modul de intocmire a fișei postului intimatului reclamant Curtea constată că exced obiectului cererii de chemare in judecată, acestea urmând a fi analizate in cadrul dosarului nr._/95/2011. Referirile recurentei pârâte la activitatea de cercetare stiintifică sunt de asemenea străine de cauză, instanța fondului fiind investită doar cu analizarea legalității disp. art. 17 și 18 din Hotărârea nr. 100/30.11.2011și art. 11 din Hotărârea nr. 99/28.11.2011, ambele ale Senatului Universității „ C-tin B.” prin raportare la procedura de adoptare a acestora. A se vedea și considerentele pentru care au fost respinse motivele de recurs analizate la pct. 3,7 și 9.

În concluzie, criticile recurentei intimate sunt nefondate, astfel încât în raport de disp. art. 312 C.p.c. va respinge calea de atac ca nefondată.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge recursul formulat de pârâta U. "C. B." TG-J., împotriva sentinței nr.921 din 23.01.2013, pronunțată de Tribunalul Gorj, în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimatul reclamant O. O., ca nefundat.

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică de la 24 Octombrie 2013

Președinte,

C. A. G.

Judecător,

S. P.

Judecător,

G. D. C.

Grefier,

M. F.

Red/Tehnored. S.P.

2ex/30.10.2013

Jud. Fond L.M.Sarcina

← Pretentii. Decizia nr. 2013/2013. Curtea de Apel CRAIOVA		Pretentii. Decizia nr. 2013/2013. Curtea de Apel CRAIOVA →

Anulare act administrativ. Decizia nr. 2013/2013. Curtea de Apel CRAIOVA

Vezi și alte spețe de la aceeași instanță

Comentarii despre Anulare act administrativ. Decizia nr. 2013/2013. Curtea de Apel CRAIOVA