Anulare act administrativ. Sentința nr. 3021/2013. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 3021/2013 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 03-10-2013 în dosarul nr. 14506/95/2011*
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA C. ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr._/2013
Ședința publică de la 03 Octombrie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE M. F.
Judecător D. C.
Judecător L. C.
Grefier V. C.
S-a luat în examinare recursul declarat de reclamanta T. G. M. împotriva sentinței nr.3021 din data de 08 aprilie 2013, pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului Gorj, în contradictoriu cu intimata pârâtă C. DE A. DE SĂNĂTATE A JUDEȚULUI GORJ, având ca obiect anulare act administrativ.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a prezentat referatul cauzei de către grefier care învederează că recursul a fost declarat și motivat în termenul legal, iar intimata pârâtă a depus întâmpinare.
Curtea constatând cauza în stare de judecată și având în vedere că s- a solicitat judecarea cauzei în lipsă, conform art.242 alin.2 Cod procedură Civilă, a trecut la deliberări.
CURTEA
Asupra recursului de față;
Prin sentința nr. 3021 din data de 08 aprilie 2013, pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului Gorj s–a respins contestația formulată de reclamanta T. G. M. împotriva pârâtei Casa de Asigurări de Sănătate a județului Gorj.
Pentru a se pronunța această sentință s-au reținut următoarele:
Prin sentința 1016/2012, pronunțată de Tribunalul Gorj, a fost admisă în parte contestația, formulată de către reclamantă, anulată în parte decizia de impunere nr. 357/06.04.2011 referitoare la obligațiile de plată la fondul asigurărilor sociale de sănătate respectiv majorările de întârziere în sumă de 1.316 lei, penalități în sumă de 299 lei precum și decizia nr. 357/06.04.2011 referitoare la obligațiile de plată accesorii în sumă de 1603 lei., a fost menținută decizia nr. 357/2011 cu privire la baza de calcul, cota de contribuție și contribuție datorată și s-a constatat că a fost achitată contribuția datorată în cuantum 1936 lei.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs pârâta, care a fost admis prin decizia nr. 8606/2012 a Curții de Apel C., casată sentința și trimisă cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Indicațiile deciziei de casare, pentru instanța de fond, au fost acelea ca la rejudecare instanța va pune în discuția părților, respectiv a reclamantei dacă înțelege să conteste și decizia de anulare a penalităților de întârziere și în raport de dispozițiile legale incidente, se va pronunța și asupra deciziei de soluționare a contestației emisă în procedura administrativă.
Cu ocazia rejudecării cauzei după casare, reclamanta nu s-a prezentat în instanță pentru ca instanța să aibă posibilitatea să pună în discuție obligația acesteia de a stabili cadrul procesual dedus judecății în sensul contestației privind decizia de anulare a penalităților.
Referitor la această decizie s-a constatat că aceasta nu face obiectul prezentei contestații.
Astfel, prin contestația prin care reclamanta a sesizat instanța la data de 15.12.2011, reclamanta contestă doar decizia nr. 357/6.04.2011, referitoare la baza de calcul a obligațiilor de plată stabilită prin decizie în sarcina sa.
De altfel, reclamanta nici nu putea să conteste decizia nr. 22/2012 cu privire la penalitățile de întârziere și celelalte accesorii, prin contestația cu care a investit instanța, atâta timp cât această decizie a fost emisă ulterior, respectiv la data de 3.01.2012.
De asemenea, s-a constatat că prin această decizie, respectiv nr. 22 din 3.01.2011 au fost anulate penalitățile de întârziere în sumă de 304 lei și 50% din majorările de întârziere în sumă de 544 lei ca urmare a achitării integrale a debitului de către reclamantă la 28.12.2011.
Tot referitor la această decizie s-a constatat că deși pârâta prin răspunsul comunicat instanței, neagă faptul că reclamanta ar fi contestat în procedura administrativă decizia privind penalitățile, s-a făcut dovada de către reclamantă că această decizie a fost contestată în procedura administrativă la data de 31.01.2012, dovadă care s-a făcut și cu ocazia judecării în primul ciclu procesual (filele 21-22 din dosar).
S-a constatat că deși reclamanta a contestat în procedura administrativă decizia privind penalitățile, nu a fost emisă o decizie de către pârâtă pentru soluționarea acestei contestații, doar aceasta putând fi contestată ulterior în instanță.
Prin urmare, contestația împotriva deciziei nr. 357 din 6.04.2011 privind obligațiile de plată și care face obiectul contestației, rămâne fără obiect ca urmare a achitării debitului de către reclamantă iar referitor la decizia 22/2012 privind anularea penalităților, instanța nu s-a putut pronunța cu privire la această decizie atâta timp cât nu a fost investită cu o cerere în acest sens, cadrul procesual dedus judecății sub aspectul obiectului și părților, cu care se investește instanța ,este atributul exclusiv al reclamantei, instanța neputând stabili obiectul, ci doar califica acțiunea în funcție de motivele de fapt și de drept invocate de reclamantă.
_-95-2011*
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
În motivare, recurenta a susținut în esență, că cele reținute de instanța de fond, respectiv „contestația împotriva Deciziei nr. 357/2011 privind obligațiile de plată rămâne fără obiect ca urmare a achitării debitului de către reclamantă, iar referitor la Decizia nr. 22/2012 privind anularea penalităților, instanța nu se poate pronunța atâta timp cât nu a fost investită cu o cerere în acest sens(…)”sunt eronate, deoarece motivarea s-a datorat indicațiilor deciziei de casare de care recurenta nu a luat cunoștință întrucât nu i s-a comunicat, însă înțelege să conteste în mod expres Decizia nr. 357/06.04.2011 emisă de CAS referitoare la obligațiile de plată accesorii, motivat de faptul că între părți nu a existat conform Legii nr. 95/2006 nici un contract în care să se stipuleze obligații privind penalitățile și dobânzile, majorările de întârziere și nici nu i s-a adus la cunoștință sub o altă formă.
Recurenta nu a indicat temeiul de drept al cererii.
La data de 01.10.2013 s-a depus întâmpinare de către intimata CAS Gorj, prin care se solicită respingerea recursului ca nefondat și menținerea sentinței atacate.
În cuprinsul întâmpinării se arată că instanța de fond nu a avut posibilitatea de a pune în discuția părților, cu ocazia rejudecării cauzei dacă petenta intenționa să conteste și Decizia nr. 22/2012 privind accesoriile și nefiind investită cu această cerere, în mod corect s-a pronunțat numai asupra cererilor cu care a fost investită.
Examinând sentința atacată prin prisma criticilor formulate și în raport de actele depuse la dosar și dispozițiile legale incidente, Curtea apreciază că recursul este nefondat, pentru următoarele considerente:
Prin decizia de impunere nr. 357/2011 emisă de CAS Gorj, s-au stabilit în sarcina reclamantei obligații de plată la fondul asigurărilor sociale de sănătate pentru perioada 2006-2011 și majorări de întârziere și penalități de întârziere.
Ulterior, a fost emisă Decizia nr. 22/2011 prin care au fost anulate penalitățile de întârziere în sumă de 304 lei și 50% din majorările de întârziere în sumă de 544 lei, ca urmare a achitării integrale a debitului de către reclamantă la data de 28.12.2011.
Instanța de fond a reținut corect ca fiind rămasă fără obiect contestația împotriva Deciziei nr. 357/2011 ca urmare a achitării debitului integral de către reclamantă, iar în ce privește penalitățile de întârziere, acestea au fost anulate prin Decizia nr. 22/2012 emisă de CAS Gorj. Nefiind investită cu soluționarea unei contestații împotriva Deciziei nr. 22/2012, instanța de fond nu se putea pronunțat cu privire la acest petit, astfel cum s-a corect s-a reținut în considerentele sentinței atacate.
Într-adevăr, prin decizia de casare s-a stabilit de către instanța de control ca instanța de fond să pună în discuția părților, respectiv reclamantei dacă înțelege să conteste și Decizia nr. 22/2012 de anulare a penalităților de întârziere și în raport de dispozițiile legale incidente să se pronunțe asupra deciziei de soluționare a contestației emisă în procedura administrativă, însă reclamanta nu s-a prezentat în instanță în rejudecarea procesului și nu și-a precizat poziția cu privire la acest aspect, deși a luat cunoștință de lucrările dosarului, astfel cum rezultă din nota depusă la data de 27.03.2013 la dosar. În aceste împrejurări, instanța de fond a apreciat corect că nu este investită cu această cerere, procedând numai la soluționarea petitului vizând anularea Deciziei nr. 357/2011.
Faptul că recurentei nu i-a fost comunicată decizia instanței de casare prin care au fost date indicații instanței de fond nu este de natură să aducă atingere dreptului acesteia de apărare, în condițiile în care, potrivit art. 129 C.pr.civ., părțile au îndatorirea ca, în condițiile legii, să urmărească desfășurarea și finalizarea procesului. Din cuprinsul dosarului de fond se observă că reclamanta a fost legal citată, având posibilitatea să ia cunoștință de termenele acordate în cursul rejudecării cauzei, de actele și lucrările cauzei.
De altfel, recurenta menționează în cuprinsul cererii de recurs că înțelege să conteste în mod expres Decizia nr. 357/2011, cu privire la care instanța de fond s-a pronunțat, ci nu Decizia nr. 22/2012 la care se face referire în cuprinsul deciziei de casare.
Pentru aceste considerente, Curtea apreciază că recursul este nefondat, urmând ca, în temeiul art. 312 C.pr.civ. să dispună respingerea acestuia și menținerea sentinței atacate.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
D E CI DE:
Respinge recursul declarat de reclamanta T. G. M. împotriva sentinței nr.3021 din data de 08 aprilie 2013, pronunțată în dosarul nr._ al Tribunalului Gorj, în contradictoriu cu intimata pârâtă C. DE A. DE SĂNĂTATE A JUDEȚULUI GORJ, având ca obiect anulare act administrativ.
Irevocabilă
Pronunțată în ședința publică de la 03 Octombrie 2013.
Președinte, M. F. | Judecător, D. C. | Judecător, L. C. |
Grefier, V. C. |
Red.L.C.
V.C. /2EX/08 Octombrie 2013
J.F.L.B
| ← Pretentii. Decizia nr. 2013/2013. Curtea de Apel CRAIOVA | Pretentii. Decizia nr. 2013/2013. Curtea de Apel CRAIOVA → |
|---|
