Contestaţie act administrativ fiscal. Sentința nr. 250/2013. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 250/2013 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 13-06-2013 în dosarul nr. 419/54/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA C. ADMINISTRATIV SI FISCAL
SENTINȚA Nr. 250/2013
Ședința publică de la 13 Iunie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE G. C.
Grefier P. F.
x.x.x
S-a luat în examinare cererea de suspendare formulată de reclamanta . în contradictoriu cu pârâta AGENȚIA DE PLĂȚI PENTRU DEZVOLTARE RURALĂ ȘI PESCUIT.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns avocat A. G. pentru reclamanta . și consilier juridic L. C. pentru pârâta AGENȚIA DE PLĂȚI PENTRU DEZVOLTARE RURALĂ ȘI PESCUIT.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, avocat A. G. pentru reclamanta . depune cauțiunea în cuantum de_ lei, consemnată în recipisa nr._/1 din 12 iunie 2013, după care, apreciindu-se dosarul în stare de soluționare s-a acordat cuvântul asupra cererii de suspendare.
Avocat A. G. pentru reclamanta . arată că în cauză sunt îndeplinite cumulativ condițiile prevăzute de art.15 coroborate cu art.14 din Lg.554/2004 si solicita suspendarea actelor administrativ fiscale constand in procesul –verbal de constatare a nergulilor si de stabilire a creantelor bugetare,notificarea privind descoperirea unui debit nr._/29.11.2012 si decizia de solutionare a contestatiei nr.3566/07.02.2013.
Consilier juridic L. C. pentru pârâta AGENȚIA DE PLĂȚI PENTRU DEZVOLTARE RURALĂ ȘI PESCUIT solicită respingerea cererii ca neîntemeiată.
CURTEA
Asupra cererii de suspendare de față;
Prin completarea la cererea de chemare in judecata,reclamanta . a solicitat in contradictoriu cu APDRP suspendarea executarii actelor administrativ- fiscale constand in procesul-verbal de constatare a neregulilor si de stabilire a creantelor bugetare incheiat la data de 27.11.2012 privind proiectul ,,Extindere adapost pentru ingrasarea suinelor in .,, nr._/27.11.2012 si notificarea privind descoperirea unui debit nr._/29.11.2012.
Reclamantul sustine că dispozițiile legale prevazute de art.14 alin.1si art.15 alin.1 instituie pentru admisibilitatea cererii de suspendare a executării unui act administrativ două condiții care trebuie întrunite cumulativ, astfel:
existența unei pagube iminente si existența cazului bine justificat.
Cu privire la condiția producerii unei pagube iminente,reclamanta arata ca, prin executarea actelor administrativ-fiscale, mai înainte de soluționarea cererii de chemare în judecată formulată, există riscul producerii unor prejudicii materiale iminente ce nu s-ar putea repara altfel, având în vedere faptul că prin executarea actului afacerea sa este prejudiciată.
Se precizeaza că, societatea are ca obiect de activitate creșterea și comerțul cu animale (porcine) iar activitatea de creștere a porcinelor este complexă și cu desfășurare succesivă care necesită zilnic asigurarea hranei și tratamentelor medicale ale animalelor, întreținerea și curățenia incintelor unde are loc procesul de creștere (grajduri, anexe, silozuri furajere, etc.), asigurarea utilităților respectiv apă curentă, electricitate, încălzire, plata salariilor personalului etc.
Sustine reclamanta ca,având în vedere specificul activității, societatea are nevoie de fluxuri financiare zilnice pentru o bună organizare și funcționare a ciclului de producție, că are încheiate contracte de achiziție a hranei animalelor, de furnizare a utilităților, de întreținere și curățenie a incintelor unde se desfășoară activitatea, contracte care dau naștere în sarcina noastră a unor obligații de plată periodice (lunare/săptămânale) a bunurilor și/sau serviciilor și care dacă nu sunt respectate au drept consecință blocarea activității societății.
Se arata ca, pentru a-si realiza obiectul de activitate a incheiat contracte de vânzare-cumpărare cu . SRL și înregistrate sub nr. 13/04.01.2013, 16/07.03.2013, și 17/04.04.2013, contractul de vânzare-cumpărare nr. 660/13.04.2012 cu VAEX VARKENS BV OLANDA și actele adiționale la acesta, contractul de vânzare-cumpărare cu . nr. 1/04.04.2013, contractul de vânzare-cumpărare cu . SRL nr. 112/18.02.2013 și contractul de vânzare-cumpărare cu . nr. 101/06.03.2013.
Reclamanta precizeaza ca, în situația în care ar fi blocată activitatea curentă, societatea ar fi în imposibilitatea de a-și onora și contractele față de beneficiarii săi, contracte care prevăd livrări succesive de animale și care dacă nu sunt îndeplinite pot fi reziliate/denunțate de către aceștia, cu consecința plății de daune-interese (a se vedea în acest sens contractul de vânzare-cumpărare nr. 3256/17.01.2012 încheiat cu .).
Invedereaza reclamanta că împotriva societății noastre au fost emise acte de executare de către organele administrației fiscale, or în această situație, prin executarea acestor măsuri și disponibilizarea acestor sume de bani este prejudiciata (în acest sens, a se vedea titlul executoriu nr._/23.04.2013 și somația nr. 25/_ /_ emise de AFP Vârriu M.).
Mai mult, executarea efectivă a actului administrativ, înainte de verificarea legalității și temeiniciei acestuia de către instanța de judecată, poate genera numeroase litigii între reclamanta și partenerii sai contractuali, ca urmare a nerespectării dispozițiilor contractuale.
De asemenea, natura activității desfășurate de societatea noastră (creșterea și comercializarea porcinelor) impune rularea unor sume considerabile de bani, prin cumpărarea materiilor prime, a hranei, etc, comercializarea acestora și achitarea furnizorilor, ori, în mod evident că executarea actelor administrativ-fiscale ar întrerupe circuitul financiar al societății si ca în situația în care sunt deposedați de sumele prevăzute în actul administrativ ,a cărui suspendare o solicita, societatea noastră s-ar afla în imposibilitatea desfășurării activității curente cu consecința producerii unei pagube care nu ar putea fi reparată, cu atat mai mult cu cat, suma pentru care a fost emis actul administrativ reprezintă peste 20% din cifra de afaceri anuală a societății noastre, fiind de natură să creeze disfuncții economico-financiare mari în fluxurile bănești ale societății.
Or, este evident că executarea silită a societății pentru o astfel de sumă este de natură a conduce la o perturbare previzibilă gravă a funcționării acesteia cu consecințe negative, ceea ce poate avea ca efect imposibilitatea de desfășurare a activității și ajungerea în incapacitate de plată (în acest sens, a se vedea și Decizia nr. 2994/2007 a ICCJ - Secția de C. Administrativ și Fiscal).
In ceea ce privește producerea unei pagube iminente în patrimoniul sau,reclamanta a mai precizat că prezintă relevanță și faptul că are obligații lunare de plată a salariilor angajaților care nu ar putea fi îndeplinite în cazul în care actul administrativ-fiscal ar fi executat (în acest sens, a se vedea statele de plată a salariilor și extrasele de cont anexate la prezenta cerere).
De asemenea, s-a mai arătat că societatea are contractate credite de la instituții financiare bancare și/sau nebancare care presupun existența în patrimoniul sau a unor fluxuri financiare regulate pentru plata ratelor lunare și a dobânzilor aferente acestora (în acest sens, a se vedea contractul de credit revolving nr. 2043/09.08.2011 încheiat cu AGRICOVER CREDIT IFN SA, contractul de credit nr. 133/14.12.2009 încheiat cu BRD — Groupe Societe Generale, contractul de credit nr. 197/15.03.2012 încheiat cu BRD - Groupe Societe Generale și Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN SA, contractul de credit nr. 443/11.06.2012 încheiat cu BRD - Groupe Societe Generale și Fondul de Garantare a Creditului Rural IFN SA, contractul de credit nr. 284/_/26.06.2006 încheiat cu Banca Comercială Română SA).
Or, dacă aceste obligații nu sunt îndeplinite, având în vedere natura de titluri executorii a contractelor de credit, societatea noastră ar putea fi executată și deposedată de sumele de bani și sau/bunurile deținute asupra cărora au fost constituite garanții. Mai mult, pentru garantarea acestor obligații au fost emise de societate instrumente de plată (bilete la ordin) care dacă nu pot fi executate în circuitul de decontare bancară au drept consecință înregistrarea sa în Centrala Incidentelor de Plăți ,ce are ca efect scăderea bonității financiare și limitarea accesului societății la credite și implicit blocarea activității.
In acest sens, a mentionat că ,în practica judiciară, s-a apreciat că paralizarea activității unei societăți, cu consecințe asupra derulării contractelor agentului economic și asupra salarizării angajaților sunt de natură a justifica suspendarea actului administrativ contestat (în acest sens, a se vedea Decizia nr. 103/2007 pronunțată de ICCJ - Secția de contencios administrativ și fiscal) si că într-o speță similară Curtea de Apel C. s-a pronunțat în același sens (Sentința nr. 95/25.02.2013 pronunțată de Curtea de Apel C. - Secția de C. Administrativ și Fiscal în Dosarul nr._ ).
Reclamantul menționeaza că prin cererea de chemare în judecată este contestată valoarea creanțelor ,aceasta fiind stabilită în mod abuziv de către organele de control, intrucat procedurile de achiziție a bunurilor în desfășurarea/executarea contractului de finanțare au fost „validate"/avizate de autoritatea contractantă care a efectuat plata tranșelor de finanțare conform condițiilor contractuale si ca, din moment ce însăși autoritatea contractantă a validat aceste proceduri, reiese ca societatea nu s-a aflat în culpă mai ales că aceasta putea să dispună refacerea procedurilor de achiziție a bunurilor respective sau chiar să nu acorde finanțarea, în sensul de a considera cheltuielile ca fiind neeligibile la momentul formulării de către noi a cererilor de plată.
Apreciaza reclamanta că statul (bugetul general consolidat) nu este prejudiciat prin suspendarea executării actelor de control fiscal menționate, întrucât, potrivit reglementărilor în vigoare, pentru debitele neachitate la termen se calculează majorări de întârziere/penalități si că suspendarea executării actelor administrativ fiscale este vremelnică, deoarece ea subzistă doar până la soluționarea pe fond a cererii de chemare în judecată împotriva actului de control menționat.
In ceea ce priveste cazul bine justificat,se arata ca la data de 12.06.2009 între . (în calitate de beneficiar) și AGENȚIA DE PLĂȚI PENTRU DEZVOLTARE RURALĂ ȘI PESCUIT (în calitate de Autoritate Contractantă) s-a încheiat contractul de finanțare nr. C_019 pentru acordarea ajutorului financiar nerambursabil în condițiile Programului Național pentru Dezvoltare Rurală având ca obiect acordarea de finanțare nerambursabilă pentru proiectul „Extindere adăpost pentru îngrășarea suinelor în ." — beneficiar ., contract de finanțare ce a fost modificat prin două acte adiționale și prelungit până la data de 12.06.2012.
Arata reclamanta ca in perioada de executare a contractului de finanțare, a efectuat toate demersurile necesare pentru îndeplinirea obligațiilor asumate, în sensul că a efectuat procedurile de achiziții a bunurilor și lucrărilor, a notificat autoritatea contractantă cu privire la gradul de implementare a proiectului si ca aceasta din urma, la randul ei,și-a îndeplinit obligațiile asumate prin contractul de finanțare si a efectuat toate plățile aferente finanțării.
Sustine reclamanta că prin măsura suspendării actului administrativ-fiscal, creditoarea nu este prejudiciată, întrucât bunurile aflate în patrimoniul societății au o valoare care depășește cu mult valoarea creanței bugetare conform bilanțului contabil al societății și situației/balanței mijloacelor fixe anexate prezentei cereri si că, potrivit art.14 alin.2 din Anexa I la contractul de finantare, societatea nu poate să modifice substanțial proiectul european și nici să înstrăineze bunurile finanțate pentru o perioadă de 5 ani de la data ultimei plăți efectuate de autoritatea contractantă .
Precizeaza că bugetul general consolidat nu este prejudiciat deoarece împotriva societății au fost instituite măsuri asigurătorii asupra bunurilor aflate în patrimoniu,respectiv decizia de instituire a măsurilor asigurătorii nr. 4743/25.01.2013 și procesul-verbal de sechestru asigurător pentru bunuri imobile nr. 6341/05.02.2013 și nr._/16.05.2013 emise de Administrația Finanțelor Publice Vânju M..
In ceea ce priveste procedurile de achiziție a bunurilor în desfășurarea/executarea contractului de finanțare acestea au fost „validate"/avizate de autoritatea contractantă care a efectuat plata tranșelor de finanțare conform condițiilor contractuale astfel ca, din moment ce însăși autoritatea contractantă a validat aceste proceduri, reiese că societatea nu s-a aflat intrucat autoritatea contractantă (APDRP) putea să dispună refacerea procedurii de achiziție a bunurilor respective sau chiar să nu acorde finanțarea, daca aprecia cheltuielile ca fiind neeligibile.
Sustine reclamanta ca prin cererea de chemare în judecată au invocat atât motive de nelegalitate, cât și motive de netemeinicie a actului administrativ-fiscal menționat,astfel că se impune suspendarea executării actului menționat,cu atat mai mult cu cat, într-o speță similară însăși autoritatea contractantă a considerat că nu există conflict de interese în situația afinilor de gradul al II-lea (în acest sens a se vedea decizia nr. 5854/28.02.2013 a APDRP).
Apreciaza reclamanta, că există caz bine justificat în situația în care prin emiterea unui act administrativ este afectată activitatea desfășurată de alți agenți economici decât celui căruia i se adresează actul,or, societatea are în desfășurare contracte de achiziție materii prime, hrană pentru animale, etc, contracte de finanțare, precum și contracte de furnizare animale (porcine) către beneficiarii săi care în situația în care activitatea noastră ar fi blocată ar avea drept consecință dificultăți și în activitatea partenerilor sai.
La 04.06.2013,parata a depus intampinare la cererea de suspendare prin care a solicitat respingerea cererii de suspendare.
Parata arata ca in ceea ce priveste cererea de suspendare,reclamantul nu a indicat nicio imprejurare de natura sa creeze o indoiala serioasa asupra legalitatii actului administrativ atacat .
Se arata ca intre APDRP,in calitate de autoritate contractanta si reclamanta ,in calitate de beneficiar, s-a incheiat un contract de finantare avand ca obiect acordarea ajutorului financiar nerambursabil in cuantum de 15.015.200 lei pentru realizarea proiectului ,,Extindere adapost pentru ingrasarea suinelor in .,, si ca in baza formularului IRD 01nr.27.292/08.10.2012 Suspiciune de neregula/suspiciune de frauda,o echipa de control a procedat la efectuarea unei verificari a neregulilor rezultate din Nota de control DLAF nr._ din 28.09.2012 ,nereguli ce se refera la organizarea procedurilor de achizitiide bunuri,respectiv de lucrari si a intocmit Raportul de control al Directiei Control si Antifrauda nr.29.555/01.11.2012.
Parata arata ca in cadrul organizarii procedurilor de achizitii bunuri si lucrari,au fost constatate o . nereguli,respectiv: ofertele participante la licitatie prezinta asemanari evidente in modul de redactare,in forma de asezare in pagina a textului,termenul de furnizare a bunurilor,administratorul unei societati comerciale sustine ca nu a facut nicio oferta referitoare la respectivele bunuri, in desfasurarea procedurilor de achizitii de bunuri si lucrari,s-a constatat un conflict de interese si o situatie de incompatibilitate si ca societatea castigatoare a licitatie de lucrari a subcontractat o parte din lucrarile de constructii fara sa instiinteze beneficiarul si autoritatea contractanta.
Sustine parata ca prin neregulile constatate, reclamanta a incalcat obligatiile contractuale asumate prin contractul de finantare si dispozitiile legale aplicabile,respectiv OUG nr.13/2006 si Programul N. de Dezvoltare Rurala.
Examinând cererea privind suspendarea, prin prisma motivelor invocate, a probatoriului administrat în cauză și a legislației aplicabile, instanța reține:
Potrivit art. 14 din Legea 554/2004, suspendarea executării unui act administrativ se poate dispune în cazuri bine justificate și pentru prevenirea unei pagube iminente, odată cu sesizarea autorității publice care a emis actul.
Cele două condiții prevăzute în art. 14, respectiv cazul bine justificat și paguba iminentă sunt reciproc determinate, în sensul că pericolul producerii unei pagube iminente determină cazul bine justificat.
Ca principiu în Dreptul administrativ român operează prezumția de legalitate a actelor administrative, care sunt executorii din oficiu.
Această prezumție nu poate însă determina inaplicabilitatea dispozițiilor privind suspendarea actului administrativ fiscal, concluzie la care se ajunge dacă se absolutizează prezumția de legalitate de care se bucură actele administrative.
Prin urmare, prezumția de legalitate în materia executării actului administrativ are drept consecință doar caracterul executoriu din oficiu al actului administrativ însă nu poate împieta asupra prerogativei legale a instanței de a dispune asupra suspendării executării actului administrativ.
Instituția suspendării unui act administrativ reprezintă creația legislativă, în baza căreia judecătorul investit cu soluționarea unei astfel de cereri apreciază dacă sunt întrunite cele două condiții și vizează tocmai posibilitatea suspendării unui act administrativ, până la pronunțarea instanței, dată la care este consfințită legalitatea sau nelegalitatea acestuia.
Referitor la cazul bine justificat se reține că, structura de control din cadrul APDRP a aplicat legea in mod subiectiv si arbitrar, prevalându-se de un act normativ -OUG nr. 66/2011- intrat în vigoare după finalizarea procedurii de achiziție publică și încheierea contractului de lucrări, stabilind abateri și sancțiuni în condițiile acestui act normativ desi legislația în vigoare la data derulării procedurii în cauză nu conținea astfel de prevederi.
Instanta observa ca in Procesul-verbal de constatare a neregulilor si de stabilire a creantelor bugetare nr._/27.11.2012,intocmit de parata,nu se fac referiri la un prejudiciu cauzat bugetului Uniunii Europene sau fondurilor publice nationale din care s-a facut cofinantarea,retinandu-se doar ca reclamanta a incalcat procedura achizitiei publice ,a normelor privind conflictul de interese si incompatibilitatilor,fiind evidentiate faptele considerate drept abateri de la legalitate dar nu si urmarile acestora.
De altfel,reclamantei nu i se imputa ca ar fi cheltuit in mod necorespunzator sumele alocate din fondurile europene nerambursabile, ci, doar ca in utilizarea acestora au existat abateri de la legalitate, fara insa a se dovedi ca aceasta abatere de la legalitate a fost de natura sa cauzeze un prejudiciu bugetului Uniunii Europene sau fondurilor publice nationale.
Analizand în ansamblu apărările invocate de către reclamantă, instanța reține că argumentele aduse de reclamantă așa cum au fost mai sus prezentate succint constituie împrejurări legate de starea de fapt și de drept aparent veridice, de natură să creeze o îndoială serioasă în privința actului administrativ contestat.
Cazul bine justificat derivă și din faptul că procedura administrativă nu este finalizată, iar executarea, înainte de definitivarea acestei proceduri și mai înainte ca justiția să se pronunțe asupra legalității și temeiniciei datoriei constatate prin actul administrativ, constituie un motiv întemeiat la adoptarea soluției de suspendare a executării actului fiscal contestat.
Referitor la existența unei pagube iminente așa cum aceasta este definită în art. 2 alin. 1 lit. ș din Legea contenciosului administrativ se reține că și această condiție este îndeplinită în speță fiind previzibil prejudiciul material ce se poate produce reclamantei prin executarea de îndată a actului administrativ în raport de suma reținută prin executarea inerentă a sumei foarte mari înscrisă in titlul de creanță (1.590.427,98 lei), înainte de soluționarea contestației, situație ce conduce la paralizarea activității reclamantei, cu consecințe negative asupra derulării contractelor privind fluxul productiei (furnizorii de materii prime si servicii precum si beneficiarii livrarilor de animale), a contractelor bancare, a salarizării angajaților.
Ca urmare, față de probele administrate și de prevederile legale incidente, Curtea reține că în cauză sunt întrunite cumulativ condițiile prevăzute de art. 14 din Legea 554/2004 privind cazul bine justificat și iminența producerii unei pagube.
Alături de argumentele expuse mai sus, se are în vedere și recomandarea nr. R/89/8/13.09.1989 a Comitetului de Miniștrii din cadrul Consiliului Europei privind protecția jurisdicțională provizorie în materie administrativă.
Așa cum s-a arătat de altfel și în recomandarea 16/2003 a Comitetului Miniștrilor din cadrul Consiliului Europei, executarea deciziilor administrative trebuie să țină cont de drepturile și interesele persoanelor particulare.
Aceeași recomandare reamintește principiile din recomandarea nr. R/89/8 a Comitetului de Miniștrii care cheamă autoritatea jurisdicțională competentă, în speță instanța judecătorească, atunci când executarea unei decizii administrative este de natură să provoace daune grave particularilor cărora li se aplică decizia, să ia măsuri provizorii corespunzătoare.
Soluția suspendării actului administrativ până la pronunțarea instanței se circumscrie noțiunii de protecție provizorie corespunzătoare, măsură care se recomandă a fi luată de autoritatea jurisdicțională, fără ca astfel să se aducă atingere executării deciziilor autorităților administrative prin care se impun particularilor o . obligații.
Suspendarea pronunțată de instanță nu afectează principiul caracterului executoriu al actului administrativ, ci tocmai îl confirmă, căci partea apelează la hotărârea justiției pentru a nu executa actul până la finalizarea tuturor procedurilor jurisdicționale.
Ținând seama de considerentele de ordin legal expuse în prezenta hotărâre, de recomandările Comitetului de Miniștrii, pentru a evita excesul de putere din partea autorității fiscale și de circumstanțele cauzei, Curtea apreciază că executarea actului administrativ duce la paralizarea activitatii reclamantei cu consecinte negative asupra derularii contractelor ,asupra salarizarii angajatilor fiind de natură a crea pagube serioase, care pot să aibă consecințe grave în patrimoniul reclamantei.
In consecinta,potrivit art.15 din Legea contenciosului administrativ ,instanta va admite cererea de suspendare formulată de reclamanta si va dispune suspendarea procesului -verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr._ din 27.11.2012, notificarea privind descoperirea unui debit înregistrată sub nr._ din 29.11.2012 și decizia de soluționarea contestației nr.3566 din 7 februarie 2013, până la soluționarea irevocabilă a cauzei.
Stabilește termen fond la data de 27 iunie 2013, pentru discutarea probatoriilor.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite cererea de suspendare formulată de reclamanta . în contradictoriu cu pârâta AGENȚIA DE PLĂȚI PENTRU DEZVOLTARE RURALĂ ȘI PESCUIT.
Dispune suspendarea procesului -verbal de constatare a neregulilor și de stabilire a creanțelor bugetare nr._ din 27.11.2012, notificarea privind descoperirea unui debit înregistrată sub nr._ din 29.11.2012 și decizia de soluționarea contestației nr.3566 din 7 februarie 2013, până la soluționarea irevocabilă a cauzei.
Cu recurs.
Stabilește termen fond 27 iunie 2013.
Pronunțată în ședința publică de la 13 Iunie 2013
Președinte, G. C. | ||
Grefier, P. F. |
P.F. 19 Iunie 2013
| ← Anulare act administrativ. Decizia nr. 7592/2013. Curtea de Apel... | Pretentii. Decizia nr. 2013/2013. Curtea de Apel CRAIOVA → |
|---|
