Obligaţia de a face. Sentința nr. 183/2013. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 183/2013 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 22-04-2013 în dosarul nr. 509/54/2013
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA C. ADMINISTRATIV SI FISCAL
SENTINȚA Nr. 183/2013
Ședința publică de la 22 Aprilie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE: - L. C.
Grefier: - R. V.
S-a luat în examinare acțiunea formulată de reclamantul F. D. P. cu dom ales la cab. Av. N. I. – Dr. Tr. S.. .. 14, ., M. în contradictoriu cu pârâții U. S. HARET cu sediul în București, .. 13 și M. EDUCAȚIEI NAȚIONALE – București, sector 1, ., nr. 28-30, având ca obiect obligația de a face.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței cererea formulată de pârâtul M. EDUCAȚIEI NAȚIONALE prin care solicită amânarea cauzei în vederea comunicării unui exemplar al cererii de chemare în judecată, după care;
Instanța, respinge cererea de amânare a cauzei formulată de pârâtul M. EDUCAȚIEI NAȚIONALE și, invocă din oficiu, excepția necompetenței materiale a Curții de Apel C. în soluționarea prezentei cauze, în raport de dispozițiile art.10 din Legea nr.554/2004, rămânând în pronunțare asupra acesteia.
CURTEA
Asupra acțiunii de față;
Prin sentința nr. 2938 din data de 20 martie 2013 pronunțată de Tribunalul M. în dosarul nr._ s-a admis excepția de necompetență materială a cauzei de către Tribunal.
S-a constatat că nu este competent cu soluționarea acestui litigiu Tribunalul M. - Secția a II a Civilă, de C. Administrativ și Fiscal.
S-a declinat competența de soluționare a litigiului privind pe reclamantul F. D. P., cu domiciliul procesual ales la Cabinet Avocat N. I. C., din municipiul Drobeta Turnu Severin, ..14, ., județul M., pârâta U. S. HARET, cu sediul în municipiul București, ..13, sector 3 și chematul în garanție M. EDUCAȚIEI NAȚIONALE, cu sediul în municipiul București, ..28-30, sector 1, în favoarea Curții de Apel C..
Pentru a se pronunța astfel, Tribunalul a reținut următoarele:
Prin cererea de chemare în judecată reclamantul F. D. P. a chemat în judecată pârâta U. S. Haret solicitând obligarea pârâtei U. S. Haret la eliberarea diplomei de licență și a suplimentului de diplomă, în termen de 30 de zile de la pronunțarea sentinței și a cheltuielilor de judecată ocazionate cu acest proces, precum și obligarea chematului în garanție M. Educației Naționale să aprobe tipizarea formularelor de diplomă de licență în termen de 30 de zile de la rămânerea definitivă și irevocabilă a hotărârii, sub sancțiunea plății a 2000 lei penalități de întârziere, precum și să-i recunoască diploma de licență.
În prezentul litigiu instanța a fost investită cu soluționarea a două raporturi juridice obligaționale.
Subiectele primului raport juridic sunt M. Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului și U. „ S. Haret”, iar obiectul l-a constituit obligația ministerului de a tipări și comunica universității formularele tipizate constând în diploma de licență și supliment la diplomă, pentru reclamantul F. D. P..
Al doilea raport juridic a avut ca subiecte U. „S. Haret”, în calitate de pârât și reclamantul F. D. P., iar obiectul acestui raport a fost obligarea instituției de învățământ superior să-i elibereze diploma de licență și suplimentul la diplomă reclamantului care, a urmat în perioada 2006 – 2009 cursurile Facultății de Muzică ale Universității „S. Haret” – specializarea Pedagogie Muzicală, și a susținut și promovat examenul de licență în sesiunea 2009, conform adeverinței nr.28/06.07.2009.
Soluționarea celui de-al doilea raport juridic obligațional depinde de soluția ce se va pronunța în primul raport juridic.
Conform art.3 alin.1 din codul de procedură civilă și art.10 alin.1 din Legea nr.554/2004 Curțile de Apel judecă în primă instanță procesele și cererile în materie de contencios administrativ privind actele autorităților și instituțiilor publice.
M. Educației Naționale este potrivit art.1 din HG nr.53 /2011 privind organizarea și funcționarea Ministerului Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului, organ de specialitate al Administrației publice centrale, cu personalitate juridică, în subordinea guvernului.
U. S. Haret din București este, conform Legii nr.443/2002, instituție de învățământ superior, persoană juridică de drept privat și de utilitate publică, parte a sistemului național de învățământ superior care, poate fi asimilată autorității publice centrale, având în vedere faptul că are competență ce se exercită la nivel național, pe întreg teritoriul țării.
În acest sens, Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de C. Administrativ și Fiscal, prin decizia nr.604/31.01.2007, nepublicată, a reținut că dacă obiectul cauzei este contestarea unor acte emise de o instituție de învățământ superior, căreia, prin lege i-a fost acordată personalitate juridică de drept privat și a fost recunoscută utilitatea publică la nivel național, fiind asimilată potrivit art .2 alin.1 lit.b din Legea nr.554/2004 unei autorități publice centrale, sunt aplicabile prevederile art.10 alin.1 din Legea nr.554/2004 și art.3 pct.1 c.pr.civ.
Având în vedere motivele expuse mai sus, Tribunalul a reținut că pârâta U. S. Haret București este asimilată autorității publice centrale, în raport de prevederile art.10 alin.1 din Legea nr.554/2004 raportat la art.3 alin.1 pct.1 din codul de procedură civilă și a apreciat că, nu este competent Tribunalul M. cu soluționarea acestui litigiu, ci Curtea de Apel C. – Secția de C. Administrativ Fiscal, unde a fost declinată competența de soluționare.
Cauza a fost înregistrată pe rolul Curții de Apel C. sub nr._, primind termen de judecată la data de 22.04.2013, pentru când părțile au fost citate.
La termenul de azi, Curtea a invocat din oficiu excepția de necompetență materială privind soluționarea cauzei.
Examinând cu prioritate excepția invocata, Curtea constată ca este întemeiată pentru considerentele ce succed:
Potrivit art. 1 alin. l din Legea nr. 554/2004, „orice persoană care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim, de către o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluționarea în termenul legal a unei cereri, se poate adresa instanței de contencios administrativ competente, pentru anularea actului, recunoașterea dreptului pretins sau a interesului legitim și repararea cauzei ce i-a fost cauzată, iar interesul legitim poate fi atât privat, cât și public”.
Obiectul prezentului litigiu de contencios administrativ se referă la obligarea unei instituții de învățământ superior la eliberarea diplomei de licență și a suplimentului la diplomă precum și obligarea Ministerului Educației Naționale să aprobe tipizarea formularelor de diplomă de licență în termen de 30 de zile de la rămânerea definitivă și irevocabilă a hotărârii sub sancțiunea plății de 2000 lei penalități de întârziere precum și la recunoașterea diplomei de licență pentru reclamant, reclamant care a urmat în perioada 2006-2009 cursurile Facultății de Muzică ale Universității „S. Haret” din București specializarea Pedagogie Muzicală, cu durata de 3 ani.
Pârâta U. „S. Haret” este încadrată în noțiunea de autoritate publică, în sensul art. 2 alin. l lit. b teza a doua din Legea nr. 554/2004, care include în această definiție persoanele juridice de drept privat care, potrivit legii, au obținut statut de utilitate publică sau sunt autorizate să presteze un serviciu public, în regim de putere publică.
În speța de față, prin Legea nr. 443/2002 a fost înființată U. „S. Haret” din București, ca instituție de învățământ superior, persoană juridică de drept privat și de utilitate publică, parte a sistemului național de învățământ.
Potrivit art. l din H.G. nr. 81/2010, M. Educației, Cercetării, Tineretului și Sportului este organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridică în subordinea Guvernului și are rol de sinteză și coordonare în aplicarea strategiei și Programului de guvernare în domeniul educației, învățământului, cercetării științifice, dezvoltării tehnologice, tineretului și sportului.
U. S. Haret nu îndeplinește cerințele impuse de legiuitor pentru a fi calificată drept organ al autorității publice centrale. De altfel, niciun act normativ nu conține o asemenea reglementare pentru pârâta aflată în discuție.
În speță, o asemenea universitate nu poate fi încadrată decât în ipoteza unei autorități publice locale.
Art. 10 alin. 1 din Legea nr. 554/2004, modificată prevede următoarele: „Litigiile privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice locale și județene, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora de până la 500.000 lei se soluționează în fond de către tribunalele administrativ-fiscale, iar cele privind actele administrative emise sau încheiate de autoritățile publice centrale, precum și cele care privesc taxe și impozite, contribuții, datorii vamale, precum și accesorii ale acestora mai mari de 500.000 lei, se soluționează în fond de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel, dacă prin lege organică specială nu se prevede altfel”.
Prin urmare, specificul litigiilor care se desfășoară între persoanele fizice sau juridice și administrația publică determină, în mod necesar, existența unor reguli imperative în privința competenței instanțelor de contencios administrativ.
Pentru stabilirea competenței materiale, art. 10 alin. 1 din Legea nr. 554/2004 instituie două criterii: cel al rangului autorității care emite sau, după caz, încheie actul administrativ dedus judecății, în sistemul organelor administrației publice, respectiv criteriul valoric.
În speță, este aplicabil primul criteriu enunțat anterior, în plus, trebuie subliniat faptul că tribunalul este competent să soluționeze acest litigiu de contencios administrativ, față de împrejurarea că U. S. Haret este o autoritate publică locală. De asemenea, mai trebuie să fie relevat art. 2 pct. 1 lit. d din Codul de procedură civilă.
Potrivit prevederilor art. 10 alin. 3 din Legea nr. 554/2004, reclamantul se poate adresa instanței de la domiciliul său sau celei de la domiciliul pârâtului; dacă reclamantul a optat pentru instanța de la domiciliul pârâtului, nu se poate invoca excepția necompetenței teritoriale.
În speța de față, reclamantul a optat pentru instanța de la domiciliul lui, astfel că nu se mai poate pune în discuție competența teritorială a instanței în soluționarea cauzei.
Pentru aceste motive, având în vedere dispozițiile art. 10 alin. 1 și 3 din Legea nr. 554/2004 și în temeiul art. 158, art. 159 alin. 1 pct. 2 C.proc.civ. și art. 1591 C.proc.civ., Curtea va admite excepția necompetenței materiale și va declina competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului M. - Secția a II-a de C. Administrativ și Fiscal.
Constatând ivit conflictul negativ de competență potrivit art. 20 pct. 2 C.p.civ., Curtea de Apel C., în temeiul art. 21 C.p.civ., va sesiza ÎCCJ – Secția C. Administrativ și Fiscal pentru soluționarea conflictului negativ de competență și va suspenda judecata în prezenta cauză până la soluționarea conflictului negativ.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Declină competența de soluționare a acțiunii formulată de reclamantul F. D. P. cu dom ales la cab. Av. N. I. – Dr. Tr. S.. .. 14, ., M. în contradictoriu cu pârâții U. S. HARET cu sediul în București, .. 13 și M. EDUCAȚIEI NAȚIONALE – București, sector 1, ., nr. 28-30, în favoarea Tribunalului M. - Secția a II-a Civilă de C. Administrativ și Fiscal.
Constată conflict negativ de competență.
Sesizează ÎCCJ – Secția C. Administrativ și Fiscal pentru soluționarea conflictului negativ de competență.
Suspendă judecata în prezenta cauză până la soluționarea conflictului negativ.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 22 Aprilie 2013.
Președinte, L. C. | ||
Grefier, R. V. |
Red. LC. 2ex/29.04.2013
| ← Pretentii. Decizia nr. 2013/2013. Curtea de Apel CRAIOVA | Pretentii. Decizia nr. 3125/2013. Curtea de Apel CRAIOVA → |
|---|
