Pretentii. Sentința nr. 4072/2013. Curtea de Apel CRAIOVA
| Comentarii |
|
Sentința nr. 4072/2013 pronunțată de Curtea de Apel CRAIOVA la data de 12-02-2013 în dosarul nr. 2900/95/2012
Dosar nr._
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA C. ADMINISTRATIV SI FISCAL
DECIZIE Nr. 1400/2013
Ședința publică de la 12 Februarie 2013
Completul compus din:
PREȘEDINTE C. M.
Judecător A. I. A.
Judecător G. C.
Grefier D. F.
x.x.x.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta .. împotriva sentinței nr.4072 din 28 septembrie 2012, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata reclamantă S.C. P. M H.-PUNCT DE LUCRU TÂRGU-J..
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns avocat B. M. pentru recurenta pârâtă .. și consilier juridic L. C. pentru intimata reclamantă S.C. P. M H.-PUNCT DE LUCRU TÂRGU-J..
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, după care,
La interpelarea instanței, reprezentanții părților precizează că nu mai au cereri de formulat.
Constatând că nu mai sunt cereri formulate de către părți, Curtea apreciază cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra recursului de față.
Avocat B. M. pentru recurenta pârâtă .. solicită admiterea recursului, în principal, modificarea sentinței în sensul respingerii acțiunii, iar în subsidiar, casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare pentru completarea probatoriilor.
Susține că facturile nu sunt certe, lichide și exigibile și nu au fost acceptate la plată pentru neprestarea serviciilor. Precizează că nu este un motiv nou de recurs, ci se referă la faptul că sentința a fost motivată pe aspectul că nu s-au depus dovezi referitoare la neprestarea serviciilor. Arată că recurenta a solicitat prin notificări reducerea cantității de deșeuri, întrucât are ca obiect de activitate difuzare presă și nu produce deșeuri și consideră că instanța, în baza rolului activ ,trebuia să impună administrarea altor probe.
Consilier juridic L. C. pentru intimata reclamantă solicită respingerea recursului și menținerea sentinței ca temeinică și legală, susținând că recurenta nu a dovedit neîndeplinirea obligațiilor contractuale de către intimata reclamantă, iar încheierea contractului cu firma de salubrizare este o dovadă a faptului că societatea pârâtă produce deșeuri.
În replică, apărătorul recurentei precizează că este obligatorie încheierea unui contract cu o firmă de salubrizare.
CURTEA
Asupra recursului de față:
Prin sentința nr. 4072 din 28 septembrie 2012, Tribunalul Gorj a respins excepția necompetenței materiale, invocată de pârâtă.
A admis acțiunea, formulată de reclamantul S.C. P. M H. SRL C. - Punct de Lucru Târgu-J., în contradictoriu cu pârâta ..
A obligat pârâta să plătească reclamantei suma de 5.399,74 lei, reprezentând debit aferent perioadei 01.03._12, precum și suma de 928,61 lei, penalități de întârziere, calculate până la data de 20 martie 2012.
A obligat pârâta la plata sumei de 465,95 lei cheltuieli de judecată către reclamantă.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut că reclamanta a solicitat prin prezenta acțiune obligarea pârâtului la plata debitului în sumă de 5.399,74 lei cu titlu de debit cert, lichid si exigibil, reprezentând contravaloarea prestațiilor de salubrizare, efectuate de către societate în perioada 01.03._-31.01.2012; la plata sumei de 928,61 lei, reprezentând penalități de întârziere, în procent de 1% pe zi, raportate la debitul pe care aceasta îl are fața de reclamantă, calculate conform anexei și la plata cheltuielilor de judecată avansate în vederea judecării și soluționării prezentei cauze.
Privind excepția necompetenței materiale a Secției de contencios Administrativ și Fiscal, invocată de pârâtă prin întâmpinare, în baza disp.art.137 Cod procedură civilă, s-a constatat că aceasta este neîntemeiată și, pentru aceste considerente, a fost respinsă, cu motivarea din practicaua prezentei sentinței, ce face parte integrantă din hotărârea ce se va pronunța.
Referitor la fondul cauzei, s-a reținut că din actele dosarului rezultă că debitul a fost recunoscut prin semnarea contractului de prestări servicii încheiat între părți, în baza căruia au fost însușite facturile, astfel că pârâtul datorează reclamantei în totalitate suma de 5.399,74 lei, dar și penalitățile aferente acestei sume, ce nu pot depăși însă debitul care le generează.
Instanța a apreciat că afirmația pârâtei, în sensul că nu ar datora debitul rezultat din facturile depuse la dosar, de către reclamantă, nu a fost dovedită, nefiind administrate probe din care să rezulte că o anumită cantitate de deșeuri din cele facturate, nu ar fi fost ridicată de către reclamantă.
S-a reținut că în Contractul de prestări servicii depus la filele nr.6-7 din dosar, la Capitolul al II-lea Pct.4, s-a convenit, de ambele părți, că „prezentul contract s-a încheiat …în baza declarației pe proprie răspundere – Anexa nr.2 la Contract; pentru instituții publice și agenți economici se trece o cantitate de 5 mc /lună (deșeuri), conform breviarului de calcul – Anexa 3 la Contract”.
Așa fiind, rezultă chiar din cuprinsul Contractului dintre părți, care este guvernat de regula instituită prin disp.art.969 Cod civil, așa cum acesta era în vigoare la data încheierii convenții dintre părți, că reclamanta a facturat cantitatea de deșeuri prevăzută expres pentru societatea comercială pârâtă.
Nefiind depus vreun act adițional la acest Contract și nefiind administrate probe contrare celor consemnate în facturile emise, rezultă că acțiunea dedusă judecății este atât întemeiată, cât și dovedită, ceea ce conduce la concluzia că pârâta datorează întregul debit solicitat.
Cu referire la capătul de cerere privind plata de penalități, reclamanta a susținut că potrivit dispozițiilor din contractul părților, la acest debit pârâtul datorează suma de 928,61 lei penalități de întârziere ce nu au fost contestate de către pârât.
Într-adevăr, Capitolul VII din Contractul încheiat între părți, intitulat Răspunderea contractuală, prevede expres că neachitarea facturii de către utilizator în termen de 30 de zile de la data scadenței atrage penalități de întârziere stabilite conform reglementărilor legale în vigoare, iarvaloarea totală a penalităților nu va depăși valoarea facturii și se constituie în venit al operatorului.
În considerarea celor expuse, s-a apreciat că cererea accesorie de acordare a penalităților este admisibilă până la concurența debitului cert, lichid și exigibil, ce se cuantifică în suma de 928,61 lei.
În consecință, s-a instituit în sarcina pârâtului obligația de plată în favoarea reclamantei a sumei de 5.399,74 lei reprezentând debit neachitat la data soluționării cauzei, în expresia contravalorii prestațiilor efectuate în perioada 01.03._12 și a penalităților de întârziere ce se vor acorda până la concurența debitului care le-a generat, respectiv a sumei de 928,61 lei, calculate până la data de martie 20 martie 2012, conform anexei calculului consemnat cauzei.
Văzând și disp. art. 274 Cod pr. civ., a fost obligată pârâta și la plata sumei de 465,95 lei cheltuieli de judecată, reprezentând taxă timbru și timbru judiciar și dovedite prin chitanța și, respectiv timbrul judiciar mobil atașate la dosar.
Împotriva sentinței a declarat recurs pârâta .., care a criticat-o pentru nelegalitate și netemeinic.
Recurentul arată că în mod greșit instanța de fond a admis acțiunea motivat de faptul că între ei există un contract de prestări servicii, contract ce nu a fost respectat prin neachitarea contravalorii serviciului efectuat, întrucât a demonstrat cu acte faptul că niciodată pârâta nu a efectuat serviciile menționate în contract, în sensul că nu a ridicat cantitatea de deșeuri pentru care solicită suma de 5399 lei.
Arată recurenta că desfășoară activități de vânzare publicații și nu are deșeuri la nicunul din punctele de colectare și că nu se impune să plătească pentru ceea ce nu a beneficiat.
La 16.01.2013, intimata a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului și menținerea ca temeinică și legală a sentinței instanței de fond.
Examinând recursul prin prisma motivelor invocate, dar și potrivit art.3041 C. pr. civ., Curtea reține:
Prin contractul de prestare a serviciului de salubrizare nr._/22.01.2010, reclamanta intimată s-a obligat să presteze recurentei pârâte activități de colectare, transport și depozitare a deșeurilor municipale (a cantității de 5 m.c.), în baza unui tarif stabilit conform art. 12 alin.4 din contractul menționat.
Susținerea recurentei că a dovedit cu acte faptul că niciodată nu au fost prestate serviciile menționate în contract, în sensul că nu a fost ridicată cantitatea de deșeuri pentru care se solicită suma de 5399 lei, nu este fondată.
Singurele acte depuse instanței de fond constau în adresa din 16.06.2011 (fila 46) prin care recurenta solicită diminuarea valorii contractului la 1 m.c., precum și răspunsul (fila 45) intimatei reclamante din care reiese că în contract este specificată cantitatea de deșeuri pentru cele 13 puncte de lucru, precum și pentru restaurantul deschis la sediul societății.
Astfel, cele două adrese nu fac dovada că serviciile, ce fac obiectul contractului încheiat între părți, nu au fost prestate niciodată, așa cum susține recurenta.
Mai mult, emiterea celor 11 facturi, din care 4 facturi semnate și ștampilate de recurentă și 7 facturi comunicate prin scrisoare recomandată, fac dovada prestării serviciilor conform contractului de către intimata reclamantă în perioada 01.03._12.
Cum recurenta este cea care nu a respectat obligațiile contractuale asumate, întrucât nu a achitat contravaloarea serviciilor ce i-au fost prestate, Curtea constată că în mod temeinic și legal, în conformitate cu dispozițiile legale și clauzele contractuale însușite și asumate de părți, prima instanță a obligat pârâta la plata sumei de 5399 lei, reprezentând debit aferent perioadei 01.03._12 și la penalități în cuantum de 928,61 lei.
În consecință, în temeiul art. 312 C. pr. civ., Curtea va respinge recursul.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâta .. împotriva sentinței nr.4072 din 28 septembrie 2012, pronunțată de Tribunalul Gorj în dosarul nr._, în contradictoriu cu intimata reclamantă S.C. P. M H.-PUNCT DE LUCRU TÂRGU-J..
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică de la 12 Februarie 2013.
Președinte, C. M. | Judecător, A. I. A. | Judecător, G. C. |
Grefier, D. F. |
Red. jud. G.C.
Jud. fond S.I.T.
2ex/12.03.2013
| ← Pretentii. Decizia nr. 5641/2013. Curtea de Apel CRAIOVA | Pretentii. Decizia nr. 2013/2013. Curtea de Apel CRAIOVA → |
|---|
