Alte cereri. Decizia nr. 4023/2013. Curtea de Apel ORADEA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 4023/2013 pronunțată de Curtea de Apel ORADEA la data de 04-11-2013 în dosarul nr. 6641/111/2012
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Nr. operator de date cu caracter personal: 3159
Dosar nr._ /CA/2012
DECIZIA NR.4023/CA/2013 - R
Ședința publică din 4 noiembrie 2013
PREȘEDINTE: A. V. - judecător
JUDECĂTOR: S. M.
JUDECĂTOR: O. B.
GREFIER: A. Cărăgin
Pe rol fiind soluționarea recursului în contencios administrativ formulat de recurenta reclamantă E. O. cu domiciliul în Oradea, .. 9, . în contradictoriu cu intimata pârâtă AGENȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU PLĂȚI ȘI INSPECTIE SOCIALĂ BIHOR cu sediul în Oradea, .. 1/B, J. Bihor, împotriva sentinței nr.4667/CA/18.06.2013 pronunțată de Tribunalul Bihor, având ca obiect alte cereri.
La apelul nominal făcut în cauză au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei învederându-se instanței că recursul nu a fost timbrat deși recurenta a fost citată cu această mențiune, că intimata pârâtă a depus la dosar întâmpinare, precum și faptul că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, conform art.242 alin.2 Cod procedură civilă, după care:
Instanța din oficiu invocă excepția de netimbrare a recursului și având în vedere faptul că s-a solicitat judecarea cauzei în lipsă, conform art.242 alin.2 Cod procedură civilă, consideră cauza lămurită și rămâne în pronunțare asupra acesteia.
CURTEA DE APEL,
DELIBERÂND:
Asupra recursului în contencios administrativ de față, a constatat următoarele:
Prin sentința nr.4667/CA/18.06.2013 Tribunalul Bihor a respins excepția de tardivitate.
A admis excepția prescripției extinctive și, în consecință, respinge ca fiind prescrisă acțiunea formulată de reclamanta E. O. în contradictoriu cu pârâta AGENȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU PLĂȚI ȘI INSPECȚIE SOCIALĂ BIHOR.
Fără cheltuieli de judecată.
Pentru a pronunța astfel, instanța de fond a avut în vedere următoarele:
Obiectul dedus judecății îl reprezintă solicitarea reclamantei de obligare a pârâtei la achitarea indemnizației pentru creșterea copilului pentru cel de-al doilea minor născut dintr-o sarcină gemelară, aferentă perioadei 15.10.2007 (data nașterii minorilor) – 17.06.2009.
Examinând cu prioritate excepția de tardivitate a formulării acțiunii, instanța a constatat că obiectul dedus judecății îl reprezintă solicitarea reclamantei de obligare a pârâtei la plata a două indemnizații pentru creșterea copilului, câte una pentru fiecare dintre copiii minori născuți dintr-o sarcină gemelară. Astfel, reclamanta nu contestă modul de calcul și nici termenul de acordare a indemnizației pentru creșterea copilului stabilită prin decizia emisă pe seama sa, decizie care este supusă cenzurii în termen de 30 de zile de la data comunicării sale. Astfel, obiectul cauzei îl constituie pretențiile a căror drept de satisfacere poate fi realizat în termenul general de prescripție de 3 ani. Mai mult, din înscrisurile depuse la dosar nu rezultă data comunicării deciziei cu reclamanta, neexistând o confirmare sub semnătură de luare la cunoștință despre conținutul deciziei în discuție. Față de aceste considerente și văzând și principiul „in dubio pro reo”, instanța urmează să respingă ca nefondată excepția de tardivitate invocată.
Referitor la excepția de prescripție a dreptului la acțiune, instanța a constatat că, potrivit art.1 și 3 din D.L. nr.167/1958, în vigoare la data nașterii dreptului la acțiune, „dreptul la acțiune, având un obiect patrimonial, se stinge prin prescripție, dacă nu a fost exercitat în termenul stabilit în lege. Odată cu stingerea dreptului la acțiune privind un drept principal se stinge și dreptul la acțiune privind drepturile accesorii. … Termenul prescripției este de 3 ani”, iar potrivit reglementării legale în vigoare la data introducerii acțiunii în instanță, respectiv art.2517 din Noul Cod Civil, termenul general de prescripție este de 3 ani.
Din adeverința nr.47/21.11.2007, aflată la fila 32 dosar, a rezultat că reclamanta s-a aflat în concediu de maternitate în perioada 01.10.2007 – 30.11.2007, depunând cerere pentru acordarea indemnizației pentru creșterea copilului cu începere din data de 01.12 2007. Ori, potrivit art. 10 al.1 din OUG nr.148/2005, „drepturile prevazute de prezenta ordonanta de urgenta, reprezentand indemnizatie si stimulent, se cuvin si se platesc dupa cum urmeaza:
a) incepand cu ziua urmatoare celei in care inceteaza, conform legii, concediul de maternitate, daca cererea este depusa in termen de 60 de zile lucratoare de la acea data”. Prin urmare, nașterea dreptului la acțiune a avut loc la data de 15.10.2007, dată de la care începe să curgă termenul de prescripție de 3 ani. Ori, reclamanta a introdus acțiunea la instanță la data de 9 iulie 2012, cu mult peste termenul de 3 ani prevăzut de lege.
De precizat că indemnizația pentru creșterea copilului nu are natura unei creanțe fiscale, întrucât potrivit dispozițiilor art. 168 alin. (3) din Codul de procedură fiscală, titlul de creanță fiscală este actul prin care se stabilesc drepturile patrimoniale ale statului și obligațiile de plată corelative ale contribuabililor, ce rezultă din raporturile de drept material fiscal, întocmit de organele competente sau de persoanele îndreptățite potrivit legii, situație neincidentă în cauză.
În ceea ce privește pronunțarea Deciziei nr.26/14.11.2011 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, instanța a constatat că decizia dată în soluționarea recursului în interesul legii nu modifică în vreun fel textul de lege supus dezbaterii recursului, scopul pronunțării recursului în interesul legii reprezentându-l aplicarea unitară a dispozițiilor legii pe întreg teritoriul țării, astfel încât dreptul la acțiune pentru acordarea indemnizației pentru creșterea copilului s-a născut în același moment, independent de data pronunțării deciziei Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Față de aceste considerente, instanța a admis ca fondată excepția prescripției extinctive, cu consecința respingerii acțiunii ca prescrisă.
A constatat că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată din partea pârâtei.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs recurenta reclamantă E. O. solicitând admiterea recursului, casarea sentinței atacate și trimiterea dosarului pentru rejudecare la Tribunalul Bihor.
Intimata AJPIS Bihor prin întâmpinare a solicitat respingerea recursului și menținerea sentinței atacate.
La termenul din data de 4.11.2013 instanța din oficiu a invocat și a pus în discuția părților excepția netimbrării recursului, rămânând în pronunțare asupra acesteia.
Examinând actele și lucrările dosarului din perspectiva excepției invocate, Curtea de Apel reține următoarele:
Se constată că pentru termenul din 4.11.2013, recurenta reclamantă E. O., a fost citată cu mențiunea achitării taxei de timbru în sumă de 2 lei prin chitanță CEC plus 0,15 lei timbru judiciar, dar aceasta nu s-a conformat dispozițiilor instanței.
Față de aceste împrejurări, Curtea de Apel Oradea, în temeiul art.20 alin.1 și 3 din Legea nr.146/1997 urmează să admită excepția netimbrării invocată din oficiu și să anuleze ca netimbrat recursul de față, constatând că nu s-au solicitat cheltuieli de judecată.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE :
Anulează ca netimbrat recursul declarat de recurenta reclamantă E. O. cu domiciliul în Oradea, .. 9, . în contradictoriu cu intimata pârâtă AGENȚIA JUDEȚEANĂ PENTRU PLĂȚI ȘI INSPECTIE SOCIALĂ BIHOR cu sediul în Oradea, .. 1/B, J. Bihor, împotriva sentinței nr.4667/CA/18.06.2013 pronunțată de Tribunalul Bihorpe care o menține în totul.
Fără cheltuieli de judecată în recurs.
I R E V O C A B I L Ă .
Pronunțată în ședința publică din 4.11.2013.
PREȘEDINTE: JUDECĂTOR: JUDECĂTOR: GREFIER: A. V. S. M. O. B. A. Cărăgin
Red.hot.jud. A.V.
Jud.fond D.B.
Dact.A.C.
2 exemplare/6.11.2013
| ← Pretentii. Decizia nr. 3108/2013. Curtea de Apel ORADEA | Pretentii. Decizia nr. 2072/2013. Curtea de Apel ORADEA → |
|---|
