Pretentii. Decizia nr. 1350/2013. Curtea de Apel PITEŞTI
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1350/2013 pronunțată de Curtea de Apel PITEŞTI la data de 17-04-2013 în dosarul nr. 6913/109/2012
Operator date 3918
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA A II-A CIVILĂ, DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR._ DECIZIA NR. 1350/R-C.
Ședința publică din 17 aprilie 2013
Curtea compusă din:
Președinte: G. C. - președinte secție
C. G. N. - judecător
D. R. - judecător
F. I.-G. - grefier
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul declarat de DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE ARGEȘ, cu sediul în Pitești, ., județul Argeș, reprezentând interesele pârâtei ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE PITEȘTI, împotriva sentinței civile nr.1817/2012 din 07 septembrie 2012, pronunțată de Tribunalul Argeș - Secția civilă, în dosarul nr._, intimați fiind reclamantul B. F., cu domiciliul în ., pârâta ADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU, cu sediul în București, Splaiul Independenței, nr.294 Corp A, sector 6, și pârâta T. M. PITEȘTI, cu sediul în Pitești, ., județul Argeș.
La apelul nominal făcut în ședință publică, au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul este scutit de taxa judiciară de timbru.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, care învederează instanței că prin compartimentul arhivă, la data de 16 aprilie 2013, intimatul reclamant a depus la dosar un set de înscrisuri (fila 13).
Curtea, constatând terminată cercetarea judecătorească în faza de recurs și având în vedere că s-a solicitat judecata în lipsă potrivit art. 242 alin 2 Cod procedură civilă, reține cauza în vederea soluționării.
CURTEA
Asupra recursului de față, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la Tribunalul Argeș la data de 02.05.2012, reclamantul B. F. a chemat în judecată pe pârâtele Administrația F. pentru Mediu, Agenția Națională de Administrare Fiscală, Direcția Generală a Finanțelor Publice Argeș, Ministerul Economiei și Finanțelor – Agenția Națională de Administrare Fiscală – Administrația Finanțelor Publice a M. Pitești și T. M. Pitești, solicitând anularea deciziei de calcul nr._/02.02.2012 și obligarea la restituirea sumei de 822 lei, reprezentând taxă pe poluare, precum și la cheltuieli de judecată
În motivarea acțiunii reclamantul a arătat că a achiziționat un autoturism marca Audi A6, an fabricație 2009, pentru înmatricularea căruia în România i-a fost impusă plata sumei de 822 lei cu titlu de taxă de poluare, achitată cu chitanța . nr._/09.02.2012, taxă ce contravine normelor dreptului comunitar, respectiv art.90 paragraful 1 din T.C.E., și care prin urmare trebuie restituită integral.
La data de 03.09.2012, D.G.F.P. Argeș, în nume propriu și reprezentând Agenția Națională de Administrare Fiscală, precum și Administrația Finanțelor Publice Pitești, a solicitat respingerea acțiunii pe motiv că taxa de poluare încasată este legală, iar cererea de restituire nu se justifică. Totodată s-a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive a ANAF, DGFP Argeș și AFP Pitești, precum și excepția inadmisibilității.
La data de 04.09.2012 ANAF a depus întâmpinare, invocând excepția lipsei calității sale procesuale pasive, iar pe fond solicitând respingerea acțiunii ca neîntemeiată.
Prin sentința civilă nr.1817 din 07.09.2012 pronunțată de Tribunalul Argeș – Secția civilă – Complet specializat de contencios administrativ și fiscal a fost admisă în parte acțiunea formulată de reclamant, a fost anulată decizia de calcul nr._/02.02.2012 și au fost obligate pârâtele AFM, AFP Pitești și T. Pitești să restituie acestuia suma de 722 lei, în condițiile art.117 Cod procedură fiscală.
A fost respinsă acțiunea față de pârâtele ANAF și DGFP Argeș și a fost respinsă cererea privind plata cheltuielilor de judecată.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că reclamantul a achiziționat un autoturism marca Audi A6, an fabricație 2009, pentru înmatricularea căruia i-a fost impusă plata sumei de 822 lei, cu titlu de taxă de poluare .
Excepția lipsei calității procesuale pasive a A.F.P. nu este fondată, întrucât pârâtă a emis actul în baza căruia s-a calculat taxa pe poluare și, totodată, are atribuții date de lege în ce privește încasarea, dar și restituirea eventualelor taxe plătite de către contribuabili.
Nici excepția de inadmisibilitate nu este fondată deoarece nu s-a solicitat anularea chitanței, care nu reprezintă un act fiscal, ci a deciziei de calcul a taxei de poluare.
În ce privește posibilitatea pârâtei AFP Pitești și a Trezoreriei Pitești de a restitui suma, în speță este aplicabilă procedura prev. de art. 8 din HG nr. 686/2008 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a OUG 50/2008, care se aplică pentru identitate de rațiune juridică și atunci când restituirea se dispune cu privire la întreaga taxă și pentru motivul neconformității normei interne care a impus-o cu norma comunitară. Prin urmare, restituirea cade în sarcina organului fiscal care a și încasat suma, chiar dacă cel care va suporta restituirea este bugetul F. pentru Mediu.
Pe fond s-a reținut că OUG nr.50/2008, care a impus taxa plătită de reclamant pentru înmatricularea autovehiculului său, ce inițial fusese înmatriculat într-o altă țară din Uniunea Europeană, contravine art.110 din Tratatul de Funcționare a Uniunii Europene și jurisprudenței Curții de Justiție a Uniunii Europene, inclusiv hotărârii pronunțate în cauza C-402/09 T..
În ce privește faptul că la 12.01.2012 a intrat în vigoare Legea nr.9/2012, tribunalul a apreciat că acest act normativ nu se poate aplica unor situații anterioare, deoarece la momentul emiterii deciziei de calcul și al plății taxei criteriile de nediscriminare, așa cum sunt redate de CEJ, nu erau îndeplinite.
s-a mai reținut că ANAF și DGFP Argeș nu au emis actul a cărui anulare s-a solicitat în speță și nici nu atribuții legale în procedura de restituire a taxei pe poluare.
Împotriva sentinței a formulat recurs Direcția Generală a Finanțelor Publice Argeș, în numele pârâtei Administrația Finanțelor Publice Pitești, invocând dispoz. art. 304 pct.9 și art.3041 C.proc.civ. și criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie pentru următoarele motive:
- AFP Pitești nu are calitate procesuală pasivă în cererea de restituire a taxei pe poluare, ci doar Administrația F. de Mediu - ca instituție care are atribuția de a gestiona taxa respectivă potrivit art.1 și 5 din O.U.G. nr.50/2008. Potrivit Codului civil, orice plată presupune o datorie, iar ceea ce s-a plătit nu poate fi restituit. A.F.P. Pitești nu a avut niciodată calitatea de accipiens în raport cu reclamant, taxa fiind datorată legal Administrației F. pentru Mediu. AFP Pitești nu are calitate procesuală pasivă în privința restituirii taxei, întrucât taxa pe poluare nu se face venit la bugetul statului, ci la bugetul F. de Mediu, gestionat de AFM, organul fiscal având competențe stricte numai pentru calculul taxa și virarea sumei în contul AFM. Ca atare, nu există temei legal pentru obligarea organului fiscal să restituie suma în solidar cu AFM.
- sentința este nelegală și prin prisma incidenței excepției inadmisibilității, întrucât decizia de calcul nr._/02.02.2012 este act administrativ fiscal ce constituie titlu de creanță fiscală potrivit art.41 din O.G. nr.92/2003 și pct. 107.1 din H.G. nr.1050/2004.
- cererea de restituire nu se încadrează în dispozițiile art.117 din OG nr.92/2003. De asemenea, reclamantul a achitat taxa în mod benevol, înțelegând astfel să respecte prevederile legale în vigoare, iar actul în temeiul căruia acesta a înțeles să plătească taxa nu este actul administrativ fiscal atacat, ci Legea nr.9/2012.
Examinând sentința prin prisma criticilor invocate și în raport de dispoz. art. 304 pct. 9 și art. 3041 C.proc.civ., Curtea constată că recursul declarat de DGFP Argeș în numele AFP Pitești nu este fondat, pentru următoarele considerente:
Autovehiculul, pentru a cărui înmatriculare în România reclamantul a fost obligat să plătească taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule de 822 lei, a fost înmatriculat anterior, la 02.12.2008, în Germania – stat membru UE.
În speță, calitatea procesuală pasivă a AFP Pitești este justificată în privința restituirii taxei.
Astfel. potrivit art. 7 și art. 12 din Legea nr. 9/2012, sub imperiul cărora a fost făcută plata taxei din speță, restituirea valorii reziduale a autovehiculului și restituirea sumelor reprezentând diferențe de taxe plătite se solicită de la organul fiscal, chiar dacă, la momentul plății taxei, acesta a fost virată la bugetul F. pentru Mediu, administrat de AFM.
Prin urmare, dacă organul fiscal are competența de a restitui diferențele de taxe, pentru identitate de rațiune juridică are competența de a restitui și întreaga taxă, atunci cât restituirea se impune pentru motivul neconformității normei interne care a stabilit taxa cu norma comunitară. Ca atare, A.F.P. Pitești are calitate procesuală pasivă în cauză.
În ce privește inadmisibilitatea acțiunii reclamantului, Curtea constată că singurul argument adus de organul fiscal în justificarea acestei excepții în recurs l-a constituit faptul că decizia de calcul al taxei pentru emisiile poluante este un act administrativ fiscal și constituie titlu de creanță pentru suma individualizată.
Aceste aspect, însă, nu a fost contestat în speță. Obiectul cererii de chemare în judecată l-a constituit restituirea sumei plătită cu titlu de taxă pentru emisiile poluante în temeiul unor norme legale comunitare. Câtă vreme s-a stabilit că respectiva taxă a fost percepută nelegal din perspectiva dreptului comunitar, a cărui aplicare este prioritară în raport cu dreptul național, potrivit art. 148 alin. 2 din Constituția României, nu are relevanță că ea a fost stabilită printr-un titlu de creanță ce constituie act administrativ fiscal.
Sub aspectul încadrării cererii de restituire în cazurile exprese prevăzute de art.117 lit.a-h) Cod procedură fiscală, Curtea constată că cererea se circumscrie dispozițiilor art. 117 lit. d), conform cărora ”Se restituie, la cerere, debitorului următoarele sume: d) cele plătite ca urmare a aplicării eronate a prevederilor legale”, întrucât taxa pentru emisiile poluante urmează regimul juridic al impozitelor, taxelor, contribuțiilor și al altor sume datorate bugetului general consolidat, reglementat de Codul de procedură fiscală, potrivit art. 12 alin. 1 și 2 din OUG nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu. De asemenea, sunt incidente dispozițiile OMFP nr. 1899/2004.
În fine, în ce privește faptul că taxa a fost achitată benevol, Curtea constată, în raport de considerentele sus expuse, că acesta nu poate reprezenta un argument valabil care să justifice nelegalitatea perceperii taxei pentru emisiile poluante.
Pentru cele expuse, în baza art.312 alin.1 Cod procedură civilă, Curtea va respinge recursul ca nefondat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca nefondat recursul declarat de DIRECȚIA GENERALĂ A FINANȚELOR PUBLICE ARGEȘ, cu sediul în Pitești, ., județul Argeș, reprezentând interesele pârâtei ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE PITEȘTI, împotriva sentinței civile nr.1817/2012 din 07 septembrie 2012, pronunțată de Tribunalul Argeș - Secția civilă, în dosarul nr._, intimați fiind reclamantul B. F., cu domiciliul în ., pârâta ADMINISTRAȚIA F. PENTRU MEDIU, cu sediul în București, Splaiul Independenței, nr.294 Corp A, sector 6 și pârâta T. M. PITEȘTI cu sediul în Pitești, ., județul Argeș.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 17 aprilie 2013, la Curtea de Apel Pitești – Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal.
Președinte, G. C. | Judecător, C. G. N. | Judecător, D. R. |
Grefier, F. I.-G. |
Red.C.G.N.
EM/2 ex./30.04.2013
Jud.fond E.V.
| ← Obligaţia de a face. Decizia nr. 2279/2013. Curtea de Apel... | Pretentii. Decizia nr. 1361/2013. Curtea de Apel PITEŞTI → |
|---|
