Contestaţie act administrativ fiscal. Decizia nr. 1548/2013. Curtea de Apel TIMIŞOARA
| Comentarii |
|
Decizia nr. 1548/2013 pronunțată de Curtea de Apel TIMIŞOARA la data de 27-03-2013 în dosarul nr. 2060/115/2012
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928
SECȚIA C.
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR._
DECIZIA CIVILĂ NR. 1548
Ședința publică din 27.03.2013
PREȘEDINTE: Rujița R.
JUDECĂTOR: F. Ș.
JUDECĂTOR: G. O.
GREFIER:A. M. T.
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâta Administrația Finanțelor Publice Caransebeș, prin D. C.-S., și de D. C.-S. împotriva sentinței civile nr. 1291/22.10.2012, pronunțată de Tribunalul C. – S. în dosarul nr._ în contradictoriu cu reclamanta M. L. și chemata în garanție Administrația F. pentru Mediu, având ca obiect contestație act administrativ fiscal – OUG 50/2008.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care se constată că s-au depus la dosarul cauzei prin registratura instanței la data de 26.03.2013, de către reclamantă, concluzii scrise.
Instanța invocă, din oficiu, excepția lipsei calității procesuale a recurentei D. C.-S., constată cauza în stare de judecată și o reține spre soluționare.
CURTEA
Deliberând asupra recursurilor, constată:
Prin acțiunea în contencios administrativ înregistrată la 27.04.2012 la Tribunalul C. – S. sub nr._, reclamanta M. L. a chemat în judecată pârâta AFP Caransebeș și a solicitat anularea deciziei de calcul a taxei de poluare nr._/26.10.2010 și obligarea pârâtei de a-i restitui suma de 1774 lei și de a-i plăti dobânzile legale aferente.
În motivarea acțiunii, reclamanta a arătat că a achiziționat autoturismul marca Opel dintr-un stat membru al Uniunii Europene, iar pentru înmatricularea acestuia în România a fost obligată să achite suma de 1774 lei, reprezentând taxa pe poluare pentru autovehicule. A plătit această taxă și ca urmare și ca urmare i s-a întocmit cartea de identitate a vehiculului pe numele său.
Consideră că această taxă specială este încasă în mod nelegal, cu nerespectarea dispozițiilor art.90 (1) din Tratatul Comunității Europene.
Reclamanta a solicitat să se constate că taxa de poluare este ilegală, acesta fiind percepută în baza unor texte legale inaplicabile în dreptul intern, și să se observe că potrivit art.148 alin.2 și 4 din Constituție, României îi revine obligația de a aplica cu prioritate dreptul comunitar, în speță art.90 paragraf 1 din Tratatul Comunității Europene.
În drept, reclamanta a invocat disp. art.90, 25 din Tratatul CE, art.148 din Constituția României, art.214 ind.1-214 ind.3 Cod fiscal, art.124 Cod de procedură fiscală.
Pârâta a formulat cerere de chemare în garanție a Administrației F. pentru Mediu și a solicitat ca în cazul în care va fi admisă acțiunea reclamantei, să fie obligată chemata în garanție la plata sumelor pretinse de reclamantă.
În motivarea cererii, a arătat că sumele reprezentând taxele de poluare constituie venituri la bugetul F. de mediu și sunt gestionate de Administrația F. pentru Mediu.
În drept, a invocat art. 60-63 C. pr. civ.
Prin sentința civilă nr. 1291/22.10.2012, pronunțată în dosarul nr._, Tribunalul C.-S. a respins excepția neîndeplinirii procedurii prealabile administrative și a tardivității formulării procedurii prealabile administrative, invocate de pârâta.
A admis acțiunea formulată de către reclamanta M. L. în contradictoriu cu pârâta ADMINISTRAȚIA FINANȚELOR PUBLICE A MUN. CARANSEBEȘ.
A anulat decizia de calcul al taxei pe poluare pentru autovehicule nr._/26.10.2010, emisă de pârâtă.
A obligat pârâta să restituie reclamantei suma de 1774 lei, reprezentând taxă de poluare și a dobânda aferentă acesteia, calculată din ziua următoare expirării termenului de 45 de zile de la data de 10.04.2012 până la data plății efective a taxei pe poluare.
A admis cererea de chemare în garanție a ADMINISTRAȚIEI F. PENTRU MEDIU.
A obligat chemata în garanție să restituie pârâtei suma de 1774 lei, achitată cu titlu de taxă de poluare cât și dobânda legală aferentă, calculată potrivit art.124 Cod procedură fiscală
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut, analizând mai întâi excepția neîndeplinirii procedurii prealabile administrative, invocată de pârâtă, că prin hotărârea din data de 07.04.2011, în cauza C-402/09, Curtea de Justiție a Uniunii Europene s-a pronunțat în sensul că taxa de poluare reglementată de O.U.G. nr.50/2008 este contrară dispozițiilor art.110 din Tratatul de Funcționare al Uniunii Europene.
Conform jurisprudenței stabile a Curții de Justiție a Uniunii Europene, contribuabilii au dreptul la rambursarea impozitelor și taxelor prelevate de un stat membru cu încălcarea dreptului european.
Potrivit jurisprudenței instanței de la Luxemburg, sunt considerate rezonabile perioadele cuprinse între 3 și 5 ani de la data pronunțării Curții, prin care s-a constatat că taxa este necompatibilă cu dreptul european, pentru exercitarea dreptului de rambursare.
Din analiza hotărârii pronunțate de Curtea de Justiție a Uniunii Europene în afacerea Metallgesellschaft și Hoechst rezultă faptul că restituirea taxelor prelevate cu încălcarea dreptului european nu poate fi condiționată de contestarea reglementării la momentul efectuării plății, mai ales atunci când practica administrativă era în sensul respingerii contestațiilor contribuabililor, ceea ce înseamnă că autoritățile fiscale naționale nu pot invoca culpa contribuabililor, care nu au apelat la un remediu național ineficient, în condițiile în care aceste autorități sunt culpabile pentru aplicarea unor reguli naționale incompatibile cu dreptul european.
În aceste condiții, singura posibilitate pe care o au contribuabilii este aceea întemeiată pe dispozițiile art.148 alin.1 și 4 din Constituție și art.117 lit.d din Codul de procedură fiscală, respectiv să solicite restituirea taxei de poluare, constatată a fi contrară prevederilor art.110 din Tratatul de Funcționare al Uniunii Europene.
Pe cale de consecință, tribunalul a respins ca neîntemeiată excepția neîndeplinirii procedurii prealabile administrative.
Referitor la excepția tardivității formulării procedurii prealabile administrative, s-a reținut că reclamanta s-a adresat cu cerere scrisă înregistrată la AFP Caransebeș sub nr._/10.04.2012 pentru restituirea taxei pe poluare, iar prin adresa nr._/19.04.2012 i s-a respins solicitarea de restituire a taxei și de anulare a actului administrativ.
Deși această adresă nu constituie un act administrativ în sensul art. 41 din OG nr.92/2003, nu se poate imputa reclamantului faptul că nu a formulat prezenta acțiune în contencios administrativ împotriva unui act administrativ ce constituie răspuns la o plângere prealabilă.
Așadar, reclamanta s-a adresat organului emitent, solicitând atât anularea deciziei de calcul al taxei pe poluare pentru autovehicule, cât și restituirea taxei, neprimind însă în soluționarea cererii formulate un act administrativ de autoritate, fapt pentru care culpabilă se dovedește a fi pârâta în calitate de autoritate emitentă a actului contestat.
S-a reținut și Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție nr.24/14.11.2011, potrivit căreia „procedura de contestare prevăzută de art.7 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr.50/2008 raportat la art.205-218 din Codul de procedură fiscală nu se aplică în cazul cererilor de restituire a taxei de poluare întemeiate pe dispozițiile art.117 alin.1 lit. d din același cod”.
Prin urmare, s-a reținut că este nefondată excepția tardivității acțiunii.
Pe fondul cauzei, tribunalul a reținut că reclamanta M. L. a cumpărat dintr-un stat membru al Uniunii Europene un autoturism marca Opel, pentru care fost obligată să achite suma de 1774 lei, taxa pe poluare pentru autovehicul.
Taxa de poluare a fost calculată prin decizia nr._/26.10.2010, împotriva căreia reclamanta a formulat plângere la organul emitent, considerând că a fost percepută eronat, prin aplicarea greșită a legii, fiind în contradicție cu prevederile art.110 din Tratatul de Funcționare a Uniunii Europene.
Pârâta, prin răspunsul-adresă nr._/19.04.2012, a respins ca neîntemeiată contestația.
Tribunalul a reținut că reglementarea taxei de poluare pentru autovehicule a fost instituită începând cu data de 01.07.2008 prin O.U.G. nr.50/2008.
Curtea de Justiție a Uniunii Europene, sesizată cu privire la compatibilitatea acestei reglementări cu dreptul Uniunii, prin hotărârea din data de 07 aprilie 2011 în cauza C-402/09, s-a pronunțat în sensul că taxa de poluare reglementată prin O.U.G. nr.50/2008 este contrară dreptului Uniunii, respectiv prevederilor art.110 din Tratatul de Funcționare al Uniunii Europene.
Conform jurisprudenței constante a C.J.U.E., contribuabilii au dreptul la rambursarea impozitelor și taxelor prelevate de un stat membru cu încălcarea dreptului european (afacerea 199/82, San Giorgio, afacerile reunite C-441/98 și C-442/98, Michailidis etc.).
În conformitate cu prevederile art.148 alin.2 din Constituția României, tribunalul reține aplicabilitatea prioritară și directă a dispozițiilor art.110 din Tratatul de Funcționare a Uniunii Europene, în speța de față, tribunalul a reținut că taxa de poluare a fost încasată de pârâtă cu încălcarea dispozițiilor dreptului european și, pe cale de consecință, a anulat decizia de calcul al taxei pe poluare pentru autovehicule nr._/26.10.2010 și a obligat pârâta să restituie reclamantei suma de 1774 lei, reprezentând taxa de poluare.
În conformitate cu prevederile art.124 alin.1 din O.G. nr.92/2003, ,,pentru sumele de restituit sau de rambursat de la buget contribuabilii au dreptul la dobândă din ziua următoare expirării termenului prevăzut la art.117 alin.(2) și (2^1) sau la art.70, după caz, până la data stingerii prin oricare dintre modalitățile prevăzute de lege. Acordarea dobânzilor se face la cererea contribuabililor’’.
Art.70 alin.1 din Codul de procedură fiscală prevede că cererile depuse de contribuabili se soluționează de organul fiscal în termen de 45 de zile de la înregistrare.
Din interpretarea textelor aplicabile, rezultă că dobânda aferentă restituirii taxei pe poluare se datorează din ziua următoare expirării termenului de 45 de zile calculat de la data înregistrării în evidența pârâtei a cererii de restituire a taxei pe poluare formulată de reclamanta, respectiv de la data de 10.04.2012 și până la data plății efective.
Tribunalul a admis cererea de chemare în garanție a Administrației F. pentru Mediu, formulată de către pârâtă și a obligat chemata în garanție să plătească pârâtei suma de 1774 lei, reprezentând taxa de poluare, cu motivarea că, în conformitate cu prevederile art.1 alin.1 din O.U.G. nr.50/2008, taxa de poluare nu se face venit la bugetul de stat, ci constituie venit la bugetul F. pentru Mediu și se gestionează de Administrația F. pentru Mediu.
Împotriva sentinței civile nr. 1291/22.10.2012 a Tribunalului C. S. au declarat recurs în termenul legal pârâta AFP Caransebeș, prin D. C.-S., și D. C.-S. în nume propriu.
În motivarea recursului, au reiterat excepția neîndeplinirii procedurii prealabile administrative, prevăzută de art. 7 alin 1 din Legea nr. 554/2004
Înainte de a se adresa instanței de judecată reclamanta trebuia să formuleze în prealabil contestație împotriva actului administrativ fiscal, respectiv împotriva deciziei de calcul a taxei pe poluare
În cazul în care instanța consideră că reclamanta a îndeplinit procedura prealabilă administrativă prin cererea înregistrată la A.F.P. Caransebeș sub nr._/10.04.2012, a invocat excepția tardivității acesteia, raportat la emiterea deciziei de calcul a taxei pe poluare și a plății taxei pe poluare la data de 26.10.2012
Cererea reclamantei nr._/10.04.2012 este tardivă, fiind promovată în afara termenului de decădere de 30 de zile.
Potrivit art. 207 alin. 1 din O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedură fiscală, „Contestația se va depune în termen de 30 de zile de la data comunicării actului administrativ fiscal, sub sancțiunea decăderii".
Pe fondul cauzei au arătat că taxa pentru poluare în cuantum de 1.774 lei a fost calculată în temeiul OUG nr. 50/2008.
Prin aprobarea O.U.G. nr. 50/2008 privind taxa de poluare, România s-a aliniat tendinței internaționale de a fundamenta politica mediului pe principiul „poluatorul plătește", adoptarea taxei făcându-se în scopul asigurării protecției mediului prin realizarea unor programe și proiecte ținând cont de necesitatea adoptării de măsuri pentru a asigura respectarea normelor de drept comunitar aplicabile, inclusiv a jurisprudenței Curții de Justiție a Comunității Europene.
Așa cum este reglementată de O.U.G. nr. 50/2008, taxa de poluare este temeinică și legală, în conformitate cu normele de drept comunitar, această taxă nefiind contestată de Comisia Europeană sau alt organism comunitar.
Îndeplinind aceste condiții, este evident că taxa achitată de reclamantă este temeinică, legală și în conformitate cu normele comunitare, ea neputând fi restituită nici la cerere, nici în alt mod.
A decide altfel, ar însemna ca tocmai prin hotărârea pronunțată instanța să încalce normele comunitare, această taxă existând în mod legal în alte 16 state comunitare (Germania, Italia, Franța, etc); mai mult, ar însemna o îngrădire a politicii fiscale a statelor comunitare.
În drept, a invocat art. 304 pct. 9 C. pr. civ.
Reclamanta a depus la dosar concluzii scrise, prin care a solicitat respingerea recursului ca nefondat.
La termenul din 27.03.2013, din oficiu, instanța a pus în discuție lipsa calității procesuale active a recurentei D. C.-S..
Examinând hotărârea atacată în raport cu motivele invocate, precum și din oficiu conform art. 3041 și art. 306 alin 2 C. pr. civ., față de actele și lucrările dosarului, Curtea constată următoarele:
În ceea ce privește recursul pârâtei AFP Caransebeș în mod corect prima instanță a respins excepția neîndeplinirii de către reclamantă a procedurii prealabile administrative și a tardivității acestei proceduri.
Într-un recurs în interesul legii, prin Decizia nr. 24/14.11.2011, Înalta curte de Casație și Justiție a statuat că „procedura de contestare prevăzută de art. 7 din OUG nr. 50/2008 raportat la art. 205-218 din Codul de procedură fiscală nu se aplică în cazul cererilor de restituire a taxei de poluare întemeiate pe dispozițiile art. 117 alin 1 lit. d din același cod”.
Jurisprudența Curții Europene de Justiție este în același sens. Prin Hotărârea dată în cauza Metallgesellschaft și Hoechst, a precizat că restituirea taxelor prelevate cu încălcarea dreptului european nu poate fi condiționată de contestarea reglementării la momentul efectuării plății, mai ales atunci când practica administrativă era în sensul respingerii contestațiilor contribuabililor, ceea ce înseamnă că autoritățile fiscale naționale nu pot invoca o culpă a contribuabililor care nu au apelat la un remediu național ineficient, în condițiile în care aceste autorități sunt culpabile pentru aplicarea unor reguli naționale incompatibile cu dreptul european.
În speță se constată exact această situație, când reclamanta a fost obligată să achite taxa de poluare în baza OUG nr. 50/2008, care s-a dovedit însă a fi contrară legislației comunitare.
Cea mai importantă hotărâre a Curții de Justiție a Uniunii Europene în materia taxelor interne aplicate autoturismelor second hand cu prilejul înmatriculării pentru prima dată într-un stat membru al Uniunii Europene – raportat la împrejurarea că în această hotărâre se analizează chiar taxa de poluare instituită de Statul Român prin Ordonanța de Urgență nr.50/2008 – o constituie Hotărârea din 07.04.2011 dată în cauza C-402/09 (T. contra Statului Român).
În această hotărâre s-a analizat compatibilitatea cu art.110 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene a caracteristicilor reglementării taxei de poluare aplicabilă în România în temeiul Ordonanței de urgență a Guvernului nr.50/2008, în varianta inițială). S-a statuat că:
„Articolul 110 TFUE trebuie interpretat în sensul că se opune ca un stat membru să instituie o taxă pe poluare aplicată autovehiculelor cu ocazia primei lor înmatriculări în acest stat membru, dacă regimul acestei măsuri fiscale este astfel stabilit încât descurajează punerea în circulație, în statul membru menționat, a unor vehicule de ocazie cumpărate în alte state membre, fără însă a descuraja cumpărarea unor vehicule de ocazie având aceeași vechime și aceeași uzură de pe piața națională”.
Prin Hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene în cauza N. contra României, Curtea a reluat considerentele expuse în Hotărârea T., reținând în paragraful 27 că toate modificările succesive aduse Ordonanței de urgență a Guvernului nr.50/2008 prin Ordonanța de urgență a Guvernului nr.208/2008, Ordonanța de urgență a Guvernului nr.218/2008, Ordonanța de urgență a Guvernului nr.7/2009 și Ordonanța de urgență a Guvernului nr.117/2009 mențin un regim de impozitare care descurajează înmatricularea în România a unor autovehicule de ocazie cumpărate din alte state membre și care se caracterizează printr-o uzură și o vechime importante, în timp ce vehiculele similare puse în vânzare pe piața națională a vehiculelor de ocazie nu sunt în niciun fel grevate de o astfel de sarcină fiscală. S-a conchis în sensul că reglementarea națională are ca efect descurajarea importării și punerii în circulație în România a unor autovehicule de ocazie cumpărate din alte state membre și prin aceasta contravine art.110 al Tratatului privind funcționarea Uniunii Europene.
Obligativitatea respectării dreptului comunitar (european) și prioritatea acestuia față de reglementările interne rezultă din art.148 al.2 și 4 din Constituția României.
Taxa de poluare reglementată de OUG nr.50/2008 a fost considerată de Curtea de Justiție a Uniunii Europene ca fiind contrară art.110 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene.
Prin raportare la concluziile Hotărârii T., instanța constată că prezenta cauză nu diferă, sub aspectele analizate de Curtea de Justiție a Uniunii Europene, de cauza deferită instanței de contencios european.
Nu numai că taxa de poluare stabilită și impusă reclamantei în anul 2010 a fost calculată potrivit aceleiași formule de calcul cu aceea instituită prin Ordonanța de Urgență nr.50/2008 în varianta inițială – declarată de Curtea Europeană de Justiție ca fiind contrară art.110 TFUE, dar și cuantumul acestei taxe este majorat în raport cu această reglementare.
Reținând incompatibilitatea taxei de poluare instituite în sarcina reclamantei cu dispozițiile art.110 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene, în mod corect prima instanța a reținut temeinicia cererii de restituire a sumei percepute cu titlul de taxă de poluare în temeiul Ordonanței de urgență a Guvernului nr.50/2008.
În consecință, recursul declarat de AFP Caransebeș este nefondat, urmând a fi respins.
În ceea ce privește însă recursul declarat de D. C.-S. în nume propriu, Curtea constată că aceasta nu are calitatea procesuală necesară pentru a declara recurs.
Calea de atac a recursului este deschisă doar părților litigante, care au participat ca reclamante, pârâte, interveniente, chemate în garanție etc. la judecata în fond și, eventual, la judecata în apel.
În speță, D. C.-S. nu are calitate de parte în nume propriu în proces; nu a fost chemată în judecată în calitate de pârâtă și nici nu a intervenit în proces.
Faptul că are calitate de reprezentant al pârâtei AFP Caransebeș, în numele căreia a și declarat recurs, nu-i conferă și calitatea procesuală activă necesară de a declara recurs în nume propriu.
Prin urmare, recursul declarat de D. C. Severinîn nume propriu va fi respins pentru lipsa calității sale procesuale active.
Față de aceste considerente, în baza art. 312 alin. 1 C. pr. civ., Curtea va respinge recursul declarat de pârâta Administrația Finanțelor Publice Caransebeș, prin D. C.-S., și de D. C.-S. împotriva sentinței civile nr. 1291/22.10.2012, pronunțată de Tribunalul C. – S. în dosarul nr._ .
Întrucât reclamanta M. L. nu a făcut dovada cheltuielilor de judecată efectuate în recurs, în baza art. 1169 C. civ., Curtea va respinge cererea acesteia pentru cheltuielile de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de pârâta Administrația Finanțelor Publice Caransebeș, prin D. C.-S., și de D. C.-S. împotriva sentinței civile nr. 1291/22.10.2012, pronunțată de Tribunalul C. – S. în dosarul nr._ .
Respinge cererea reclamantei M. L. pentru cheltuielile de judecată în recurs
Irevocabilă
Pronunțată în ședința publică azi, 27.03.2013
PREȘEDINTE,JUDECĂTOR,JUDECĂTOR,
Rujița RAMBUFlorin ȘUIUGheorghe O.
GREFIER,
A. M. T.
Red. RR/ 19.04.2013
Teh. AMT/2 ex./09.05.2013
| ← Contestaţie act administrativ fiscal. Decizia nr. 9302/2013.... | Contestaţie act administrativ fiscal. Decizia nr. 25/2013.... → |
|---|
