CSJ. Decizia nr. 636/2003. Contencios
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIŢIE
SECŢIA DE contencios ADMINISTRATIV
Decizia nr. 636/2003
Dosar nr. 567/2001
Şedinţa publică din 14 februarie 2003
Asupra recursului de faţă;
Din examinarea lucrărilor din dosar, constată următoarele:
Prin cererea înregistrată la 16 ianuarie 2001, Societatea de Vânătoare M., cu domiciliul ales la secretarul său din Bacău, a declarat recurs împotriva sentinţei civile nr. 195 din 19 decembrie 2000, pronunţată de Curtea de Apel Bacău, solicitând casarea acesteia pentru nelegalitate şi netemeinicie.
În motivarea recursului, recurenta a susţinut că în mod greşit s-a reţinut de instanţa de fond că cererea de chemare în judecată formulată de reprezentanţii legali, O.M., în calitate de preşedinte şi C.V., secretar, a fost retrasă, renunţându-se la ea. întrucât cele două persoane nu au nici o calitate în asociaţie.
S-a mai susţinut că la fiecare termen de judecată s-a făcut precizarea către instanţa de fond că numitul C.V. a fost „destituit" şi a fost reclamant organelor de urmărire penală, că ar fi delapidat fondurile asociaţiei, că refuză să restituie ştampila asociaţiei şi că cei doi au săvârşit infracţiunea de fals şi uzurpare de calităţi oficiale.
De asemenea, s-a precizat că numitul P.I. (cel care a şi semnat recursul de faţă pentru Societatea de Vânătoare M.) este avocat, a semnat sub titulatura de preşedinte al societăţii, tot el reprezentând ca avocat, asociaţia recurentă şi a cerut admiterea recursului şi obligarea Ministerului Agriculturii şi Alimentaţiei să încheie contractul de atribuire în gestiune a fondului de vânătoare, asociaţiei recurente.
În cauză s-a depus întâmpinare de Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, prin care s-a solicitat respingerea recursului formulat de Societatea de Vânătoare M. Bacău, împotriva sentinţei civile nr. 195 din 19 decembrie 2000, pronunţată de Curtea de Apel Bacău.
S-a susţinut că în mod corect şi legal, instanţa a luat act de renunţarea la judecată, potrivit art. 246 C. proc. civ., de către reclamantă, prin reprezentanţii săi legali.
S-a invocat adresa nr. 136 din 28 septembrie 2000, formulată de Societatea de Vânătoare M. Bacău, persoană juridică cu calitate procesuală activă.
A mai precizat intimatul că din adresa societăţii rezultă că acţiunea a fost semnată, iniţial, în numele societăţii, de persoane ce nu au calitatea de reprezentanţi legali ai acesteia, întrucât Adunarea Generală, întrunită în ziua de 28 iulie 2000, a hotărât îndepărtarea din funcţia de preşedinte a numitului P.I. şi excluderea sa din rândurile membrilor asociaţi. Aşa fiind, susţinerea din motivele de recurs formulate de recurenta-reclamantă, că acţiunea nu ar fi fost făcută de persoana fizică P.I., ci de Societatea de Vânătoare M., prin reprezentanţi legali, nu are suport, întrucât acesta nu era reprezentantul legal, de drept, al acesteia.
Din actele cauzei, Curtea Supremă de Justiţie constată următoarele:
Prin sentinţa nr. 195 din 19 decembrie 2000, Curtea de Apel Bacău a luat act că reclamanta Societatea de Vânătoare M. a renunţat la judecata acţiunii formulate împotriva Ministerului Apelor Pădurilor şi Protecţiei Mediului.
Totodată, s-a respins pentru lipsa calităţii procesuale active, acţiunea formulată de reclamantul P.I.
S-a reţinut că cererea de chemare în judecată a fost formulată pentru anularea hotărârii din data de 17 august 2000, a Ministerului Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului, prin care a fost respinsă cererea societăţii de vânătoare, pentru atribuirea spre gestionare a fondului de vânătoare Lipova, nefiind corectă susţinerea din actul administrativ că ar exista două societăţi cu aceeaşi denumire, ce au solicitat atribuirea fondului de vânătoare.
Este de precizat că această acţiune a fost formulată la 18 septembrie 2000, a fost semnată de P.I., persoană care potrivit procesului-verbal întocmit de Adunarea Generală a Societăţii de Vânătoare M., a fost îndepărtată din funcţia de preşedinte (pct.,6), fiind şi exclus din calitatea de membru al societăţii-recurente în cauză.
Mai este de observat că există o declaraţie a numitului P.I. (avocat), datată 22 februarie 2002, prin care precizează că se retrage din funcţia de preşedinte al Societăţii de Vânătoare M. Bacău, declarându-se demisionat, devenind neutru faţă de această societate.
Totodată, îşi retrage toate reclamaţiile şi sesizările ce poartă semnătura sa, împotriva numitului C.V., atât la Poliţie, cât şi la Parchet, sau aflate în curs de judecată la instanţe, întrucât a interpretat greşit unele informaţii asupra acestuia. Mai mult, s-a angajat să nu deranjeze buna funcţionare a societăţii.
Din actele cauzei, Curtea Supremă de Justiţie constată că Societatea de Vânătoare M. Bacău nu a primit spre gestionare fondul de vânătoare nr. 30 Lipova, nu pentru motivele indicate de P.I., în acţiunea promovată la 18 septembrie 2000, când nu mai era preşedintele societăţii şi nici măcar membru asociat, ci pentru că nu s-au îndeplinit prevederile art. 8 alin. (1) din Regulamentul privind atribuirea în gestiune a fondurilor de vânătoare şi organizarea licitaţiilor pentru atribuirea în gestiune, aprobat prin Ordinul nr. 664/2000 al ministrului apelor, pădurilor şi protecţiei mediului.
Ministerul Agriculturii, Alimentaţiei şi Pădurilor, prin adresa nr. 46472 din 14 martie 2001, a Direcţiei de Vânătoare şi Salmonicultură, a precizat mai mult, că societatea recurentă, neavând nici calitatea de vechi gestionar, în baza Legii nr. 26/1976, asupra fondului de vânătoare nr. 30 Lipova, nu poate beneficia, în acţiunea de atribuire a fondului de vânătoare în gestiune, nici de dreptul de preemţiune prevăzut de art. 12 alin. (1) din Legea nr. 103/1996.
Numitul P.I. a făcut de-a lungul timpului. mai multe sesizări penale împotriva numiţilor O.M. şi C.V., care, însă, nu au fost trimişi în judecată penală, reţinându-se în sarcina acestora o abatere administrativă. ce nu prezintă pericolul social al unei infracţiuni.
Cert este, deci, că în momentul în care s-a formulat acţiunea de către numitul P.I. în dosarul nr. 4057/2000, al Curţii de Apel Bacău, în care s-a pronunţat hotărârea atacată în cauză, cu recurs, acesta nu mai era nici membru asociat, nici preşedinte al Societăţii de Vânătoare M., deci nu mai era reprezentant legal al persoanei juridice, pentru a formula acţiunea, astfel că acesta nu avea calitate procesuală pentru a formula acţiune.
În aceste condiţii, renunţarea la acţiune este legal formulată la data de 28 septembrie 2000, astfel încât sentinţa recurată fiind legală şi temeinică, recursul declarat va fi respins ca neîntemeiat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de Societatea de Vânătoare M. Bacău, împotriva sentinţei civile nr. 195 din 19 decembrie 2000, a Curţii de Apel Bacău, secţia comercială şi de contencios administrativ.
Pronunţată în şedinţă publică, astăzi 14 februarie 2003.
| ← CSJ. Decizia nr. 635/2003. Contencios. în anulare. Contestaţie... | CSJ. Decizia nr. 637/2003. Contencios → |
|---|
