Contencios electoral. Alegeri locale. Contestaţie privitoare la unele consemnări în procesele-verbale electorale. Hotărâre a Biroului Electoral Judeţean de soluţionare a contestaţiei. Accesul liber la justiţie. Competenţa instanţei de contencios administr
| Comentarii |
|
Hotărârile emise de Biroul Electoral Judeţean şi Biroul Electoral Central au caracterul unor acte administrative care sunt supuse controlului judecătoresc. A exclude aceste acte de la controlul judecătoresc ar echivala cu o denegare de dreptate, cu o încălcare a prevederilor constituţionale (art. 21) unde în alin. (2) se dispune că nici o lege nu poate îngrădi dreptul persoanei fizice sau juridice de a se adresa justiţiei.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, secţia de contencios administrativ şi fiscal, nr. 5559 din 30 Iunie 2004
Prin cererea înregistrată sub nr. 1185/A/2004 la Curtea de Apel Craiova, secția de contencios administrativ, organizația județeană Dolj a P.S.D. a chemat în judecată Biroul Electoral Central și Biroul Electoral județean Dolj, pentru ca, în contradictoriu cu aceștia, să se constate ilegalitatea hotărârilor pronunțate prin care au fost respinse contestațiile în temeiul Legii nr. 67/2004. S-a solicitat să se constate că procesul-verbal încheiat de Biroul Electoral al secției de votare nr. 1 din cadrul circumscripției electorale 75 Murgoși a consemnat date contrare realității în ce privește numărul de voturi valabil exprimate în favoarea listei de candidați propusă de P.S.D. pentru consiliul județean și, ca o consecință, să se dispună renumerotarea voturilor și încheierea unui nou proces-verbal. în motivarea acțiunii s-a precizat că, deși nu este prevăzută de Legea nr. 67/2004, acțiunea se întemeiază pe principiul constituțional al accesului liber la justiție, în sensul că nu pot scăpa controlului judecătoresc operațiunile privind constatarea rezultatelor alegerilor, în cazul în care organismele care trebuie să verifice aceste lucruri nu rezolvă neregularitățile .
Organizația Județeană Dolj a P.D. a formulat o cerere de intervenție în interes propriu și a solicitat respingerea cererii ca inadmisibilă, iar în subsidiar ca nefondată, deoarece procesul-verbal a fost semnat și de către reprezentanți P.S.D., care nu au făcut nici o contestație.
Curtea de Apel Craiova, secția de contencios administrativ, a admis în parte cererea formulată de Organizația Județeană Dolj a P.S.D. în contradictoriu cu Biroul Electoral Central și Biroul Electoral de Circumscripție Dolj. A respins cererea de intervenție în interes propriu formulată de Organizația Județeană Dolj a P.D. A anulat hotărârea nr. 21 din 9 iunie 2004 a Biroului Electoral de Circumscripție Județeană Dolj nr. 17 și hotărârea nr. 112 din 9 iunie 2004 a Biroului Electoral Central și a obligat Biroul Electoral de Circumscripție Județeană să examineze contestația reclamantului pe fond.
Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut că Legea nr. 67/2004 pentru alegerile autorităților administrației publice locale a prevăzut situația în care se pot formula contestații la instanțele judecătorești și modul de soluționare al acestora, speța de față nefiind reglementată expres. Potrivit art. 87 din Legea nr. 67/2004, în timpul operațiunilor de votare, de deschidere a urnelor, de numărare și totalizare a voturilor și de înregistrare a rezultatelor votărilor se pot face întâmpinări cu privire la aceste operațiuni, care se soluționează de biroul electoral al secției de votare. împotriva soluției date se poate face contestație care se soluționează de președintele biroului electoral al secției de votare, în conformitate cu art. 87 alin. (3) din aceeași lege. Deși legea nu a prevăzut nici o procedură judiciară, ulterior, Organizația Județeană Dolj a P.S.D. a adresat o contestație Biroului Electoral de Circumscripție Județeană Dolj, care a respins-o ca inadmisibilă, iar mai departe către Biroul Electoral Central, care a respins-o ca nedovedită.
în drept, instanța de fond a reținut că potrivit art. 21 din Constituția României, orice persoană se poate adresa justiției pentru apărarea drepturilor și libertăților și nici o lege nu poate îngrădi acest drept. De asemenea, instanța a mai reținut că legea contenciosului administrativ se interpretează prin prisma prevederilor constituționale iar actele a căror anulare s-a solicitat au caracterul de acte administrativ-jurisdicționale. în acest context, s-a constatat că soluțiile pronunțate de Biroul Electoral de Circumscripție Județeană și Biroul Electoral Central sunt eronate, deoarece din interpretarea textelor legale nu rezultă că nedepunerea întâmpinării la Biroul Electoral al secției de votare ar conduce la pierderea dreptului de a formula contestație.
în speță, nu s-a pus problema legalității unui act, a unei decizii luate pe parcursul procesului de votare, ci s-au contestat unele consemnări din procesul-verbal privind stabilirea rezultatului votării. Curtea a mai reținut că o eroare în întocmirea procesului-verbal poate vicia rezultatele și determina să nu se reflecte voința alegătorilor exprimată prin vot, de aceea respingerea contestației pentru lipsa întâmpinării, așa cum a reținut Biroul Electoral de Circumscripție Județeană, a fost considerată ca nelegală, întrucât centralizarea voturilor la nivelul circumscripției județene se face numai după primirea proceselor-verbale și soluționarea contestației, așa cum prevede art. 90 alin. (1) din Legea nr. 67/2004. Biroul Electoral Central a respins contestația, apreciind că nu au fost depuse probe, de aceea instanța a anulat cele două hotărâri, urmând ca Biroul Electoral de Circumscripție să examineze cererea pe fond.
în ce privește exactitatea datelor înscrise în procesul-verbal, renumărarea voturilor, instanța a reținut că această situație o poate dispune Biroul Electoral Județean.
împotriva acestei hotărâri a declarat recurs Biroul Electoral Central, invocând nelegalitatea deciziei. în motivarea recursului s-a susținut că hotărârile atacate, pronunțate în cadrul procedurii speciale prevăzute pentru alegerile locale reglementate de Legea nr. 67/2004 nu reprezintă acte jurisdicționale ce ar putea fi susceptibile de aplicarea art. 1 din Legea nr. 29/1990. S-a mai susținut că Legea nr. 67/2004 a prevăzut expres cazurile în care sunt competente de a se pronunța instanțele judecătorești, ca instanțe de drept comun, și că nu este instituită competența materială a acestora pentru desființarea hotărârilor pronunțate de organismele electorale, în speță Biroul Electoral de Circumscripție Județeană și Biroul Electoral Central, constituite ca singurele în măsură să urmărească aplicarea dispozițiilor legale privitoare la alegeri, conform art. 25 lit. a) din Legea nr. 67/2004, aceasta fiind o competență specială.
Recursul este nefondat.
Referitor la prima critică, înalta Curte de Casație și Justiție constată că cele două hotărâri emise de Biroul Electoral Județean de Circumscripție Dolj și Biroul Electoral Central au caracterul unor acte administrative care sunt supuse controlului judecătoresc, așa cum corect s-a reținut și de instanța de fond. Rezultă că respingerea contestației de către Biroul Electoral Județean ca inadmisibilă este contrarie atât dispozițiilor Legii nr. 67/2004, cât și prevederilor constituționale.
în art. 117 din Capitolul VI din Legea nr. 67/2004, referitor la dispoziții tranzitorii și finale, se prevede modalitatea de judecare a întâmpinărilor contestațiilor și a oricăror alte cereri prevăzute de prezenta lege. împrejurarea că petenta nu a formulat întâmpinare și că a semnat procesul-verbal nu atrage sancțiunea decăderii acesteia din dreptul de a contesta unele consemnări, legea neavând nici un fel de dispoziții în acest sens. Mai este de observat în legătură cu recursul în sine, că potrivit alin. (2) al art. 117 din Legea nr. 67/2004, acesta este inadmisibil, întrucât hotărârile pronunțate asupra acestor contestații sunt definitive și irevocabile, calea de atac nemaiexistând.
Dar, având în vedere argumentarea făcută de instanța de fond, în sensul că legea nu ar cuprinde dispoziții exprese referitoare la modalitatea de contestare a actelor emise de autoritățile electorale, înalta Curte de Casație și Justiție constată, într-adevăr că a exclude aceste acte de la controlul judecătoresc ar echivala cu o denegare de dreptate, cu o încălcare a prevederilor constituționale (art. 21), unde în alin. (2) se specifică că nici o lege nu poate îngrădi dreptul persoanei fizice sau juridice de-a se adresa justiției. De altfel, însuși Biroul Electoral Central nu a mai reținut inadmisibilitatea contestației când a analizat-o, ci numai faptul că nu a fost dovedită.
în speță, nu s-a pus problema legalității unui act, ci au fost contestate unele consemnări în procesul-verbal privind rezultatul votării. Este lesne de înțeles că o eroare în întocmirea procesului-verbal poate duce la vicierea rezultatelor, care să nu reflecte voința alegătorilor exprimată prin vot și că tocmai această situație trebuia analizată de Biroul Electoral de Circumscripție Județeană. Susținerea recurentei că nu a fost instituită competența materială a instanțelor judecătorești de a cenzura contestația ce se referă la o asemenea eroare este în afara legii și a principiilor constituționale enunțate, astfel că și această critică este apreciată ca nefondată.
Față de cele expuse, recursul a fost respins, ca nefondat.
| ← Personal vamal. Neacordarea de majorări salariale. Greşita... | Drepturi extratabulare ale cooperativelor de consum. Drept de... → |
|---|
