Achizitii publice jurisprudenta. Decizia 211/2009. Curtea de Apel Constanta

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL CONSTANȚA

SECȚIA COMERCIALĂ, MARITIMĂ ȘI FLUVIALĂ,

CONTENCIOS ADMINISTRATIV ȘI FISCAL

DECIZIA CIVILĂ NR. 211/CA

Ședința publică de la 20 Mai 2009

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Elena Carina Gheorma

JUDECĂTOR 2: Nastasia Cuculis

JUDECĂTOR 3: Mihaela

Grefier -

Pe rol judecarea plângerii formulată de reclamanta - COMPANIA NAȚIONALĂ ADMINISTRAȚIA -, cu sediul în C, Port C, Gara Maritimă, împotriva deciziei nr. 1248/123C10/1073 pronunțată de Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor în contradictoriu cu pârâtul - - SRL, cu sediul în P,-, județ P, având ca obiect litigiu privind achizițiile publice.

La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns pentru reclamantă în baza delegației depusă la dosar, lipsind pârâta.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

În referatul oral făcut asupra cauzei grefierul de ședință învederează că plângerea formulată de reclamantă este timbrată cu taxă judiciară de timbru în sumă de 4 lei conform nr. 257/28.04.2009 depusă la dosar, timbru judiciar de 1 leu.

Pentru reclamantă reprezentantul legal arată că nu are cereri prealabile de formulat, probe de administrat solicită cuvântul pentru dezbateri.

Curtea ia act că nu mai sunt cereri prealabile de formulat, probe de administrat constată dosarul în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.

Având cuvântul pentru reclamantă solicită admiterea plângerii astfel cum a fost formulată, în temeiul dispozițiilor art. 285 alin.2 din OUG nr. 34/2006, desființarea deciziei nr. 1248/123C10/1073/31.03.2009 ca fiind lipsind de temei legal.

A înțeles reclamanta să critice hotărârea pronunțată de pentru următoarele considerente:

Deși, prin decizie admite punctul de vedere al reclamantei, în considerentele deciziei, cu depășirea categorică a competențelor și atribuțiilor unui organism independent care desfășoară activitate administrativ jurisdicțională având competențe pentru soluționarea contestațiilor, astfel cum sunt stabilite prin normele speciale, califică bunul ce urmează a fi realizat în speță "acces rutier pe latura de vest a incintei nr.3 din Portul C Sud" ca aparținând domeniului public al statului.

În opinia reclamantei această calificare este contrară dispozițiilor legale în materie întrucât nu este instituția competentă să includă un bun în categoria domeniului public, iar bunul ce urma să rezulte la finalizarea lucrărilor adjudecate era finanțat din fonduri proprii ale companiei, regimul juridic al bunului executat fiind de drept privat, respectivul bun aparținând proprietății private a companiei și nu proprietății private a companiei și nu proprietății publice a statului. Reclamanta - - C deține și alte bunuri în proprietate privată, care însă sunt considerate a fi de interes național.

O altă critică adusă hotărârii o reprezintă modalitatea de soluționare a contestației și anume declinarea competenței de soluționare în favoarea Curții de Apel București ceea ce în opinia reclamantei reprezintă o încălcare a dispozițiilor procedurale în materie.

Contestația depusă de - SRL ar fi trebuit calificată ca fiind un document aferent procedurii prealabile conform Legii nr. 554/2004, ce ar fi trebuit depus la sediul autorității contractante, adică - - Întrucât - - C nu este un organ cu activitate administrativ jurisdicțională, deci nu putea să pronunțe declinarea competenței în favoarea - - acest aspect având drept consecință respingerea contestației depusă de - SRL ca fiind inadmisibilă.

Pentru toate aceste considerente solicită admiterea plângerii astfel cum a fost formulată.

CURTEA

Asupra cauzei în contencios administrativ de față.

Din actele și lucrările dosarului, instanța constată următoarele:

Astfel,prin cererea nr.298/18.03.2009 adresată Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor și înregistrată la această instituție sub nr.7042/18.03.2009, reclamanta - SRL Pac ontestat adresa nr.226/10.03.2009 privind comunicarea anulării procedurii de atribuire prin "licitației deschisă" a contractului de achiziție publică de lucrări, având ca obiect "acces rutier pe latura de vest a incintei nr. 3 din Portul C Sud", organizată de autoritatea contractantă - Administrația Porturilor Maritime -, solicitând Consiliului să dispună anularea deciziei nr.226/10.03.2009 și acceptarea ofertei câștigătoare.

În fapt, contestatoarea a arătat că prin decizia nr.226/10.03.2009 autoritatea contractantă a comunicat anularea procedurii de atribuire invocând imposibilitatea încheierii contractului conform art.209 alin.(1) lit.d din OUG nr.34/2006, aprobată prin Legea nr.337/2006 cu modificările și completările ulterioare. Contestatoarea a precizat că autoritatea contractantă nu a menționat motivul concret care a stat la baza deciziei de anulare. Contestatoarea a arătat că autoritatea contractantă invocă drept temei al anulării procedurii criza economică, cu toate că în zilele de 13.01.2009 și 22.01.2009 au fost cerute clarificări la oferta prezentată de - SRL, respectiv prin adresele DT//nr.6/13.01.2009 și SD//nr.21/22.01.2009.

Se mai arată că în conformitate cu procesul verbal al ședinței de deschidere contestatoarea s-a clasat pe primul loc și consideră că autoritatea contractantă a decis anularea procedurii întrucât "nu a găsit motivele necesare pentru respingerea ofertei prezentate".

În cuprinsul contestației, - SRL a susținut că la data deschiderii ofertelor autoritatea contractantă avea întocmit programul anual al achizițiilor publice și "în conformitate cu art.6 alin.1 din HG nr.925/2006 erau identificate sursele de finanțare și a existat certitudinea că acestea vor fi disponibile la o dată ulterioară urmând ca după desemnarea ofertei câștigătoare contractul să se semneze în momentul alocării fondurilor".

Autoritatea contractantă a transmis prin fax punctul de vedere înregistrat sub nr.7381/23.03.2009 prin care invocă excepția inadmisibilității contestației pe cale administrativ jurisdicțională deoarece procedura de atribuire ce face obiectul contestației, se referă la lucrări aferente infrastructurii de interes național, acest caracter reieșind chiar din denumirea obiectivului de investiții.

Prin Decizia nr.1248/123C10/1073 din 31.03.2009 pronunțată de Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor s-a dispus declinarea competenței de soluționare a contestației în favoarea Curții de Apel București.

Pentru a pronunța această soluție, a reținut că autoritatea contractantă a inițiat procedura de atribuire prin "licitație deschisă" a contractului de achiziție publică de lucrări, având ca obiect "acces rutier pe latura de vest a incintei nr.3 din Portul C Sud, prin publicarea în a anunțului de participare nr.69281/24.11.2008, stabilind data pentru deschiderea ofertelor la 23.12.2008 și criteriul de atribuire "oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic".

Consiliul a procedat la verificarea competenței materiale de a soluționa prezenta cauză, apreciind că în raport de prevederile legislației în vigoare, competența de soluționare a acestei cauze aparține Curții de Apel București.

Astfel, s-a avut în vedere că procedura de atribuire a fost inițiată de către autoritatea contractantă la data de 24.11.2008, prin urmare înainte de publicarea în Of. a OUG nr.228/2008 și a OUG nr.19/2009, în consecință documentația de atribuire nu putea conține prevederi conforme cu actele normative menționate.

S-a mai reținut că - SRL a formulat contestația care formează obiectul prezentului dosar la data de 18.03.2009, după intrarea în vigoare a OUG nr.19/2009.

Analizând obiectul contractului de achiziție publică de lucrări pe care autoritatea contractantă dorește să-l atribuie prin procedura de atribuire în discuție, s-a constatat că acesta are în vedere lucrări aferente infrastructurii de transport de interes național.

În anunțul de participare nr.69281/24.11.2008 publicat în, Consiliul a reținut că la Secțiunea II, punctul II.1.5 intitulat Descrierea succintă a contractului au a achiziției/achizițiilor, autoritatea contractantă a menționat următoarele "execuția unui drum pe latura de vest a incintei 3 din Portul C Sud în lungime de 830 ml, cu lățimea părții carosabile de 7,0, cu sistem rutier dimensionat pentru trafic greu, îmbrăcăminte din beton asfaltic".

În acest context, Consiliul a constatat că în speță sunt incidente dispozițiile art.3 alin.1 din Legea nr.213/1998 care stipulează că "domeniul public este alcătuit din bunurile prevăzute la art. 135 alin.4 din Constituție, din cele stabilite în anexa care face parte integrantă din prezenta lege și din orice alte bunuri care, potrivit legii sau prin natura lor, sunt de uz sau de interes public și sunt dobândite de stat sau de unitățile administrativ teritoriale prin modurile prevăzute de lege".

Din analiza acestui text, Consiliul a reținut că la punctul I sunt menționate ca fiind incluse în domeniul public al statului, alături de infrastructura căilor ferate, inclusiv tunelele și lucrările de artă și "porturile maritime și fluviale, civile și militare - terenurile pe care sunt situate acestea, diguri, cheiuri, pereuri și alte construcții hidrotehnice pentru acostarea navelor și pentru alte activități din navigația civilă, bazine, acvatorii și șenale de acces, drumuri tehnologice în porturi, monumente istorice aflate în porturi, cheiuri și pereuri situate pe malul căilor navigabile, în afara incintelor portuare destinate activităților de navigație" - pct.22.

Consiliul a mai constatat că în speță mai sunt incidente următoarele acte normative - Legea nr. 19/1997 privind transporturile, HG nr. 517/1998 privind înființarea Companiei Naționale Administrația Porturilor Maritime C -.

Față de aceste considerente, Consiliul a apreciat ca fiind corect punctul de vedere al autorității contractante referitor la faptul că în speță "având în vedere caracterul de domeniu public al terenului considerăm că se prezumă interesul național, iar orice lucrare asupra acestor bunuri în scopul exploatării lor același caracter", motiv pentru care, în temeiul prevederilor art. 158 alin(1) și (3) Cod procedură civilă, a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Curții de Apel București, dosarul urmând a fi trimis acestei instanțe.

Prin plângerea formulată la data de 13.04.2009 și înregistrată sub nr- la Curtea de Apel Constanța, reclamanta - Administrația Porturilor Maritime - Cas olicitat în contradictoriu cu pârâta - SRL P desființarea, ca fiind lipsită de temei legal, a Deciziei nr.1248/123C10/1073/31.03.2009 pronunțată de Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor.

În motivarea plângerii, reclamanta a arătat că prin punctul de vedere înaintat, conform prevederilor OUG nr.34/2006 a înțeles să invoce excepția inadmisibilității contestației formulate de ofertantul - SRL P, motivat de faptul că, în baza OUG nr.19/2009, această contestație urma să fie formulată și judecată în condițiile Legii contenciosului administrativ nr.554/2004.

Deși, în aparență a admis punctul de vedere al contestatoarei, în realitate a făcut aplicarea greșită a prevederilor legale invocate de - - C și a declinat contestația spre a fi judecată de Curtea de Apel București.

Reclamanta a contestat decizia pronunțată de sub următoarele aspecte:

1. Deși, prin decizie admite punctul de vedere al reclamantei, în considerentele deciziei, cu depășirea categorică a competențelor și atribuțiilor unui organism independent care desfășoară exclusiv activitate administrativ jurisdicțională având competențe pentru soluționarea contestațiilor, astfel cum sunt stabilite prin normele speciale, califică bunul ce urmează a fi realizat, în speță "acces rutier pe latura de vest a incintei nr.3 din Portul C Sud", ca aparținând domeniului public al statului.

În opinia reclamantei această calificare este contrară dispozițiilor legale în materie întrucât nu este instituția competentă să includă un bun în categoria domeniului public, iar bunul ce urma să rezulte la finalizarea lucrărilor adjudecate era finanțat din fonduri proprii ale companiei, regimul juridic al bunului executat fiind de drept privat, respectivul bun aparținând proprietății private a companiei și nu proprietății publice a statului. Reclamanta - - C deține și alte bunuri în proprietate privată, care însă sunt considerate a fi de interes național.

Prin urmare, bunul ce făcea obiectul contractului de achiziție publică se încadrează în categoria bunurilor aparținând domeniului privat al companiei, însă, datorită faptului că urma să se execute într-un complex hidrografic de interes național, ar fi trebuit să fie clasificat tot de interes național și nu confundat cu un drum de interes public.

2.Modalitatea de soluționare a contestației și anume declinarea competenței de soluționare în favoarea Curții de Apel București reprezintă o încălcare a dispozițiilor procedurale în materie.

A susținut reclamanta că, în conformitate cu disp. art.256 alin.1/1 din OUG nr.34/2006, prin excepție de la prevederile alin.1, contestațiile referitoare la procedurile de atribuire de servicii/lucrări aferente infrastructurii de transport de interes național se formulează și se judecă în condițiile Legii contenciosului administrativ, ceea ce presupune obligativitatea procedurii prealabile conform art.7 din această lege. În această situație, contestația depusă de - SRL ar fi trebuit calificată ca fiind un document aferent procedurii prealabile conform Legii nr.554/2004, ce ar fi trebuit depus la sediul autorității contractante, adică la - - Reclamanta solicită să se ia act că - - C nu este un organ cu activitate administrativ jurisdicțională, deci nu putea să pronunțe declinarea competenței în favoarea - - acest aspect având drept consecință respingerea contestației depusă de - SRL ca fiind inadmisibilă.

În drept au fost invocate dispozițiile OUG nr.34/2006 și ale Legii nr.554/2004.

Pârâta, prin întâmpinare, a solicitat respingerea plângerii formulate de - Administrația Porturilor Maritime - ca neîntemeiată și menținerea deciziei nr.1248/123C10/1073/31.03.2009 emise de ca fiind legală și temeinică.

A susținut pârâta că în mod corect a apreciat prin decizia contestată că se impune declinarea de competență în favoarea Curții de Apel București având în vedere obiectul contractului de achiziție publică de lucrări pe care autoritatea contractantă dorește să îl atribuie, respectiv "acces rutier pe latura de vest a incintei nr.3 din Portul C Sud", obiect ce presupune lucrări aferente infrastructurii de transport de interes național.

În opinia pârâtei, în cauză sunt aplicabile dispozițiile legii noi, respectiv OUG nr.19/2009, având în vedere că s-a formulat contestație împotriva deciziei autorității contractante la data de 18.03.2009, deci după data de 12.03.2009, când au intrat în vigoare dispozițiile art. 256 alin.1/1.

De altfel, susținerile reclamantei în sensul că se impune admiterea excepției inadmisibilității contestației sunt neîntemeiate. Pe de o parte, o instanță, respectiv organ cu atribuții jurisdicționale care se consideră necompetent nu se poate pronunța și pe alte cereri deduse judecății, acestea urmând a fi soluționate în fața instanței competente, iar pe de altă parte, nici nu ar fi putut să se pronunțe pe excepție, în sensul admiterii excepției și respingerii contestației formulate de - SRL ca inadmisibilă, fără să încalce dreptul la accesul liber la justiție prevăzut de art.21 din Constituția României. Chiar și depunerea contestației la o instanță necompetentă dă dreptul ca acea contestație să fie soluționată pe fond de o instanță de judecată.

Pe de altă parte, a motivat pârâta, excepția inadmisibilității nu este prevăzută de codul d e procedură civilă ca o veritabilă excepție, reprezentând doar apărări de fond.

Analizând cauza sub aspectul motivelor invocate, Curtea constată că plângerea este nefondată.

Astfel, potrivit disp. art.256 din OUG nr.34/2006, astfel cum a fost modificată prin OUG nr.228/2008 și OUG nr.19/2009,

"(1) În vederea soluționării contestațiilor pe cale administrativ-jurisdicțională, partea care se consideră vătămată are dreptul să se adreseze Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, cu respectarea prevederileart. 256^2și270- 271.

(1^1) Prin excepție de la prevederile alin. (1), contestațiile referitoare la procedurile de atribuire de servicii și/sau lucrări aferente infrastructurii de transport de interes național se formulează și se judecă în condițiileLegiicontenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, cu derogările prevăzute la alin. (1^2) - (1^4). Prin derogare de la prevederileLegii nr. 554/2004, cu modificările și completările ulterioare, termenele prevăzute laart. 2alin. (1) lit. h),art. 7alin. (1) șiart. 11alin. (1) se reduc la 5 zile. Prevederileart. 287^8alin. (1) sunt aplicabile.

(1^2) Cererile de chemare în judecată formulate în temeiul alin. (1^1) sunt de competența Curții de Apel București și se judecă de urgență și cu precădere, cu citarea părților."

Conform art.III alin.3 din OUG nr.19/2009 "Dispozițiile referitoare la soluționarea contestațiilor prevăzute înOrdonanța de urgență a Guvernului nr. 34/2006, aprobată cu modificări și completări prinLegea nr. 337/2006, cu modificările și completările ulterioare,astfel cum au fost modificate și completate prin prezenta ordonanță de urgență, se aplică numai contestațiilor formulate după intrarea în vigoare a acesteia din urmă.Contestațiile introduse în fața Consiliului, în curs de soluționare la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, se soluționează potrivit legii sub care au început."

În speță, contestația adresată Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor de către - SRL Paf ost formulată la data de 18.03.2009, după intrarea în vigoare a OUG nr.19/2009, publicată în Of. nr.156 din 12 martie 2009, situație în care devin incidente dispozițiile legii noi cu privire la soluționarea contestațiilor, iar dispozițiile legii noi stabilesc că, rin p. excepție de la prevederile alin.1 al art.256, contestațiile referitoare la procedurile de atribuire de servicii și/sau lucrări aferente infrastructurii de transport de interes național se formulează și se judecă în condițiile Legii contenciosului administrativ nr.554/2004, de către Curtea de Apel București în primă instanță.

Fiind vorba în cauză de o procedură de atribuire de lucrări aferente infrastructurii de interes național, respectiv "acces rutier pe latura de vest a incintei nr.3 din Portul C Sud", Curtea constată că prezenta contestație se încadrează în excepția impusă de art.256 alin.1/1 din OUG nr.34/2006 modificată, competentă în soluționarea ei fiind Curtea de Apel București.

Curtea va înlătura aserțiunile reclamantei privind calificarea de către a bunului ce urmează a fi realizat ca fiind "bun public al statului" întrucât nu prezintă relevanță în soluționarea cauzei. În condițiile în care a pronunțat o soluție de dezînvestire, corectă din punct de vedere al dispozițiilor legale incidente, cercetarea naturii dreptului de proprietate asupra bunului sau lucrării ce urmează a se executa este de prisos, importanță prezentând doar împrejurarea că lucrarea este aferentăinfrastructurii de transport de interes național.

De asemenea, soluția de declinare a competenței este legală. Normele de competență materială sunt norme imperative astfel încât era obligat, potrivit disp. art.278 alin.1 din OUG nr.34/2006, să-și verifice competența și, constatând că cererea este de competența unei instanțe de judecată, să procedeze de maniera arătată. nu avea posibilitatea de a analiza excepția inadmisibilității contestației, invocată de autoritatea contractantă, mai înainte de a verifica și de a stabili propria competență în soluționarea contestației.

Pentru considerentele expuse, apreciind că motivele invocate de reclamantă sunt nefondate, urmează a respinge plângerea ca atare, în baza disp. art.285 alin.4 din OUG nr.34/2006.

PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondată plângerea formulată de reclamanta - COMPANIA NAȚIONALĂ ADMINISTRAȚIA -, cu sediul în C, Port C, Gara Maritimă, împotriva deciziei nr. 1248/123C10/1073 pronunțată de Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor în contradictoriu cu pârâtul - - SRL, cu sediul în P,-, județ

Irevocabilă.

Pronunțată în ședința publică azi 20 Mai 2009.

Președinte,

- - -

Judecător,

- -

Judecător,

- -

Grefier,

Red.dec.jud.

3 ex./2.06.2009

Președinte:Elena Carina Gheorma
Judecători:Elena Carina Gheorma, Nastasia Cuculis, Mihaela

Vezi și alte spețe de contencios administrativ:

Comentarii despre Achizitii publice jurisprudenta. Decizia 211/2009. Curtea de Apel Constanta