Achizitii publice jurisprudenta. Decizia 569/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DECIZIA NR. 569/CA
Ședința publică de la 02 noiembrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Aurelia Gheorghe
JUDECĂTOR 2: Iustinian Obreja Manolache
JUDECĂTOR 3: Dan
Grefier -
Pe rol pronunțarea asupra plângerii formulate de B,cu sediul în B,-.H, sector 6, împotriva Deciziei nr. 4517/2C2/4759 din 08.09.2009 a Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, pronunțată în dosarul nr. 4759/2009.
La apelul nominal, făcut în ședință publică, sunt lipsă părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Se dă citire referatului cauzei de către grefier, referat potrivit căruia dezbaterile au avut loc în ședința publică de la 26 octombrie 2009, fiind consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere ce face parte integrantă din această hotărâre, iar din lipsă de timp pentru deliberare, s-a dispus amânarea pronunțării pentru astăzi 02 noiembrie 2009.
După deliberare,
CURTEA D APEL,
Asupra plângerii de față;
Prin decizia nr- din 8 septembrie 2009, Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor a respins, ca nefondată, contestația formulată de " " în contradictoriu cu Spitalul clinic de Pneumoftiziologie
Pentru a se pronunța astfel, organul administrativ-jurisdicțional a reținut că Spitalul, în calitate de autoritate contractantă, a organizat procedura de atribuire prin "negociere cu publicarea prealabilă a unui anunț de participare" pentru atribuirea contractului de achiziție publică având ca obiect "furnizarea de medicamente tuberculostatice de linia I și a Il-", elaborând în acest sens documentația discriptivă aferentă, fiind publicat în anunțul de participare din data de 21.07.2009, criteriul de atribuire stabilit fiind "prețul cel mai scăzut".
S-a mai reținut că, în procesul verbal de deschidere a ofertelor nr.13230/3.08.2009, autoritatea contractantă a consemnat depunerea a cinci oferte și că, în raportul procedurii nr.13909 din 12.08.2009, s-a consemnat respingerea a două oferte, admisibilitatea celorlalte, adjudecarea pozițiilor 3,4,5,6,7 și anularea pozițiilor 1,2 și 8.
În ceea ce privește solicitarea contestatoarei, de a se completa contractul de furnizare, care constituie parte la documentația descriptivă aferentă procedurii, în ceea ce privește sancțiunile pentru întârzierea îndeplinirii obligațiilor, Consiliul a reținut că solicitarea SC -expert SA este absolut fără nici un fundament legal și că, dimpotrivă, aplicarea ca penalități de întârziere a unei cote procentuale de 0,1% din valoarea facturii neachitate, până la îndeplinirea efectivă a obligațiilor, încalcă flagrant prevederile art.5 din OG nr.9/2000.
S-a reținut de asemenea că, pe lângă aspectele de nelegalitate, în raport cu prevederile privind dobânda legală, solicitarea contestatoarei ar conduce la o clauză contractuală vădit dezavantajoasă autorității contractante, situație sancționată de art.36 alin.2 lit.) din HG 925/2006, apreciindu-se că stabilirea cuantumului penalităților de întârziere, atât pentru furnizor cât și pentru achizitor, la 0,01% respectă prevederile legale și principiile care stau la baza atribuirii contractelor de achiziție publică.
Împotriva acestei decizii a introdus plângere contestatoarea SC SA B, care critică hotărârea organului administrativ-jurisdicțional pe motiv că nu s-a observat că documentația descriptivă încalcă prevederile art.2 din OUG nr.34/2006, prin refuzul de a se menționa în contract sancțiunea corectă și justă aplicabila în cazul nerespectării obligațiilor a sumate, că prin neacoperirea riscului contractual i se crează un prejudiciu, că nivelul majorărilor de întârziere propus este stabilit prin art.120 din OG nr.92/2003, apreciindu-se că acestui tip de contract îi sunt aplicabile regulile destinate activităților din sectorul public cu caracter de regularitate, că principiul tratamentului egal nu poate conduce la acceptarea unui cuantum al penalităților de întârziere mai mic decât cel stabilit prin modelul de contract elaborat de Ministerul Sănătății și că, în această materie, autoritatea contractantă trebuia sa se conducă și după Regulamentul(CE) nr.1564/2005 al Comisiei Europene, și respectiv după Directiva 2007/66/CE a Parlamentului European și a Consiliului, normă care se arată că interesele economice în legătură directă cu contractul cuprind, printre altele, și costurile generate de întârzieri în executarea contractului și costurile cu privire la obligațiile legale generate de absența efectelor, evocându-se în acest sens și practica Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Petenta invocă de asemenea Directiva 2000/35/CE a Parlamentului European și a Consiliului Europei, care interzice abuzul ia libertatea contractuală în dezavantajul creditorilor, precum și faptul că, prin solicitarea ca formularul de contract să fie semnat, autoritatea contractantă urmărește ca ofertanții să cunoască că prevederile contractului nu sunt negociabile și că ele nu vor suferi modificări ulterioare, cuantumul penalităților propuse fiind chiar mai mic decât valoarea dobânzii legale, apreciindu-se totodată că înserarea de către autoritatea contractantă a unui termen suplimentar, după data de plată fixată în contract, contravine prevederilor OUG nr.119/2007; Directiva 2000/35/CE și actul normativ citat stabilind că măsurile ce pot fi adoptate sunt aplicabile numai dacă sunt mai favorabile creditorului și nu în dauna și prejudiciul acestuia.
Petenta mai susține că, deși legiuitorul permite stabilirea unei evaluări convenționale, ca modalitate de cuantificare a prejudiciului, aceasta trebuie să fie rezultatul unui acord al părților și nu o decizie unilaterală a debitorului, impusă în dauna creditorului, în condițiile în care în speță nu își află aplicațiunea reglementările referitoare la limitarea dobânzii legale în raporturile civile, iar înserarea în contract a prevederilor legate de sancțiuni aplicabile în caz de neexecutare a obligațiilor contractuale nu aduce nici un fel de modificare a prețului produselor, refuzul autorității contractante de a menționa în cuprinsul contractului o sancțiune justă, care să fie aplicată în cazul nerespectării termenelor și obligațiilor contractuale, fiind apreciată ca generatoare de prejudiciu pentru furnizorul de medicamente.
Intimatul, prin întimpinare, a solicitat, respingerea plângerii, pe motiv că nu a fost respectat termenul imperativ reglementat de art.256 ind.2 alin. lit.) și alin.2, raportat la data la care s-a publicat documentația descriptivă, din care face parte și formularul de contract, contestatorul adresându-se C, după 14 zile de la data publicării documentației, precum și pentru faptul că aplicarea unei cote procentuale de 0,1% din valoarea facturii neachitate ar contraveni art.5 din 0G nr.9/2000 și ar conduce la o situație dezavantajoasă, considerând că prevederile OG nr.92/2003 nu-și găsesc aplicațiunea în cauza de față.
Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, prin prisma motivelor plângerii și a dispozițiilor legale aplicabile, Curtea constată că atât plângerea de față, cât și contestația înregistrată la Consiliu sub nr.26447/5.08.2009 vizează prevederile înserate la art.11 din proiectul contractului de furnizare, în partea referitoare la cuantumul penalităților de întârziere ce urmau a fi plătite de partea în culpă pentru neîndeplinirea în condițiile convenite a obligațiilor asumate.
Din cercetarea clauzelor contractuale propuse rezultă că penalitatea. reprezentând o sumă echivalentă cu 0,01% pentru fiecare zi de întârziere, se aplică atât în cazul în care furnizorul nu reușește să-și îndeplinească obligațiilor asumate, cât și în cazul în care achizitorul nu-și onorează obligațiile, respectându-se astfel principiile enumerate la art.2 din OUG nr.34/2006.
Chiar dacă contractul de furnizare este considerat un act de comerț pentru petentă, acest fapt nu justifică solicitarea acesteia de a se impune celeilalte părți asumarea unui risc mai mare decât poate ea să suporte, în demersul său petenta plecând de la premisa că autoritatea contractantă nu-și va îndeplini obligațiile asumate și că prin întârzierea plății prețului produselor furnizate i se va cauza un prejudiciu mai mare, ce nu va putea fi acoperit prin plata penalităților propuse, ignorându-se astfel faptu1 că, în caz de neîndeplinire a obligațiilor, furnizorul are și alte modalități pentru a obține executarea obligațiilor și repararea prejudiciului, în condițiile în care în cauză nici nu s-a dovedit că eventuala întârziere a plăților ar avea consecințe "extrem de inechitabile pentru creditor", situație evocată în cuprinsul Directivei 200/35/CE a Parlamentului European și a Consiliului din data de 29 iunie 2000.
Cât privește solicitarea ca nivelul penalităților să fie cel prevăzut de art.120 din Codul d e procedură fiscală, Curtea apreciază că în mod justificat Consiliul a reținut că o atare cerere nu are suport legal. și că nu se poate pune semnul egalității între sancțiunile ce se aplică contribuabililor pentru neexecutarea obligațiilor fiscale ce le revin și sancțiunile ce decurg din neexecutarea contractului de furnizare de medicamente, neexistând elemente din care să se poată trage concluzia că autoritatea contractantă abuzează de libertatea contractuală în dauna creditorilor săi, în condițiile în care în contractele încheiate în anul 2007 petenta a acceptat plata de daune-interese de 0,01% din valoarea contractului, pentru fiecare zi de întârziere și nu de 0,1% cum solicită prin plângerea de față.
Ca atare, constatând că hotărârea Consiliului este temeinică și legală și că autorității contractante nu i se poate crea o situație dezavantajoasă, doar pentru că unul din ofertanți apreciază că este posibilă o neexecutare a obligații1or de către cealaltă parte și că penalitățile propuse nu acoperă integral prejudiciul estimat se produce în acest mod. Curtea, în temeiul art.312 Cod procedură civilă, urmează să respingă plângerea petentei, ca nefondată.
Pentru aceste motive,
In numele legii,
.
Respinge plângerea introdusă de contestatoarea SC." " B împotriva deciziei nr.4517/2C2/4759 din 8 septembrie 2009, emisă de Consiliul Național de Soluționare a Contestațiilor, decizie pe care o menține.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 2 noiembrie 2009.
Președinte Judecător Judecător
G - - -
Grefier,
Red../ 3.11.2009
Tehnored. gref.TN- 16.11.2009
Președinte:Aurelia GheorgheJudecători:Aurelia Gheorghe, Iustinian Obreja Manolache, Dan
