Actiune in anulare act administrativ. Decizia 2132/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
Secția Civilă, de Muncă și Asigurări Sociale
pentru Minori și Familie
Dosar nr-
DECIZIA CIVILĂ NR. 2132/R/2008
Ședința publică din data de 4 noiembrie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Adrian Repede
JUDECĂTOR 2: Marta Carmen Vitos
JUDECĂTOR 3: Gabriellavicepreședinte al instanței
GREFIER: TARȚA
S-a luat în examinare recursul declarat de pârâtul JUDEȚEAN DE ȘI ARTĂ împotrivasentinței civile nr. 455 din 3 martie 2008, pronunțată de Tribunalul Sălaj îndosarul nr-, privind și pe reclamantul, având ca obiect litigiu de muncă - anulare hotărâre consiliu de administrație.
La apelul nominal se prezintă reprezentantul pârâtului recurent Muzeul Județean de Istorie și Artă Z, consilier juridic și reclamantul intimat.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Recursul a fost declarat în termenul legal, s-a comunicat intimatului și este scutiti de la plata taxelor judiciare de timbru și a timbrului judiciar.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la data de 31 octombrie 2008 reclamantul intimat a depus la dosar, prin registratura instanței un înscris prin care solicită respingerea recursului declarat de pârâtul Muzeul Județean de Istorie și Artă
La termenul de azi, reprezentantul pârâtei recurente depune la dosar delegația de reprezentare și copia Hotărârii Consiliului Județean S nr. 160 din 29 octombrie 2008 prin care reclamantul intimat de azi a fost numit în funcția de director al Muzeului Județean de Istorie și Artă Reprezentantul pârâtului recurent învederează instanței faptul că pârâtul este dispus să stigă acest litigiu pe cale amiabilă.
Reclamantul intimat solicită instanței să procedeze la judecare cauzei la termenul de azi, întrucât că numai așa poate fi stins accest litigiu.
Nefiind alte cereri prealabile de formulat sau excepții de invocat, Curtea declară închisă faza probatorie și acordă cuvântul asupra recursului.
Reprezentantul pârâtului recurent pune concluzii în sensul admiterii recursului așa cum a fost formulat în scris, solicită în principal casarea sentinței atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare instanței de fond, iar în subsidiar solicită casarea sentinței atacate și în urma rejudecării cauzei sî se respingă acțiunea reclamantului ca fiind netemeinică și nelegală.
Reclamantul intimat solicită respingerea recursului și menținerea sentinței pronunțate de prima instanță, fără cheltuieli de judecată.
CURTEA
Prin sentința civilă nr. 455 din 3 martie 2008, Tribunalului Sălaj, s-a admis contestația formulată de petentul împotriva pârâtului Muzeul Județean de Istorie și Artă Z, și în consecință:
S-a anulat Hotărârea nr. 17 din 19 februarie 2007 Consiliului de administrație al Muzeului Județean de Istorie și Artă Z, ca nefondată.
A fost obligat angajatorul să procedeze la reevaluarea performanțelor profesionale individuale ale petentului având în vedere gradul de îndeplinire a standardelor de performanță și prestația foarte bună a acestuia pe perioada 01.01.2006 - 31.12.2006.
A fost obligat angajatorul să recalculeze punctajul aferent anului 2006, în baza reevaluării prin corectarea și majorarea notelor, acordarea salariului maxim, cu dobânda legală aferentă de la data producerii pagubei până la efectuarea plății.
Pentru a pronunța această sentință, tribunalul reținut următoarele:
Reclamantul este angajat la Muzeul Județean de Istorie și Artă Z în funcție de cercetător științific gr.
După cum rezultă din fișa de evaluare pe anul 2006, reclamantul a obținut un total de 4,15 puncte, astfel: 5 puncte la criteriul,gradul de îndeplinire a standardelor de performanță", 4 puncte pentru,asumarea responsabilității", 3 puncte la criteriul,adaptarea la complexitatea muncii" și 2 puncte la,inițiativă și creativitate".
Cu Hotărârea nr. 17 din 19 februarie 2007, Consiliul de administrație a respins contestația reclamantului cu privire la rezultatele evaluării.
Potrivit art. 4 alin. 2 din Legea nr. 154/1998 stabilirea salariului de bază individual se face potrivit normelor de evaluare a performanței individuale, în situația personalului angajat la instituțiile bugetare, așa cum este și cazul în speță.
Art. 4 alin. 1 din Metodologia aprobată prin nr.HG 125/1999, pentru instituțiile publice de cultură, prevede că,criteriile de evaluare a postului se înscriu în fișa postului, prin care ordonatorii de credite bugetare vor asigura și descrierea principalelor atribuții și răspunderi care revin angajaților".
Aceeași metodologie mai precizează că,șeful ierarhic al ocupantului acestui post stabilește standardele de performanță ale postului, cu aprobarea conducerii instituției" care va institui,procedurile și regulile de măsurare adecvată a fiecărui indicator, care determină standardele de performanță"(art. 6 alin. 1 și 3 din nr.HG 125/1999).
Tocmai de aceea, pentru fiecare din cele 4 (patru) criterii de evaluare a performanțelor profesionale individuale, metodologia aprobată prin nr.HG 125/1999 stabilește în mod concret indicatorii și subindicatorii care trebuie avuți în vedere cu ocazia evaluării (art. 13-15) și pentru care se acordă un calificativ, notat de la 1 la 5 (așa cum se prevede la art. 5 din Metodologie).
Or, în speță, este vădit faptul că instituția pârâtă nu a respectat normele metodologice mai sus arătate în procesul de evaluare privind pe reclamantul, pentru activitatea desfășurată în anul 2006, ceea ce face ca întregul proces de evaluare să fie lovit de nulitate absolută.
Mai mult, nici în cursul procesului derulat în fața instanței de judecată - care a parcurs mai multe etape - conducerea instituției pârâte nu a fost în măsură să dea cuvenitele explicații în ce privește depunctarea reclamantului la 3 (trei) din cele patru criterii de evaluare, așa încât tribunalul a apreciat că rezultatul evaluării are evidente accente de subiectivism în contextul în care relațiile tensionate dintre conducere și o parte din angajați sunt de notorietate, așa cum rezultă din presa locală și mai multe procese aflate derulare, pe rolul instanțelor.
Din înscrisurile depuse la dosar, precum și depoziția martorului, a rezultat că activitatea desfășurată de reclamant pe parcursul anului 2006 fost una complexă și laborioasă reflectată în,Raportul de activitate" și care nu a fost contestată de către pârâtă.
De altfel, este de remarcat că datorită performanțelor profesionale realizate, în anul 2006, reclamantului i s-a decernat, de merit" din partea Ministerului Culturii și cultelor, prin ordin al ministrului și a fost numit vicepreședinte al Comisiei zonale de Nord - Vest a monumentelor istorice, fiind autor sau coautor la peste 40 de studii și articole publicate în țară și străinătate, a participat la sesiuni științifice, unde și-a adus o contribuție importantă.
De asemenea, în cadrul secției de arheologie - condusă de reclamant - au fost realizate 5 cărți, iar Muzeul Județean de Istorie și Artă Zap articipat la proiectul internațional, R de la la Marea Neagră", din partea română proiectul fiind susținut de reclamant.
Acest proiect este finanțat de către Comunitatea Europeană prin programul,Cultura 2000", în parteneriat cu fiecare stat participant, în cotă de câte 50%.
Reclamantul a întocmit documentația necesară pentru Ministerul Culturii și Cultelor, însă pierderea finanțării din partea Uniunii Europene s-a datorat faptului că nu a fost expediată, nefiind semnată de conducătorul instituției, singurul care are calitatea de ordonator de credite.
Din actele depuse la dosar a mai rezultat că reclamantul a fost inițiatorul expoziției,De la iască la chibrituri", a lucrat eficient în echipă cu colegii secției pe care o conduce, ceea ce înseamnă că a dat dovadă de inițiativă, responsabilitate și adaptare la complexitatea muncii, pentru obținerea de performanțe ridicate.
Este adevărat că fiecare criteriu de evaluare are în vedere anumite aspecte (indicatori și subindicatori) însă dominanta criteriului privind gradul de îndeplinire a standardelor de performanță nu poate fi tăgăduită ceea ce înseamnă că îndeplinirea acestuia la nivelul maxim, presupune același grad de determinare și în îndeplinirea celorlalte criterii adiacente (asumarea responsabilității, adaptare la complexitatea muncii), inițiativă și creativitate) care sunt doar mijloace pentru realizarea primului criteriu, care reprezintă un scop în sine.
Or, în speță, existența unor diferențe mari între notele acordate la criteriile adiacente (4; 3; 2) și nota maximă acordată la criteriul principal (5) dovedește fie carențe de ordin logic, fie o apreciere întemeiată pe elemente de subiectivitate.
Astfel, pe de o parte se recunoaște probitatea profesională a reclamantului, însă i se contestă calitățile personale aducându-se mai multe critici comportamentale de ordin general, fără acoperiri probatorii privind aspecte concrete raportat la criteriile,indicatorii și subindicatorii ce țin de evaluare".
Pârâta nu a propus și nu a prezentat probe - deși i s-a pus în vedere această obligație - pentru a dovedi aspectele negative din activitatea reclamantului și că notele acordate sunt corecte. Or, potrivit art. 287 din Codul muncii sarcina probei în conflictele de muncă revine angajatorului.
În concluzie, tribunalul constatat că evaluarea efectuată de angajator nu este legală, nu este obiectivă, nu reflectă activitatea performantă a reclamantului și are repercusiuni negative asupra climatului organizațional.
Așa fiind, hotărârea consiliului de administrație a Muzeului Județean de Istorie și Artă - Z, emisă sub nr. 17 din 19 februarie 2007 fost considerată netemeinică și nelegală, fiind anulată de instanță.
Drept urmare, angajatorul a fost obligat să reevalueze performanțele profesionale ale reclamantului, ținând cont de constatările instanței și anume prestația foarte bună a acestuia pe perioada 01.01. - 31.12.2006, cel puțin comparabilă cu a altor angajați care au obținut calificativul maxim de 5 (conform principiului egalității de șanse și tratament, prev. de Codul muncii ).
Pe cale de consecință, reclamantul urmează să beneficieze de salariul maxim prevăzut de lege, conform încadrării sale, calculat pe întreaga perioadă, precum și de dobânda legală aferentă de la data producerii pagubei la efectuarea plății având în vedere principiul despăgubirii integrale și prev. art. 1088 Cod civil.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs în termen legal pârâtul Muzeul Județean de Istorie și Artă - Z, solicitând în principal casarea și trimiterea cauzei spre rejudecare și în subsidiar, modificarea în sensul respingerii acțiunii ca nefondată.
În motivarea recursului, recurentul invocat următoarele:
Instanța de fond nu a analizat toate dovezile existente la dosarul cauzei, în considerentele hotărârii fiind menționate numai motivele invocate de reclamant fără a se lua în considerare dovezile depuse de pârât.
Instanța omis scriptul ce emană de la pârât, în care sunt arătate toate motivele pentru care reclamantul a primit calificativele pe anul 2006.
În motivarea sentinței nu se face referire la motivele pentru care apărarea formulată de pârât fost înlăturată.
Pe fondul cauzei, recurentul invocat următoarele:
Evaluarea performanțelor individuale ale reclamantului au fost făcute cu respectarea prevederilor HG nr.125/1999. Instanța a reținut că în cursul anului 2006 reclamantul nu a fost sancționat, însă conform dispozițiilor HG 125/1999, angajatul nu trebuie sancționat sau avertizat pentru a putea fi depunctat la evaluare.
Din probele existente la dosar a reieșit că reclamantului i s-au solicitat mai multe note explicative cu privire la neîndeplinirea unor sarcini profesionale, pentru faptul că prin atitudinea sa a afectat prestigiul instituției și conducerii acesteia cu ocazia Congresului internațional " Romane" și pentru neîndeplinirea sarcinilor profesionale pe linia derulării Proiectului "Limes", acest proiect fiind realizat în vara anului 2006 de alți doi colegi. Pentru aceste motive, fost depunctat la criteriul spirit de inițiativă.
Din cuprinsul evaluării reiese motivul depunctării reclamantului la capitolul adaptarea la complexitatea muncii, respectiv nivelul scăzut al activității de analiză și sinteză și desfășurarea unei activități de rutină.
Urmare depunctării la cele două criterii menționate anterior, reclamantul a fost depunctat și la cel privind inițiativa și creativitatea, acesta fiind în strânsă legătură cu asumarea răspunderii și adaptarea la complexitatea muncii.
s- făcut cu respectarea prevederilor legale și mai cu seamă a rolului acestei operațiuni, încercându-se eliminarea formalismului ce exista anterior în procesul de evaluare.
Instanța a acordat credibilitate probei testimoniale, deși martorii audiați au fost subiectivi, fiind prieteni cu reclamantul.
de merit primită din partea Ministerului Culturii și Cultelor a fost într-adevăr trimisă reclamantului în luna aprilie 2006, însă distincția a fost acordată pentru activități desfășurate anterior anului 2006.
În ce privește solicitarea reclamantului de acordare a salariului maxim, această cerere nu este legală, întrucât în urma evaluării i-a fost stabilit noul salariu care i-a fost comunicat în baza unui act administrativ, ce nu a fost contestat.
Prin întâmpinarea formulată reclamantul solicitat respingerea recursului ca nefondat, arătând că solicitarea de casare a sentinței și trimitere cauzei spre rejudecare nu se justifică, întrucât angajatorul nu a depus nici un act care să justifice obiectiv depunctarea sa în cursul evaluării, astfel încât instanța nu avea ce să ia în considerare.
Pe fondul cauzei, reclamantul invocat încălcarea de către conducătorii instituției obligației de a asigura egalitatea de șanse și de tratament, excluzând orice formă de favoritism ori discriminare.
Afirmația recurentei privind afectarea prestigiului instituției și conducerii acesteia la Congresul Internațional " Romane" prin comportamentul reclamantului este total nefondată, această reuniune fiind organizată în anul 1997, iar evaluarea contestată vizează activitatea reclamantului pe anul 2006.
Reclamantul contestă afirmația pârâtei privind vinovăția sa în pierderea Proiectului R, în realitate acest proiect fiind pierdut ca urmare a renunțării de către directorul muzeului la el.
reclamantului la cele trei criterii de evaluare este inexplicabilă prin prisma punctajului maxim - 5 - acordat la criteriul gradul de îndeplinire a standardelor de performanță a postului, care constituie baza de referință pentru aprecierea rezultatelor obținute de fiecare salariat.
Referitor la subiectivismul martorilor propuși de reclamant, acesta a arătat că în mod evident nu putea propune spre audiere decât colegi de serviciu, iar unul dintre cei doi martori a fost solicitat pentru a fi audiat în virtutea calității sale de secretar științific al instituției, cel mai îndreptățit să analizeze activitatea profesională a specialiștilor.
În ce privește necontestarea actului administrativ prin care i s- stabilit salariul rezultat în urma evaluării pe anul 2006, reclamantul a arătat că nu l- contestat, întrucât, potrivit art.4 alin.2 din Legea nr. 154/1998, acesta nu poate fi modificat decât în urma modificării punctajului obținut la evaluarea performanțelor profesionale.
Analizând recursul formulat prin prisma motivelor invocate, curtea constată că acesta este nefondat, urmând a fi respins pentru următoarele considerente:
În ce privește solicitarea principală formulată de recurentă, aceea de casare a sentinței și trimitere cauzei spre rejudecare, aceasta nu este fondată, nefiind incident nici unul din cazurile prev.de art.304 pct.1-5 Cod proc.civ. care să impună adoptarea unei atare soluții.
Afirmația privind neluarea în considerare a scriptelor depuse de pârât în justificarea depunctării reclamantului cu ocazia evaluării, instanța constată că în cursul primei judecăți singurele scripte depuse de recurent sunt declarația dată de directorul Muzeului Județean de Istorie și Artă - Z referitoare la proiectul Limes, în cuprinsul căreia se fac referiri la împrejurări petrecute în cursul anilor 2003, 2005 și 2006 și aprecieri negative de ordin general, fără referire concretă la persoana reclamantului sau alți angajați ai instituției: "așa s-a ajuns ca din cauza inactivității părții române, neprofesionalismului, a amestecului de tip amator în treburi grele, care cer profesionism, să ne cerceteze limesul străinii, ca să ne salveze".
Un alt script este actul cu nr. 1020/29.12.2006 (116 dosar fond), emanat de la directorul muzeului și adresat personal reclamantului, în care se arată activitatea asiduă în care este implicată instituția pe viitor, motiv pentru care, muzeul nu mai poate angaja derularea unor activități comprimate în următoarele 18 luni, motiv pentru care nu este de acord cu angajarea unui arheolog într-un contract nou. Acest script constituie răspunsul conducătorului instituției la solicitarea reclamantului privind studierea și aprobarea documentației din cadrul proiectului "Limes-ul R de la la Marea Neagră".
În cursul rejudecării litigiului, după casarea sentinței și trimiterea cauzei spre rejudecare, pârâtul nu a depus nici un script care să conțină date de natură să justifice depunctarea reclamantului.
Este adevărat că prima instanță nu a făcut referire expresă la cele două acte depuse de pârâtă și evocate anterior, însă acestea nici nu conțin elemente sau argumente care să susțină măsura depunctării reclamantului.
În cuprinsul hotărârii se arată că pârâta nu a propus și nu a prezentat probe - deși i s-a pus în vedere această obligație - pentru a dovedi aspectele negative din activitatea reclamantului.
Prin urmare, prima instanță nu avea ce acte să ia în considerare în condițiile în care pârâtul nu a depus dovezi care să ateste aspectele negative din activitatea reclamantului, de natură să justifice depunctarea sa cu ocazia evaluării.
În consecință, solicitarea de casare hotărârii și trimitere cauzei spre rejudecare urmare a neluării în considerare apărărilor formulate este nefondată, urmând a fi respinsă.
Si motivele de recurs vizând fondul cauzei urmează a fi înlăturate, pentru următoarele considerente:
Conduita necorespunzătoare a reclamantului la Congresul Internațional " Romane" de natură să afecteze prestigiul instituției și conducerii acesteia nu poate prezenta nici o relevanță în cadrul evaluării reclamantului pentru activitatea prestată în cursul anului 2006, în condițiile în care această reuniune a avut loc în alt an.
Activitatea defectuoasă a reclamantului în cadrul proiectului "Limes" invocată de recurent de asemenea nu poate fi luată în considerare, întrucât instituția a renunțat la acest proiect, chiar în cursul anului în care s-a făcut evaluarea contestată, iar la dosar nu există nicio dovadă concretă în sensul vinovăției reclamantului care să fi atras această renunțare.
Încercarea - lăudabilă de altfel - a conducerii instituției de a pune capăt formalismului existent în procesul de evaluare nu constituie un motiv întemeiat. Înlăturarea formalismului constând în acordarea calificativului maxim tuturor angajaților nu este posibilă prin depunctarea unuia sau mai multor angajați fără argumente solide care să justifice motivul neacordării punctajului maxim. Prezumția de la care se pornește este aceea că toți sunt îndreptățiți să primească punctajul maxim, iar înlăturarea acestei prezumții se face prin indicarea și dovedirea faptelor de natură să diminueze punctajul.
declarațiilor martorilor audiați constituie o simplă afirmație, în condițiile în care ambii martori sunt angajați ai aceleiași instituții în care își desfășoară activitatea reclamantul, iar pârâtul avea la rândul său posibilitatea să propună tot din rândul angajaților, alți martori care să dea declarații contradictorii celor date de cei propuși de reclamant.
Necontestarea actului administrativ în baza căruia i s-a stabilit reclamantului noul salariu rezultat în urma evaluării, nu prezintă relevanță, în condițiile în care remunerația se stabilește tocmai în baza raportului de evaluare.
Atât timp cât raportul de evaluare nu este modificat, nici cuantumul salariului nu poate fi modificat, acesta din urmă fiind în strânsă legătură cu concluziile celui dintâi.
În ceea ce privește probațiunea administrată în recurs, aceasta constă în scrisori conținând aprecieri și mulțumiri adresate reclamantului de către instituții internaționale implicate în proiectele derulate în cursul anului 2006 (16-19) și coperta catalogului expoziției "Instrumente de iluminat din Nord-Vestul României (22), expusă în anul 2006, în cursul soluționării recursului pârâtul nedepunând nici un act care să conțină argumente de natură să justifice depunctarea reclamantului, deși judecarea recursului s-a derulat pe parcursul trei termene de judecată, astfel încât recurentul avea suficient timp să administreze astfel de probe.
Fără legătură directă cu soluționarea prezentului litigiu, instanța apreciază oportun a menționa faptul că începând cu data de 5.11.2008 reclamantul deține funcția de director al Muzeului Județean de Istorie și Artă - Z, funcție ocupată în urma unei evaluări candidaților și a proiectelor de management.
În situația în care în anii anteriori reclamantul nu ar fi desfășurat o prestigioasă activitate științifică și creativă în domeniu, este puțin probabil să fi fost declarat candidatul care întrunește cel mai bine condițiile pentru ocupa cea mai înaltă funcție de conducere din instituție.
Pentru aceste considerente, văzând și disp. art. 312 alin.1 Cod proc.civ.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de pârâtul JUDEȚEAN DE ȘI ARTĂ împotriva sentinței civile nr.455 din 3 martie 2008 Tribunalului Sălaj pronunțată în dosar nr-, pe care o menține.
Decizia este irevocabilă.
Dată și pronunțată în ședința publică din 4 noiembrie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI
- - - - - -
GREFIER
TARȚA
Red. MV dact. GC
2 ex/20.11.2008
Jud.primă instanță:,
Președinte:Adrian RepedeJudecători:Adrian Repede, Marta Carmen Vitos, Gabriella
