Acțiune în constatare. Sentința 30/2009. Curtea de Apel Craiova
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
SENTINȚA Nr. 30
Ședința publică de la 29 Ianuarie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Gabriela Carneluti
Grefier - -
Pe rol, rezultatul dezbaterilor din data de 22 ianuarie 2009 privind acțiunea formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâții UNIVERSITATEA DIN C și MINISTERUL EDUCAȚIEI CERCETĂRII ȘI
La apelul nominal au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
Dezbaterile din data de 22 ianuarie 2009 au fost consemnate într-o încheiere separată care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
CURTEA
Asupra cauzei de față:
Prin cererea înregistrată la nr-, reclamantul a chemat în judecată pe pârâții Universitatea din C și Ministerul Educației Cercetării și T, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se constate nulitatea absolută a Cartei Universității din C și obligarea pârâtei Universitatea din C să-și modifice Carta cu Regulamentul anexă în conformitate cu Legea învățământului și Legea Statutului Personalului Didactic, precum și obligarea Ministerului Educației, Cercetării și T să valideze, în conformitate cu prevederile legale, noua Carta cu Regulamentul anexă după conformarea la procedurile prevăzute de aceste legi, cu cheltuieli de judecată.
Reclamantul arată că această Cartă cu Regulamentul anexă la acesta, conțin norme referitoare la organizarea concursului de ocupare a posturilor didactice, inclusiv cel de conferențiar universitar, care contravin dispozițiilor art.154 din Legea 84/1995 și art.61 din Legea 128/1997, întrucât ocuparea posturilor didactice prevede la faza de validare în anumite proceduri de desfășurare a concursurilor care contravin flagrant aceste legi.
Se arată că potrivit art.154 alin.4 din Legea 84/1995, concursurile pentru ocuparea posturilor didactice din învățământul universitar și postuniversitar se aprobă de consiliile facultăților, la propunerea comisiilor de concurs prin vot nominal deschis și se validează de către senatele universitare prin vot nominal deschis, iar Legea 128/1999 în art.60 și art.61 prevede întreaga procedură privind derularea concursului pentru ocuparea funcțiilor de lector universitar, conferențiar universitar și profesor universitar.
Arată reclamantul că niciuna din procedurile impuse de aceste două legi nu sunt respectate la Universitatea din C la faza validării în și nu se regăsesc printre normele cuprinse în Carta a cărei nulitate o solicită.
Precizează reclamantul că potrivit Cartei în varianta 1 din 2001 (art.15), Hotărârea Consiliului Facultății se prezintă pentru validare Senatului Universității, care se pronunță prin vot nominal, ceea ce contravine prevederilor art.154 din Legea 84/1995 și art.61 din legea 128/1997, iar în art.22 din varianta 2 Cartei se stipulează că Hotărârea Senatului se ia cu votul majorității simple a membrilor prezenți, ceea ce de asemenea încalcă aceste prevederi legale.
Reclamantul arată că prevederile din Carta Universității din C au în vedere stabilirea la nivelul Senatului prin vot secret al unui câștigător al concursului din toți cei înscriși la concurs, când legal Senatul trebuie prin vot nominal deschis să valideze doar Hotărârea Consiliului Facultății și că abaterile față de prevederile legii au fost analizate și în Comisia de Învățământ a Camerei Deputaților din Parlamentul României, care prin adresa nr- a constatat o serie de incompatibilități în luarea anumitor decizii de către conducerea Universității din
La 12 iunie 2008, pârâta Universitatea din Cad epus întâmpinare.
A invocat pârâta excepția privind neîndeplinirea procedurii prealabile, arătând că reclamantul era obligat să formuleze în temeiul art.7 alin.1 din Legea 554/2004 plângere prealabilă prin care să conteste actul administrativ unilateral "Carta Universitară".
A mai fost invocată și excepția privind autoritatea de lucru judecat determinată de faptul că procedura de concurs didactic pentru funcția didactică de conferențiar universitar a fost supusă cenzurii instanței, în cauză pronunțându-se sentința 202/2006 a Curții de Apel Ploiești - Secția comercială și de contencios administrativ, hotărâre ce a rămas definitivă și irevocabilă prin respingerea recursului.
Tot în întâmpinare se invocă și excepția lipsei de interes a acțiunii, întrucât reclamantul a fost pensionat pentru limită de vârstă, iar contractul cu instituția a încetat de drept, în prezent reclamantul având cu această instituție doar un contract de cumul pe perioadă determinată, respectiv 10 luni, pentru perioada 01.10.2007 - 31.07.2008, iar prelungirea acestui contract nu este obligatorie, ci doar o facultate la dispoziția angajatorului.
S-a mai invocat și excepția prescripției dreptului la acțiune a reclamantului, întrucât reclamantul nu a introdus acțiunea în termenele prevăzute de art.11 din Legea 554/2004.
Pe fondul cauzei, pârâta solicită respingerea acțiunii, arătând că modalitatea de vot folosită în Senatul Universității din C privind concursurile didactice nu este contrară legii.
Și Ministerul Educației, Cercetării și Tad epus întâmpinare, prin care a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, arătând că față de obiectul acțiunii, respectiv constatarea nulității absolute a Cartei Universității din C nu are calitate procesuală, întrucât această Cartă reprezintă un act cu caracter administrativ emis de Universitatea din
La 11.09.2008, reclamantul a răspuns în scris la toate excepțiile invocate.
Examinând cauza, prin prisma susținerilor părților, a actelor depuse la dosar și legislația aplicabilă în cauză, instanța reține:
Prin acțiunea promovată reclamantul a solicitat constatarea nulității absolute a Cartei Universității din C, obligarea pârâtei Universitatea din C să-și modifice Carta în conformitate cu Legea învățământului și Statutul Personalului Didactic și obligarea să valideze o nouă Cartă în conformitate cu prevederile legale.
Carta Universității din C (filele 180 - 256) a fost adoptată în ședința extraordinară a Senatului Universității din 31.01.2002 și a fost modificată și completată în ședințele Senatului din datele de 12.02.2003, 05.02.2004 și 11.05.2004.
Potrivit art.11 alin.2 din Legea nr.554/2004, pentru motive temeinice în cazul actului administrativ unilateral, cererea prin care se solicită anularea acestuia poate fi introdusă și peste termenul de 6 luni, dar nu mai târziu de un an de la data emiterii actului.
Instanța constată că și față de datele la care Carta Universității a fost modificată și completată, cererea reclamantului promovată în 2008 este făcută cu depășirea termenului de decădere de un an prevăzut de art.11 alin.2 din Legea 554/2004 (legiuitorul a statuat un termen de decădere, și nu de prescripție).
Susținerea reclamantului că acțiunea este imprescriptibilă, întrucât a solicitat nulitatea absolută a actului administrativ, nu poate fi primită, deoarece în cauză sunt aplicabile prevederile art.11 alin.1 și 2 din Legea 554/2004.
Distincția făcută între nulitățile absolute și nulitățile relative ale actelor juridice supuse normelor dreptului civil nu are semnificație în sfera dreptului administrativ și acceptarea ei ar echivala cu ignorarea unei reglementări legale speciale cu caracter derogatoriu de la norma generală.
Legiuitorul a urmărit ca raporturile juridice reglementate de actul administrativ să aibă o anumită stabilitate, prin aceea că, după intrarea acestuia în circuitul civil, să poată fi atacat într-un anumit termen la instanța de contencios administrativ.
O astfel de interpretare este concordantă și cu jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, care a considerat că, prin neimpunerea unui termen înăuntrul căruia să poată fi exercitată o acțiune, se încalcă principiul securității raporturilor juridice.
Posibilitatea de a "anula" fără limită de timp - cum ar fi în cazul de față - actul administrativ care a intrat în circuitul civil și a produs efecte juridice specifice altor ramuri de drept, constituie o nesocotire a dreptului la justiție, garantat de art.6 din Convenția Europeană a Drepturilor Omului.
Cum acțiunea reclamantului a fost introdusă în 2008, instanța apreciază că reclamantul e decăzut din dreptul de a mai formula acțiune în contenciosul administrativ pentru anularea Cartei Universității din C, adoptată la 31.01.2002, modificată și completată la datele din 12.02.2003, 15.02.2004, 11.05.2004.
În condițiile în care acțiunea nu a fost promovată înăuntrul termenului legal, aspecte legate de excepția inadmisibilității acțiunii pentru neîndeplinirea procedurii prealabile (de altfel reclamantul nu a îndeplinit procedura prevăzută de art.7 din Legea 554/2004, întrucât prin memoriul înregistrat la nr.4513/21.09.2005 pe care-l consideră plângere prealabilă se contestă faza de validare a concursului pentru ocuparea postului de conferențiar și nu Carta Universității din C), a autorității de lucru judecat, a lipsei de interes a acțiunii și cea a prescripției dreptului la acțiune potrivit dispozițiilor art.11 alin.2 din Legea 554/2004 (deși legiuitorul a statuat un termen de decădere și nu de prescripție), invocate de pârâta Universitatea din C prin întâmpinare, nu vor mai fi analizate.
În ceea ce privește excepția lipsei calității procesuale pasive invocate de T, instanța o apreciază întemeiată.
Astfel, potrivit art.89 din Legea Învățământului nr.84/1995, modificată și completată, autonomia universitară constă în dreptul comunității universitare de a conduce, de a-și exercita libertățile academice, fără nici un fel de ingerințe ideologice, politice sau religioase, de a-și asuma în ansamblu competențe și obligații în concordanță cu opțiunile și orientările strategice naționale ale dezvoltării învățământului superior, stabilite prin lege.
În conformitate cu art.92 din aceeași lege, ansamblul de drepturi și obligații, precum și normele care reglementează viața comunității universitare în spațiul universitar propriu sunt în Carta Universitară a instituției de învățământ superior adoptată de senatul universitar, în condițiile legii.
În consecință, având în vedere autonomia universitară, precum și dreptul senatului universitar de a adopta Carta Universitară, instanța apreciază că T nu este emitentul acestui act administrativ, neavând nici calitate procesuală pasivă.
Că printre atribuțiile Ministerului, conform art.8, pct.10 din Regulamentul de Organizare și Funcționare a Ministerului Educației și Cercetării (fila 101) este și aceea de a aproba, conform legii și Carta universitară a instituțiilor de învățământ superior, nu-i conferă acestuia calitatea de emitent al acestui act administrativ și nici calitate procesuală pasivă.
Instanța apreciază că aprobarea Cartei universitare de către Minister este doar o operațiune tehnico-materială posterioară fazei adoptării actului.
În consecință, având în vedere toate aceste considerente, instanța va respinge acțiunea reclamantului.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge acțiunea formulată de reclamantul, domiciliat în B,-,.23 A,.1,.2, sector 5, B și cu domiciliul ales în C,-,.3..1, etaj 4,.10, Județul D, în contradictoriu cu pârâții UNIVERSITATEA DIN C, cu sediul în C, strada - nr.13, Județul D și MINISTERUL EDUCAȚIEI CERCETĂRII ȘI T, cu sediul în B, strada G-ral nr.28-30, sector 1.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 29 Ianuarie 2009
Președinte, - - |
Grefier, - - |
Red.jud.-
LF/ 5 ex/24.02.2009
Președinte:Gabriela CarnelutiJudecători:Gabriela Carneluti