Acțiune în constatare. Sentința 549/2009. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA COMERCIALĂ, DE CONTENCIOS
ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
SENTINȚA CIVILĂ NR. 549
Ședința publică din 04 noiembrie 2009
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Floarea Tămaș
GREFIER: - -
S-a luat spre examinare acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanta în contradictoriu cu pârâta AUTORITATEA NAȚIONALĂ PENTRU RESTITUIREA PROPRIETĂȚILOR având ca obiect acțiune în constatare-emitere titlu de despăgubiri.
La apelul nominal, făcut în cauză se prezintă av. -, cu delegație de reprezentare aflată la fila 21 din dosarul cauzei.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
Acțiunea promovată este scutită de plata taxelor de timbru.
S-a făcut referatul cauzei, ocazie cu care se învederează instanței că pricina se afla la al doilea termen de judecată, procedura de citare este legal îndeplinită, acțiunea este scutită de plata taxelor de timbru iar pârâta a solicitat prin întâmpinare judecarea pricinii în lipsă.
La data de 29.10.2009 se înregistrează din partea pârâtei, într-un singur exemplar - note scrise.
De asemenea, la data de 30.10.2009 se înregistrează din partea reclamantei un script intitulat - cerere în probațiune, însoțit de copia Hotărârii nr.15/2008 emisă de Comisia Județeană pentru aplicarea Legii nr.290/2003.
Reprezentanta reclamantei învederează instanței că nu mai are alte cereri de formulat.
Instanța invocă din oficiu și în considerarea dispozițiilor art.137 pr. civilă raportat la dispozițiile art.5,6 și art.8 din Legea nr.290/2003 excepția necomptenței materiale a Curții în soluționarea cauzei. Totodată se reține și jurisprudența Înaltei Curți de Casație și Justiție raportat la Decizia nr.891/18.02.2009.
Reprezentanta reclamantei față de excepția invocată solicită admiterea acesteia și declinarea cauzei în favoarea Tribunalului Maramureș. În susținere arată că, pricina a fost înaintată Curții de Apel Cluj raportat la împrejurarea că este atacat un act emis de către un organ central, fără însă a se raporta și la prevederile Legii nr.290/2003 și a Regulamentului.
Curtea reține cauza în pronunțare asupra excepției invocate.
CURTEA,
Constată că prin acțiunea înregistrată la data de 20 iulie 2009 reclamanta în contradictoriu cu Statul Român prin Autoritatea Națională pentru restituirea Proprietăților - Serviciul pentru aplicarea Legii nr.290/2003 a solicitat instanței că prin hotărârea ce o va pronunța să constate că prin hotărârea nr.15 emisă la 12.12.2008 de Comisia Județeană de aplicare a Legii nr.290/2003 Maf ost admisă în parte cererea și s-a stabilit o compensație în cuantum de 309.913 lei pentru imobilul locuință și teren aferent din localitatea raionul regiunea Ucraina iar aceasta face obiectul dosarului nr.2179/2009 înregistrat la pârâtă; să se dispună obligarea - Serviciul de aplicare a Legii nr.290/2003 să emită titlul de plată a despăgubirilor stabilite prin hotărârea mai sus menționată; să fie obligată pârâta să plătească suma de 1000 lei cu titlu de daune cominatorii pentru fiecare zi de întârziere până la emiterea deciziei în dosarul arătat; cu consecința obligării și la plata cheltuielilor de judecată.
În motivarea acțiunii reclamanta a susținut în esență că pentru imobilul revendicat a obținut din partea Comisiei Județene M de aplicare a Legii nr.290/2003 hotărârea cu propunere compensație bănească, iar pentru aceasta a înaintat dosarul pârâtei însă aceasta nu a procedat la soluționarea cererii.
Răspunzând celor invocate prin întâmpinare pârâta solicitat respingerea acțiunii fundamentat pe aceea că entitatea competentă trebuie să respecte dispozițiile vizând procedura administrativă, competențele și având în vedere că în practică petenții nu dețineau acte doveditoare, acestea nefiind solicitate de către comisii s-a considerat că este necesară a fi cerute lămuriri. În cazul reclamantei analizându-se referatul de specialitate întocmit de Instituția Prefectului M pentru hotărârea nr.15/2008, Serviciul de aplicarea a Legii nr.290/2003 a constatat că hotărârea a fost emisă fără respectarea legii deoarece nu a fost făcută dovada proprietății bunurilor pentru care se solicita despăgubirile iar în aceste condiții trebuie să se inițieze din partea reclamantei corespondența cu primăria localității care are abilitatea de a emite actele corespunzătoare proprietății însă s-a ales calea chemării în judecată.
Referitor la plata despăgubirilor arată pârâta că raportat la dispozițiile art. 10 alin.2 din Legea nr.290/2003 data limită până la care se poate dispune plata fără ca entitatea pârâtă să fie pusă în întârziere este 2.02.2010.
În plus se arată că trebuie avute în vedere și limitele stabilite prin HG nr.1120/2006, art.18 alin.5 din Legea nr.290/2003.
La data de 4.11.2009 Curtea în temeiul art.137 pr.civ. coroborat cu art.8 din Legea nr.290/2003 art.17 din HG nr.57/2008 a pus în discuție excepția necompetenței materiale în soluționarea cauzei apreciată ca întemeiată pentru următoarele:
Demersul introductiv de instanță a fost fundamentat în drept pe dispozițiile Legii nr.290/2003. Acest act normativ prin dispozițiile art.8 alin.5 prevede că hotărârile Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților - Serviciul pentru aplicarea Legii nr.290/2003 sunt supuse controlului judecătoresc putând fi atacate în condițiile legii contenciosului administrativ.
Același articol prin alin.5 mai prevede că hotărârile pronunțate de tribunal sunt supuse căilor de atac prevăzute de lege.
Totodată art.17 alin.6 din HG nr.57/2008 privind modificarea normelor metodologice de aplicare a Legii nr.290/2003 aprobate prin HG nr.1120/2006 prevăd că deciziile vicepreședintelui sunt supuse controlului judecătoresc conform prevederilor legale putând fi atacate în 30 de zile de la comunicare la secțiile contencios administrativ a tribunalului în raza căruia domiciliază solicitantul.
Din coroborarea acestor dispoziții rezultă că tribunalul are o competență exclusivă în cazul în care se contestă litigii ivite în legătură cu aplicarea Legii nr.290/2003.
Cum acțiunea promovată de reclamantă vizează aplicarea legii speciale mai sus arătate autorității și implicit nelegalitatea hotărârii comisiei județene în cauză sunt incidente dispozițiile speciale vizând competența tribunalului.
De altfel această interpretare este dată în soluționarea căilor de atac în alte cauze de către Înalta Curte de Casație și Justiție - vezi bază date decizia nr.891 pronunțată în dosar nr-.
Prin urmare față de dispozițiile mai sus arătate, reținând că instanța competentă este cea prevăzută de legea specială, nu cea de drept comun, Curtea va admite excepția iar în baza art.158 și urm. pr.civ. va declina competența în favoarea Tribunalului Maramureș.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Admite excepția necompetenței materiale a Curții de Apel Cluj invocată din oficiu.
Declină competența de soluționare a acțiunii formulate de reclamanta cu domiciliul în sat la nr.238, comuna M, jud. M în contradictoriu cuAutoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților -Serviciul de aplicare a Legii nr.290/2003cu sediul în B-, sector1 în favoarea Tribunalului Maramureș.
Cu drept de recurs în termen de 5 zile de la pronunțare.
Pronunțată în ședința publică din 4 noiembrie 2009.
PREȘEDINTE GREFIER
- - -
Red./
4 ex./12.11.2009
Președinte:Floarea TămașJudecători:Floarea Tămaș
