Acțiuni împotriva ordonanțelor guvernului. Sentința 148/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA Operator 2928
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR--20.05.2008
SENTINȚA CIVILĂ NR.148
Ședința publică din 3 iunie 2008
PREȘEDINTE: Rodica Olaru
GREFIER: - -
S-a luat în examinare acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamanții, - și - în contradictoriu cu pârâții Guvernul României, Tribunalul Timiș, Curtea de Apel Timișoara, Judecătoria Timișoara și Înalta Curte de Casație și Justiție, având ca obiect acțiune împotriva ordonanței guvernului.
La apelul nominal făcut în ședință publică, pentru reclamanții lipsă se prezintă avocat, lipsă fiind pârâții.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, reprezentantul reclamanților depune la dosar împuternicire avocațială, chitanța nr.- PJ/3.06.2008 reprezentând taxă judiciară de timbru în cuantum de 4 lei și timbru judiciar în sumă de 0.3 lei, semnează acțiunea în fața instanței de judecată și arată că nu mai are alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau excepții de invocat, Curtea constată finalizată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul în dezbaterea fondului.
Avocatul reclamanților solicită admiterea acțiunii, fără cheltuieli de judecată.
CURTEA
Asupra acțiunii de contencios administrativ de față constată:
Prin acțiune reclamanții, - și - au chemat în judecată pe pârâții Guvernul României, Tribunalul Timiș, Curtea de Apel Timișoara, Judecătoria Timișoara și Înalta Curte de Casație și Justiție solicitând să se anuleze în tot OUG nr.154/2007 pentru prorogarea termenului prevăzut la art.III din titlu XVI al legii nr.247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și justiției, precum și unele măsuri adiacente, să se suspende executarea, respectiv aplicarea acelei ordonanțe până la soluționarea definitivă și irevocabilă a cauzei și să fie sesizată Curtea Constituțională cu excepția de neconstituționalitate împotriva OUG nr.154/2007, ce însoțește acțiunea.
Acțiunea este întemeiată în drept pe prevederile art.9, art.11/4, art.28 din Legea nr.554/2004; art.3 pct.1, art.109/1, art.261/1 a Cod procedură civilă; Legea nr. 247/2005, Legea nr.304/2004; Legea nr.303/2004; dreptul comunitar european cu izvoarele sale derivate Cedo.
În motivare reclamanții susțin că OUG nr.154/2007 ignoră prevederile art.115/6, art.124/1/2/3, art.126/2/5 teza 1/6 fine, art.1/3/4/5, art.16/1/2, art.21/1-3, art.52/3, at.53/1, art.148/2/4 din Constituție; art.261/1 Cod procedură civilă; art.13 (1) "ședințele de judecată se înregistrează prin mijloace tehnice video sau audio ori se consemnează prin stenografiere. . video sau stenogramele se transcriu de îndată", din legea privind organizarea judiciară nr.304/2004, republicată; Capitolul I, principiile organizării judiciare: art.2/1; art.3 ( Competența organelor judiciare și procedura judiciară sunt stabilite de lege); art.5 "Ministerul Justiției asigură buna organizare și administrare a justiției ca serviciu public); Capitolul II, accesul la justiție: art.6/1-2; art.7/1-2; Capitolul III Dispoziții generale privind procedura judiciară, art.10 ( Toate persoanele au dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil, de către o instanță imparțială și independentă, constituită potrivit legii. Din legea nr.304/2004, întrucât: Organizarea judiciară se instituie având ca finalitate asigurarea respectării drepturilor și a libertăților fundamentale ale persoanei prevăzute, în principal, în următoarele documente: carta internațională a drepturilor omului și a libertăților fundamentale, Convenția Organizației Națiunilor Unite asupra drepturilor copilului și Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene, precum și pentru garantarea respectării Constituției și a legilor țării; art.28/1 din Legea nr.554/2004, precum și prevederile CEDO, inclusiv art.17 "Interzicerea abuzului de drept": Nicio dispoziție din prezenta convenție nu poate fi interpretată ca implicând, pentru un Stat, un grup, sau un individ, un drept oarecare de a desfășura o activitate sau de a îndeplini un act ce urmărește distrugerea drepturilor sau a libertăților recunoscute de prezenta convenție sau de a aduce limitări mai ample acestor drepturi li libertăți decât acelea prevăzute de această convenție.
Reclamanții arată că au introdus prezenta acțiune la instanța de contencios administrativ competența, însoțită de excepția de neconstituționale, în calitate de persoane vătămate într-un drept al lor și într-un interes legitim prin ordonanța de mai sus, respectiv prin dispoziția din această ordonanță.
În aceste cauze se are în vedere gravele consecințe de ordin procedural, care au apărut în activitatea de judecată din cauza inexistenței suportului tehnici necesar; acest lucru l-au invocat în cadrul proceselor aflate pe rolul instanțelor de judecată.
În motivarea excepțiilor de neconstituționalitate au argumentat că: OUG nr.154, respectiv intervenția guvernului, nu este justificată de interesul public lezat, de caracterul anormal și excesiv al cazurilor excepționale: Nu sunt, deci, sub incidența sintagmei "situații extraordinare" și a căror reglementare nu poate fi amânată ( art.115/4 Constituție).
Dimpotrivă urgența situației din cuprinsul ordonanței este motivată în contra interesului public. De altfel, nu s-a ținut seama de limitarea, ca domeniu de intervenție, prevăzută de art.115/6 Constituție. Ordonanțe, simple sau de urgență, pot ridica probleme de constituționalitate extrinseca și anume dacă se emit fără abilitare sau în domeniu rezervat legii organice, în alte domenii decât cele prevăzute de legea de abilitare, cu depășirea abilitării, respectiv în alte cazuri decât cele excepționale sau dacă finalitatea lor nu este de a face față unei situații de urgență, ci de a eluda competența constituțională a legiuitorului, dacă ordonanțele de urgență se emit cu încălcarea domeniilor prevăzute de art.115/6 sau de constituționalitate intrinsecă. Curtea constituțională a decis că: "Parlamentul nu este îndreptățit să confirme o normă constituțională care își păstrează acest caracter cât timp legiuitorul nu a modificat-o". Cu alte cuvinte, neconstituționalitate nu poate fi înlăturată prin confirmarea actului de către o altă autoritate, chiar dacă acesta este legiuitorul. Curtea Constituțională, prin Decizia nr.300/2003 a statuat că legea de aprobare nu poate elimina starea de neconstituționalitate rezultată din ordonanța prin care Guvernul a reglementat într-o materie din domeniul legii organice, depășind limitele care i-au fost stabilitate prin legea de abilitare. În tentativa de a reglementa efectele negative produse de ordonanța neconstituțională asupra drepturilor și intereselor legitime ale persoanelor, art.126/6 din Constituția revizuită, însera o prevedere ce creează ce puțin unui practici corecte de guvernare prin ordonanțele Guvernului. Ordonanța de urgență poate face obiectul unor excepții de neconstituționalitate în perioada dintre supunerea lor spre aprobare Parlamentului, conform art.115/5 din Constituție, și aprobarea sau respingerea lor prin lege. De asemenea, legea de aprobare a poate fi supusă controlului de constituționalitate,anterior sau posterior, în aceleași condiții ca și legea de aprobare a ordonanței simple. În toate cazurile, controlul de constituționalitate se exercită implicit și asupra ordonanței care formează conținutul legii de aprobare.
de proces nu este sinonim cu acela de procedură și nici cel de proces civil cu cel de procedură civilă.
Procedura desemnează, în general, un ansamblu de forme și reguli de realizare a unei anumite activități.
Din punct de vedere juridic termenul de procedură indică totalitatea normelor după care se soluționează un conflict. Așadar, procedura civilă definește totalitatea normelor procesuale după care se soluționează un litigiu civil.
Se mai arată că OUG nr.154/2007 succede OUG nr.50/2005 și prin acestea s-a făcut inaplicabil art.13/1 din legea nr.304/2004.
Consecințele sunt grave, practic nu se poate monitoriza, inclusiv, comportamentul instanțelor etc.
Astfel, conjectural și conjunctural, nu se poate proba vreun comportament abuziv al vreunei magistrat, adică nu se poate responsabiliza ipoteticul magistrat, nu se poate preveni și combate eficient corupția, în ipoteza în care aceasta ar exista și cât ar exista la nivelul autorității judecătorești, nu există o transparență în instanță, conchid reclamanții.
Pârâții nu au formulat întâmpinare în cauză.
Examinând acțiunea, se respinge ca nefondată sub toate capetele de cerere pentru că:
Acțiunea este întemeiată, în principal, în drept, pe prevederile art.9 din Legea nr.554/2004 privitor la acțiunile împotriva ordonanțelor Guvernului.
Art.9 alin.1 din Legea nr.554/2004 privind contenciosul administrativ așa, cum a fost modificată prin Legea nr.100/9.2008, publicată în Monitorul Oficial nr.375/16.2008 prevede că persoana vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim prin ordonanțe sau dispoziții din ordonanțe, poate introduce acțiunea la instanța de contencios administrativ, însoțită de excepția de neconstituționalitate, în măsura în care obiectul principal nu este constatarea neconstituționalității ordonanței sau a dispoziției din ordonanță.
Deci, potrivit legii, acțiunea vizată prin, dispoziția art.9 alin.1 din Legea nr.554/2004 modificată, trebuie să aibă un obiect complex, în sensul ca să existe o cerere principală specifică contenciosului administrativ și anume dovada unei vătămări concrete a unui drept sau interes legitim, printr-un act administrativ emis în baza ordonanței guvernului, atacată în cauză iar excepția de neconstituționalitate a acesteia trebuie să constituie o cerere secundară.
Acțiunea prezentă nu îndeplinește aceste cerințe legale pentru că reclamanții nu au arătat în concret care sunt actele administrative prin care au fost vătămați în drepturile lor procesuale, acțiunea rezumându-se la afirmații cu caracter general, ceea ce duce la concluzia constatării neincidenței prevederilor art. 1 alin.1 din Legea nr.554/2004 modificată, ceea ce constituie temeiul de drept pe care trebuie să-l îndeplinească orice acțiune în contencios administrativ.
Așa fiind, instanța respinge ca nefondată acțiunea și sub aspectul suspendării aplicării OUG nr.154/2007, și de asemenea se respinge cererea de sesizare a Curții Constituționale privitor la aceea ordonanță de guvern, ca și consecințe ale netemeiniciei cererii principale în contencios administrativ justificată prin art.9 alin.1 din Legea nr.554/2004 modificată.
De altfel, se constată că reclamanții nici nu au respectat dispoziția legală suscitată, pentru că acțiunea nu este însoțită de excepția de neconstituționalitate, așa cum se afirmă formal prin acțiune.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge acțiunea formulată de reclamanții, - și - împotriva pârâților Guvernul României, Tribunalul Timiș, Curtea de Apel Timișoara, Judecătoria Timișoara și Înalta Curte de Casație și Justiție.
Respinge cererea de sesizare a Curții Constituționale.
Cu recurs în 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică 3.VI.2008.
PREȘEDINTE, GREFIER,
- - - -
Se comunică:
-reclamanților-, - și -, domiciliați în T,-,.B,.2, jud.
-pârâtilor- Guvernul României- B, nr.1, sector 1.
-, B, nr.1, sector 1.
-, B,-, sector 5.
- Tribunalul Timiș, nr.2, jud.
-Curtea de Apel Timișoara,- nr.2, jud.
- Judecătoria Timișoara - nr.2, jud.
- Înalta Curte de Casație și Justiție, B,-, sector 2.
Emis 12 com.
Red. -6.06.2008
TEHNORED://11.06.2008/14 ex.
Președinte:Rodica OlaruJudecători:Rodica Olaru
