Acțiuni împotriva ordonanțelor guvernului. Sentința 228/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECȚIA DE contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
DOSAR NR-
SENTINȚA Nr. 228/F/CA/2009
Ședința publică de la 03 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mariana Claudia Clonța
Grefier - -
Pe rol se află soluționarea acțiunii în contencios administrativ formulată de reclamantul în contradictoriu cu pârâții Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale, Casa Națională de Pensii și alte Drepturi de Asigurări Sociale, Guvernul României-prin Secretariatul General și intervenientul Ministerul Administrației și Internelor având ca obiect anulare act administrativ.
La apelul nominal făcut în cauză se constată lipsa părților.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință care expune dispozițiile instanței de la termenul de judecată din 13 octombrie 2009.
Față de înscrisurile administrate în cauză, fiind solicitată judecarea în lipsă, instanța lasă cauza în pronunțare pe excepțiile inadmisibilității acțiunii, respectiv, cererea de intervenție.
CURTEA DE APEL
Asupra acțiunii de față
Prin acțiunea în contencios administrativ înregistrată la ribunalul Sibiu sub nr-, reclamantul a solicitat în contradictoriu cu pârâții Guvernul României reprezentat prin Secretariatul General și Ministerul Muncii, Familiei si Protecției Sociale si Casa Naționala de Pensii și Alte Drepturi de Asigurări Sociale:
- anularea nr.OUG37/22.04.2009 privind unele măsuri de îmbunătățire a activității administrației publice, publicată în Monitorul Oficial al României Partea I nr.264/22.04.2009;
- anularea Ordinului nr.405/23.04.2009 prin care a fost eliberat din funcție;
- suspendarea executării OUG nr. 37/2009 si a Ordinului nr.405/23.04.2009 până la soluționarea definitiva si irevocabila a cauzei.
În motivarea acțiunii, reclamantul susține că, prin emiterea ordonanței contestate și a ordinului de eliberare din funcție, nu s-a realizat eficientizarea activității instituției publice ci, doar subordonarea funcției publice politicului, respectiv desființarea principiilor care stau la baza exercitării funcției reglementate de art.1 și 3 din Legea nr.188/1999.
De asemenea, se arată că nr.OUG37/2009 nu este motivată și nu cuprinde justificarea situației excepționale ce a determinat adoptarea actului, fiind încălcate prevederile art.20 din Constituție raportat la art.6 pct.1 din Pactul Internațional cu privire la drepturile economice, sociale și culturale ce garantează dreptul la muncă, art.44 din Constituție.
Se mai afirmă că, prin această ordonanță, s-a înființat o funcție care, cu excepția denumirii, păstrează în proporție de 100% atribuțiile funcției publice desființate, nefiind respectate prevederile art.100 alin.4 și 5 din Legea nr.188/1999, precum și cele privitoare la condițiile de ocupare ale unei funcții publice.
În drept s-au invocat prevederile art.1, 9 și 15 din Legea nr.554/2004.
Reclamantul a invocat și excepția de neconstituționalitate a prevederilor nr.OUG37/2009.
În probațiune s-au depus Ordinul nr.405/23.04.2009 si Decizia nr. 575/2005 ale CNPAS.
Acțiunea este scutită de timbraj.
Prin întâmpinările depuse, pârâții Guvernul României și au invocat excepțiile necompetentei materiale a Tribunalului Sibiu întrucât actul contestat este emis de o autoritate centrală, a lipsei calității lor procesual pasive în raport de capetele de cerere având ca obiect anularea/suspendarea Ordinului nr.405/23.04.2009 emis de CNPAS. acesteia din urmă revenindu-i obligația corelativă de a susține legalitatea actului contestat.
În ceea ce privește cererea de anulare/suspendare a executării a ordonanței de urgență se susține de către acești pârâți că este inadmisibilă în măsura în care este un act cu putere de lege, iar nu un act administrativ.
S-a solicitat si respingerea cererii de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate invocata de reclamant.
În probațiune s-au depus de către pârâtul Guvernul României, Nota de fundamentare și Avizul Consiliului legislativ referitoare la proiectul de nr.OUG37/2009.
Și pârâta CNAPS prin întâmpinarea depusă a invocat excepția necompetentei materiale a Tribunalului Sibiu, a inadmisibilității și a prematurității introducerii acțiunii reclamantului, pe motivul neîndeplinirii procedurii prealabile în condițiile art.7 alin.1 din Legea nr.554/2004, precum și excepția netimbrării acțiunii.
Raportat la fondul cauzei s-a solicitat respingerea acțiunii ca neîntemeiată, reducerea postului reclamantului fiind justificată de desființarea funcției publice de conducere de director executiv, iar ordinul contestat a fost emis cu respectarea condițiilor de fond și formă cerute pentru validitatea actelor administrative, nefiind întrunite nici condițiile prevăzute de art. 14 din Legea nr. 554/2004.
a formulat cerere de intervenție în interesul pârâtului Guvernul României invocând necompetenta materială a instanței și solicitând respingerea acțiunii reclamantului ca fiind inadmisibilă, ordonanțele guvernului neputând fi atacate pe cale principală în contencios administrativ, ci doar supuse controlului constituțional.
Prin sentința nr. 343/CA/2009, Tribunalul Sibiua declinat competenta de soluționare a prezentei acțiuni in favoarea Curții de APEL ALBA IULIA.
Asupra excepțiilor lipsei calității procesual pasive a pârâților Guvernul României și, precum si asupra celei de netimbrare a acțiunii instanța s-a pronunțat prin Încheierea din 22.09.2009.
Prin aceiași încheiere a fost admisa in principiu, in temeiul art. 52 alin. 1.pr.civ, și cererea de intervenție formulata de MAI in favoarea pârâtului Guvernului României.
Asupra acțiunii în contencios administrativ de față, instanța reține următoarele:
Prin Ordinul nr.405/23.04.2009 emis de Președintele CNPAS, în temeiul art.III alin.1 din nr.OUG37/2009, s-a desființat funcția publică de conducere de director executiv al Casei Județene de Pensii Sibiu, reclamantului ce ocupa această funcție fiindu-i acordat un preaviz de 30 de zile calendaristice de la data comunicării ordinului, începând cu data de 23.04.2009, după expirarea acestei perioade urmând a fi eliberat din funcția publică.
În ceea ce privește capetele de cerere privind suspendarea executării și anularea nr.OUG37/2009, instanța apreciază, raportat și la prevederile art.2 alin.1 lit.c din Legea nr.554/2004, că acest act al Guvernului nu poate face obiectul unei acțiuni în anulare în contenciosul administrativ, ci doar al unei acțiuni introduse în condițiile art.9 din legea menționată, însoțită de excepția de neconstituționalitate.
De asemenea, ordonanțele emise de Guvern în temeiul delegării legislative au caracterul unor acte normative cu putere de lege, iar verificarea legalității lor se realizează de Parlament prin legea de aprobare sau de respingere a ordonanței în condițiile art.115 alin.7 și 8 din Constituție, sub acest aspect excepția inadmisibilității cererilor invocată de pârâți și intervenient este fondată, urmând a fi admisă.
Potrivit dispozițiilor art.106 alin.1 și 2 din Legea nr.188/1999 modificată, funcționarul public al cărui raport de serviciu a încetat din motive pe care le consideră netemeinică și nelegale, poate cere anularea actului administrativ, plata unor despăgubiri egale cu salariile indexate și celelalte drepturi de care ar fi beneficiat, precum și reîncadrarea în funcția deținută, în condițiile și termenele prevăzute de Legea nr.554/2004.
Prevederile art.7 alin.1 din acest act normativ instituie cu caracter imperativ obligația persoanei care se consideră vătămată într-un drept al său printr-un act administrativ individual de a solicita autorității publice emitente în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea în tot sau în parte a acestuia.
Reclamantul nu a exercitat recursul administrativ anterior introducerii prezentei acțiuni, neadresându-se emitentului ordinului contestat în vederea revocării actului administrativ.
Astfel, neîndeplinirea obligației prevăzută de dispozițiile sus menționate constituie un fine de neprimire atât a capătului de cerere vizând anularea Ordinului nr.231/24.04.2009 emis de Președintele, cât și a celui de suspendare a executării în raport de neîndeplinirea condițiilor prevăzute de art. 14 si 15 din Legea nr. 554/2004.
Pentru motivele de fapt și de drept expuse, instanța respinge, în consecință, ca inadmisibilă acțiunea în contencios administrativ formulată de către reclamant.
Concluzionând că raportat la prevederile art.137 Cod pr.civilă are prioritate soluționarea excepției inadmisibilității acțiunii în contencios administrativ față de cererea de sesizare a Curții Constituționale cu excepția de neconstituționalitate, instanța nu a dat curs acestei cereri de sesizare,în condițiile în care nu a fost legal sesizată cu acțiunea de fond.
Având in vedere modul de soluționare a acțiunii, precum si dispozițiile art.49 alin. 3.pr.civ. curtea admite cererea de intervenție formulată de intervenientul MAI in favoarea pârâtului Guvernului României.
Pentru aceste motive,
În numele legii
HOTĂRĂȘTE
Admite cererea de intervenție în interesul pârâtului Guvernul României formulată de intervenientul Ministerul Administrației și Internelor cu sediul în B P-ța - nr. 1 sector 1.
Admite excepțiile inadmisibilității acțiunii invocate de pârâții Guvernul României prin Secretariatul General, Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale și Casa Națională de Pensii și alte Drepturi de Asigurări Sociale precum și de intervenientul Ministerul Administrației și Internelor și, în consecință:
Respinge acțiunea în contencios administrativ formulată de reclamantul cu. în Sibiu, str. - nr. 4.1 jud. Sibiu împotriva pârâților Guvernul României prin Secretariatul General cu sediul în B P-ța - nr. 1 sector 1, Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale cu sediul în B, str. -.- nr. 2-4 sector 1 și Casa Națională de Pensii și alte Drepturi de Asigurări Sociale cu sediul în B- sector 2.
Cu drept de recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică azi, 3.11.2009.
Președinte, Grefier,
- - - - -
Red.
Dact./ex.7/2 12 2009
Președinte:Mariana Claudia ClonțaJudecători:Mariana Claudia Clonța