Alte cereri. Decizia 121/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV ȘI FISCAL
Dosar nr-
DECIZIA NR. 121/
Ședința publică din 11 martie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Dan Mircea Tăbăltoc
JUDECĂTOR 2: Aurelia Gheorghe
JUDECĂTOR 3: Iustinian
Grefier -
S-a luat în examinare cererea de revizuire formulată de împotriva deciziei nr. 159/ din 3 iulie 2006 pronunțată de Curtea de APEL IAȘI în dosarul nr. 885/2006.
La apelul nominal făcut în ședință publică, lipsesc părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinita.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, din care rezultă că dezbaterile au avut loc în ședința publică din 2 martie 2009, susținerile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi.
Din lipsă de timp pentru deliberare și pentru a se da posibilitatea părților să depună la dosar concluzii scrise, instanța a amânat pronunțarea pentru 9 martie 2009 și, apoi, pentru astăzi, 11 martie 2009.
După deliberare,
CURTEA D APEL,
Asupra cererii de revizuire de față;
Prin sentința civilă nr. 703/E din 16 decembrie 2005, Tribunalul Iașia admis, în parte, acțiunea formulată de intervenientul în interes propriu, în contradictor cu pârâții Consiliul Județean I și I, dispunând anularea parțială a certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor seria - nr. 0290/22.10.2003, emis în favoarea pârâtei I, pentru suprafața de 672,38. teren situat în parcela 1(2493/1), astfel cum a fost identificat în raportul de expertiză depus la dosar.
Împotriva acestei sentințe a introdus recurs pârâta
Curtea de APEL IAȘIa admis, prin decizia nr. 159/ din 3 iulie 2006, recursul pârâtei, a modificat în parte sentința nr. 703/E din 16 decembrie 2005, pronunțată de Tribunalul Iași, și, în fond, a respins cererea intervenientului în interes propriu, în contradictor cu pârâții Consiliul Județean I și I, privind anularea certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor seria - nr. 0290 din 22 octombrie 2003, în partea referitoare la suprafața de 672,382teren, situată în parcela 1(2493/1), așa cum a fost ea identificată în raportul de expertiză tehnică depus la dosarul cauzei.
Curtea și-a motivat hotărârea, în principal, pe constatarea că, prin decizia civilă nr. 449 din 13 martie 1996, fost respinsă cererea formulată de și, vizând evacuarea pârâtei I din imobilul situat în I,-, precum și cererea de revendicare a acestui imobil, constatându-se că " din înscrisurile depuse la dosarul cauzei rezultă că SC SA nu ocupă nici o suprafață de teren aparținând reclamantei și nici o parte din imobil", decizie ce a fost menținută de Curtea de Apel Suceava, care, prin decizia nr. 270 din 4 martie 1998, respins recursul reclamanților.
Împotriva deciziei nr. 159//2006 a Curții de APEL IAȘIs -a introdus prezenta cerere de revizuire de către intervenienta, care invocă faptul că are dovezi din care rezultă că intimata I nu face dovada că în patrimoniul său se află vreo suprafață de teren, la data înființării sale ca societate comercială, împrejurare ce rezultă din decizia comercială nr. 399 din 21 aprilie 2003, pronunțată de Curtea de APEL IAȘI în dosarul nr. 700/2003, invocată ca act nou, cerere întemeiată pe dispozițiile art. 322 pct. 5 Cod procedură civilă.
Consiliul Județean I, prin întâmpinare, a solicitat respingerea cererii de revizuire, pe motiv că legalitatea unui act administrativ nu poate fi analizată într-un alt cadru procesual decât cel stabilit prin lege.
Intimații și, prin întâmpinare, au solicitat admiterea cererii de revizuire, pe motiv că, prin actul nou depus, se dovedește că I nu are nici un drept asupra terenului din litigiu.
Intimata Iai nvocat excepția inadmisibilității cererii de revizuire, pe motiv că, prin decizia nr. 159/ din 03.07.2006, instanța de control judiciar nu a dispus casarea sentinței de fond cu rejudecarea fondului, ci doar a modificat în parte dispozitivul hotărârii primei instanțe, solicitând respingerea cererii pe motivul că înscrisul descoperit de revizuentă nu este unul de natură să conducă la schimbarea soluției și că parcela in litigiu nu face parte din proprietatea defunctei.
Examinând excepția ridicată de intimata I, Curtea constată că aceasta este neîntemeiată, având în vedere că, potrivit dispozițiilor art. 322 alin. 1 Cod procedură civilă, se poate cere revizuirea unei hotărâri rămase irevocabile, dată de o instanță de recurs, atunci când aceasta a "evocat fondul".
În accepțiunea normei legale evocate, instanța de control judiciar nu era obligată a casa hotărârea atacată și a rejudeca cauza în fond, pentru a putea "evoca fondul", respectiv pentru a cerceta raportul juridic litigios, atâta timp cât art. 3041Cod procedură civilă îi permitea să examineze cauza sub toate aspectele, cât timp nu s-a putut reține nici unul din motivele enumerate la art. 304 pct. 1, 2, 3, 4 și 5 Cod procedură civilă, care să-i permită casarea hotărârii, și cât timp art. 312 alin. 3 Cod procedură civilă îi permitea ca, prin admiterea recursului și modificarea hotărârii recurate, să se pronunțe asupra însăși fondului raportului juridic litigios, considerente pentru care excepția inadmisibilității cererii de revizuire, întemeiată pe descoperirea unor înscrisuri noi, ce nu au putut fi înfățișate dintr-o împrejurare mai presus de voința părților, urmează a fi respinsă ca neîntemeiată.
Cercetând cererea de revizuire, sub aspectul admisibilității sale în principiu, Curtea constată că hotărârea pronunțată de Curtea de APEL IAȘI în dosarul nr. 700/2003 are valoarea unui act nou, în sensul dat acestui termen de art. 322 pct. 5 Cod procedură civilă, și că, nefiind parte în acel litigiu, revizuenta a fost în imposibilitate, din motive mai presus de voința sa, să-l prezinte instanței de control judiciar, până la data pronunțării deciziei nr. 159//2006.
Din examinarea dispozitivului și considerentelor deciziei nr. 399 din 21 aprilie 2003 Curții de APEL IAȘI se constată că, la adoptarea soluției de respingere a acțiunii promovată de I, în contradictor cu pârâtul Consiliul Local I, s-a avut în vedere faptul că " acțiunea reclamantei a fost introdusă mult după data de 13.08.1998 (data publicării în Monitorul Oficial a hotărârii de completare și modificare a nr.HG 834/1991), că potrivit acestor dispoziții legale acțiunea putea fi adresată instanței competente până la data de 13.08.1998, după care terenurile ce nu au făcut obiectul certificatului de atestare a dreptului de proprietate intră în proprietatea consiliilor locale", că decizia nr. 182/06.03.1991, prin care Iaf ost înființată, nu detaliază structura capitalului social, că "terenurile pentru care reclamanta pretinde recunoașterea prin semnarea vecinătăților imobilelor sale trebuie să fi fost în patrimoniul său la data înființării, ceea ce nu s-a dovedit", și că "în cerere nu se indică sediul terenurilor, natura lor, suprafața, folosind termeni generali, fără să facă trimitere la elemente concrete, instanța neputând acorda ceea ce nu s-a cerut, pe bază de acte, chiar dacă sentința nr. 13349/1999 a Judecătoriei Iași constată un drept de folosință și administrare asupra unor suprafețe de teren amplasate dispersat în I, la adrese diverse, precizând suprafața, fără a exista o fișă cadastrală pentru acestea".
Raportat la constatările și soluția adoptată prin decizia nr. 399 din 21 aprilie 2003, prin care se stabilește că I nu ar fi avut în patrimoniu, la data înființării sale, terenurile menționate în sentința nr. 13349/1999 a Judecătoriei Iași, Curtea apreciază că, pentru aflarea adevărului și corecta soluționare a recursului ce s-a declarat împotriva sentinței civile nr. 703/E din 16 decembrie 2005 tribunalului Iași, în ceea ce privește verificarea condițiilor emiterii și a legalității actului administrativ contestat, se impune reverificarea întregii situații de fapt, luându-se în examinare și urmările ce ar putea decurge din pronunțarea deciziei nr. 399 din 21.04.2003, în ceea ce privește acțiunea în anulare a certificatului de atestare a dreptului de proprietate asupra terenurilor emis la data de 22 octombrie 2003, în beneficiul
Drept urmare, apreciind că, aparent, actul nou ar putea să aibă o posibilă înrâurire în ceea ce privește acțiunea în anulare, și că reevaluarea situației de fapt, și prin prisma celor reținute în considerentele deciziei nr. 399 din 21.04.2003, nu se poate realiza decât prin desființarea hotărârii atacate și rejudecarea cererii de recurs, Curtea va admite cererea de revizuire, va anula decizia nr. 159/ din 3 iulie 2006 și va fixa termen în vederea rejudecării recursului introdus de pârâta I împotriva sentinței civile nr. 703/E din 16 decembrie 1005, pronunțată de Tribunalul Iași în dosarul nr. 8175/2004.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
Respinge excepția inadmisibilității cererii de revizuire, excepție ridicată de intimata SC SA
Admite cererea de revizuire formulată de împotriva deciziei nr. 159/CA/ din 3 iulie 2006, pronunțată de Curtea de APEL IAȘI în dosarul nr. 885/2006.
Anulează decizia nr. 159/CA/ din 3 iulie 2006.
Fixează termen de judecată la data de 13 aprilie 2009, în vederea rejudecării recursului introdus de pârâta SC SA I împotriva sentinței civile nr. 703/E din 16 decembrie 2005, pronunțată de Tribunalul Iași, termen pentru care părțile vor fi citate.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședința publică din 11 martie 2009.
Președinte Judecător Judecător
- - - - - --
Grefier
Red.
Tehnored.
2 ex.
06.04.2009
Președinte:Dan Mircea TăbăltocJudecători:Dan Mircea Tăbăltoc, Aurelia Gheorghe, Iustinian
