Alte cereri. Sentința 125/2009. Curtea de Apel Craiova
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA contencios ADMINISTRATIV SI FISCAL
SENTINȚA NR. 125
ȘEDINȚA DIN DATA DE - 2009
COMPLETUL DIN:
PREȘEDINTE: Doina Ungureanu
GREFIER -- -
Pe rol, rezultatul dezbaterilor privind judecarea cauzei Contencios administrativ și fiscal formulată reclamanta Agenția Domeniilor Statului B, în contradictoriu cu pârâta SC SA S, având ca obiect reziliere contract de concesiune.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit părțile.
Procedura legal îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică de la 11 martie 2009, când cei prezenți au pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din aceeași zi și care face parte integrantă din prezenta, iar instanța în vedere deliberării a amânat pronunțarea pentru data de 18 martie 2009.
CURTEA
Asupra cauzei de față;
Reclamanta ADS Bac hemat în judecată pe pârâta SCB. SA S, pentru ca prin hotărârea ce se va pronunța să se dispună obligarea acesteia la plata sumei de 8.301.224.694 lei reprezentând 6.359.705.483 lei redevență neachitată și 1.941.519.211 lei penalități de întârziere, constatarea rezilierii contractului de concesiune nr. 41/21.12.2000 și obligarea pârâtei la plata penalităților prevăzute la art. 4 și 5 din contractul de concesiune, reprezentând penalități prevăzute pentru creanțele bugetare stabilite prin hotărâre de guvern de la data de 29.03.2004 până la stingerea debitului.
În motivarea acțiunii reclamanta a arătat că a încheiat contract de concesiune cu pârâta în temeiul Legii 219/1998 pentru exploatarea terenului în suprafață de4234,5 ha situat în perimetrul loc. din domeniul statului aflat în patrimoniul său prin care s-a stabilit o redevență de 560 kg STAS/ha anual pentru teren arabil și vii și 514/kg STAS/ha anual la prețul stabilit după cotația de bursă internațională de tranzacții financiare și Operațiuni de la cu cursul de referință leu/dolar stabilit de BNR la data plății. Acest contract a fost modificat prin actul adițional nr. 2/15.01.2002, în sensul că s-a stabilit o redevență de 403 kg și respectiv 370 kg STAS/ha anual, care însă nu a fost achitată la termenele stabilite prin contract, fapt ce a dus la rezilierea actului de concesiune potrivit adresei nr. 27808/3.11.2003.
A arătat reclamanta că suma solicitată reprezintă redevența datorată, penalitățile de întârziere și o creanță certă, lichidă și exigibilă.
Reclamanta a depus cerere de majorare a câtimii prin care a solicitat obligarea pârâtei la plata sumei de 9.026.384.477 lei reprezentând 6.964.721.682 lei redevență neachitată și 2.061.662.795 lei penalități de întârziere calculate până la 4.10.2004 însoțită de tabele de calcul și facturi emise în vederea încasării redevenței.
Pârâta a formulat întâmpinare prin care a solicitat pe cale de excepție declinarea competenței în favoarea Tribunalului O l t, iar pe fond respingerea acțiunii ca neîntemeiată în principal, iar în subsidiar admiterea și obligarea la plata unei sume în cuantum mult mai mic, sumă ce urmează a fi stabilită în baza unei expertize de specialitate.
Tribunalul București prin sentința 12801/2004 a declinat competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului O l
Tribunalul O l t, în urma probelor administrate în cauză a pronunțat sentința nr. 520/9.09.2005 prin care a admis în parte acțiunea reclamantei ADS B și a obligat pârâta la plata sumei de 622.600 lei redevență.
Împotriva acestei sentințe au declarat recurs ambele părți, iar Curtea de Apel Craiova prin decizia nr. 344 din 12.12.2005 a admis apelurile, a desființat sentința și trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.
Tribunalul Olt primind cauza înregistrat- sub nr. 315/CAF/2006.
În urma probelor administrate în cauză Tribunalul Olta pronunțat sentința nr. 646 din 25.10.2006 prin care a admis în parte acțiunea reclamantei ADS B, cu precizările ulterioare împotriva pârâtei SC SA
A constatat reziliat contractul de concesiune nr. 41/21.12.2000 de la data de 3.11.2003.
A obligat pârâta la 622.600 lei la care se va adăuga TVA, redevență către reclamantă.
A respins cererea de penalități formulată de reclamantă ca neîntemeiată.
A compensat cheltuielile de judecată.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut că redevența datorată de către pârâtă pe perioada 2002 - 2003 nu a fost achitată, astfel încât a operat rezilierea la data de 03.11.2003, conform clauzei prevăzute de art.5.5 din contractul de concesiune. Ca urmare, pârâta datorează redevența până la data rezilierii, în cuantum de 622.600 RON, plus TVA. Penalitățile, în schimb, nu se justifică.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel ambele părți.
Reclamanta AGENȚIA DOMENIILOR STATULUI Bai nvocat nelegalitatea și netemeinicia hotărârii atacate, susținând că instanța de fond a ignorat în mod nejustificat conținutul art.5.4 din contractul de concesiune, apreciind că penalitățile de întârziere nu se justifică. Totodată, a aplicat greșit prevederile art.5.5, singurul care putea desființa contractul fiind concedentul. Soluția este incorectă și în ceea ce privește compensarea cheltuielilor de judecată.
Pârâta SC SA Sac riticat, la rândul său, hotărârea tribunalului și a susținut că instanța de fond nu a observat că potrivit capitolului 4 și prevederilor art.5.1 din contractul de concesiune, acest contract a intrat în vigoare în toamna anului 2001, deoarece societatea pârâtă a intrat în folosința terenului abia în anul 2000, astfel încât redevența nu este datorată pe perioada ianuarie - septembrie 2001. Greșit s-a reținut și faptul că pârâta trebuia să își asigure culturile agricole. În mod nejustificat s-a înlăturat apărarea, confirmată prin expertiza întocmită în cauză, referitoare la forța majoră. Instanța de fond nu a analizat excepția lipsei de interes, invocată în apărare. Totodată, în cauză trebuia pusă în discuție competența materială a instanței de fond, în raport de dispozițiile Legii nr.554/2004 și de caracterul administrativ al contractului de concesiune.
Curtea de Apel Craiova prin decizia nr. 58/8.03.2007 a admis apelurile declarate de pârâta SC SA și ADS împotriva sentinței nr. 646 din 25.10.2006 a Tribunalului O l
A anulat sentința și a trimis cauza spre competentă soluționare Curții de Apel Craiova Secția Contencios Administrativ și Fiscal.
În considerentele deciziei s-a constat că hotărârea atacată în cauză este lovită de nulitate, deoarece a fost pronunțată de o instanță necompetentă material.
Necompetența primei instanțe este de ordine publică, potrivit dispozițiilor art.159 pct. 2.civ.Cod Penal
Potrivit art.2 alin.1 lit. c din Legea nr.554/2004, în vigoare de la data de 07.01.2005, sunt asimilate actelor administrative în înțelesul legii contenciosului administrativ și contractele încheiate de autoritățile publice care au ca obiect punerea în valoare a bunurilor de proprietate publică, executarea lucrărilor de interes public, prestarea serviciilor publice și achizițiilor publice, iar contractul de concesiune încheiat de AGENȚIA DOMENIILOR STATULUI B pentru exploatarea unui teren agricol aflat în patrimoniul agenției intră în categoria actelor asimilate de lege ca fiind administrative.
Art.27 din legea contenciosului administrativ prevede că litigiile aflate pe rolul instanțelor la intrarea în vigoare a acestei legi vor continua să fie judecate potrivit legii aplicabile în momentul sesizării instanțelor, iar potrivit art. 28 alin. 1, dispozițiile legii contenciosului administrativ se completează cu prevederile codului d e procedură civilă, în măsura compatibilității.
Ca urmare, și în materia contenciosului administrativ își găsesc aplicarea regulile de drept comun ce stabilesc modalitatea de aplicare în timp a normelor de competență, conținute de art.725 alin. 2.civ.Cod Penal, potrivit cărora procesele în curs de judecată la data schimbării competenței instanțelor legal investite vor continua să fie judecate de acele instanțe, cu excepția cazului în care are loc o casare cu trimitere spre rejudecare, când dispozițiile legii noi privitoare la competență sunt pe deplin aplicabile.
În cauză, instanța comercială a fost investită în mod legal înainte de intrarea în vigoarea a Legii nr.554/2004, astfel încât procesul a fost corect judecat de tribunal. Însă, întrucât prin decizia nr.344 din 12.12.2005 pronunțată de Curtea de Apel Craiova în dosarul nr.3943/COM/2005 s-a desființat sentința tribunalului și s-a trimis cauza spre rejudecare primei instanțe, pentru determinarea instanței competente în rejudecare, au devenit pe deplin aplicabile dispozițiile legii noi privitoare la competență.
Noile dispoziții referitoare la competență sunt conținute de art. 10 alin. 1 din Legea nr.554/2004, ce prevede că litigiile privind actele administrative încheiate de autoritățile publice centrale se soluționează, în fond, de secțiile de contencios administrativ și fiscal ale curților de apel.
Întrucât normele de competență materială sunt de ordine publică, nu are relevanță faptul că decizia pronunțată în apel a rămas irevocabilă prin nerecurare, instanța de rejudecare având obligația de a verifica din oficiu legalitatea investirii sale, după cum nu are relevanță nici poziția exprimată de către apărătorii apelantei pârâte cu prilejul dezbaterii pe fond a apelurilor, de a nu mai insista asupra criticii referitoare la necompetența primei instanțe.
Soluția adoptată face inutilă examinarea celorlalte motive de apel, referitoare la fondul litigiului, ce urmează să fie analizate ca apărări, de instanța de rejudecare.
Împotriva acestei decizii a declarat recurs pârâta SC SA
Înalta Curte de Casație și Justiție prin decizia nr. 3324/12.11.2008 a constatat perimat recursul pârâtei SC sa împotriva deciziei nr. 58/8.03.2008 pronunțată de Curtea de Apel Craiova.
În considerentele deciziei s-a reținut că de la data suspendării judecării recursului și până la data repunerii pe rol, din oficiu au trecut mai mult de 6 luni, fiind întrunite condițiile legale pentru a opera perimarea.
Dosarul a fost înaintat Curții de Apel Craiova Secția Contencios Administrativ și Fiscal care a fost înregistrat sub nr-.
Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea constată următoarele:
Prin acțiunea formulată ADS Bac hemat în judecată pe pârâta SC SA S pentru a fi obligată la 8.301.224.694 lei redevență neachitată și penalități de întârziere, constatarea nulității la plata penalităților prev. de art. 4 pct. 5 din contractul de concesiune.
Reclamanta a susținut că sumele solicitate reprezintă redevența datorată și penalități de întârziere.
Între părți a fost încheiat contractul de concesiune nr. 41 din 21.12.2000prin care a fost concesionat de reclamantă terenul agricol în suprafață de 4234,5 ha pârâtei cu obligația plății unei redevențe, data intrării în vigoare a contractului fiind începutul anului agricol următor.
Din dispoz. art. 5.1, data intrării în vigoare a contractului este ianuarie 2001.
Conform clauzei din art. 5.5 din contract, s-a procedat la rezilierea de drept a contractului așa cum rezultă din adresa nr. 27808/3.11.2003, aflată la dosarul cauzei.
Din procesele verbale de constatare și evaluare a pagubelor la culturile agricole întocmite conform Legii nr. 381/2004 se constată că pârâta nu și-a achitat redevența stabilită prin contractul de concesiune, motivat de forța majoră.
Aceasta constă în calamitățile naturale provocate de secetă în perioada 2002 - 2003 fiind -declarată stare de calamitate naturală în agricultură în perioada respectivă, prin HG nr. 1458/2003 și HG nr. 440/2003 - rezultate din anexele actelor normative.
Cu adresele nr. 3462/7.08.2002 și nr. 3919/26.08.2003 pârâta i-a comunicat reclamantei situația obiectivă existentă.
Conform dispoz. art. 5 din Legea nr. 381/2002 despăgubirile producătorilor agricoli pentru calamități produse de fenomene naturale se efectuează numai pentru culturile agricole care au fost asigurate.
În speță, pârâta a întocmit acte de constatare a pierderilor provocate de factori naturali, și procesele verbale de evaluare a pagubei, depuse la dosarul cauzei.
Pentru neachitarea redevenței, au intrat în vigoare dispoz. art. 5.5 din contract, contractul fiind reziliat de drept.
Pe de altă parte, pârâta a fost în imposibilitate de achita redevența, așa cum s-a arătat anterior, datorită situației de calamitate naturală, în agricultură stabilită prin HG nr. 1458/2003 și HG nr. 440/2003.
Rezilierea este o sancțiune ce intervine în cazul neexecutării culpabile a unei obligații izvorâte dintr-un contract cu executare succesivă.
În baza dispoz. art. 32 din Legea nr. 219/1998 privind regimul concesiunilor relațiile contractuale dintre concendenți și concesionari se bazează pe principiul financiar al concesiunii, adică pe realizarea unei egalități între avantajele acordate concesionarului și sarcinile care îi sunt impuse.
Cu adresele nr. 3462/7.08.202 și nr. 3919/26.08.2003 pârâta i-a făcut cunoscut reclamantei că se află în imposibilitate de a achita redevența stabilită prin contract.
De asemenea, din nota de constatare încheiată de Curtea de Conturi O, din 15.10.2003 se constată încălcări ale clauzelor contractuale de către reclamantă și neanalizarea de acestea în termenele legale care demonstrează culpa acesteia în neexecutarea obligațiilor contractuale.
Rezilierea de drept a contractului a fost convenită între părți, prin contractul de concesiune, astfel încât reclamanta nu are temei legal pentru a solicita penalități.
Data rezilierii de drept a contractului este 3.11.2003, conform adresei nr. 27808/3.11.2003, astfel încât pârâta nu poate fi obligată la redevență după această dată, iar anterior rezilierii, pentru anul 2001 fost achitată redevența și penalitățile de întârziere.
Pentru anul 2002, s-a constatat stare de calamitate naturală prin cele două acte normative mai sus menționate, din anexele acestora rezultând că figurează și județul O cu suprafețe agricole calamitate.
Prin urmare, nu se poate reține culpa pârâtei pentru neplata redevenței în această perioadă, fiind aplicabile dispoz. Legii nr. 219/1998 în vigoare la acea dată, și care exonerează pe pârâtă de plata acesteia, ca urmare a intervenirii forței majore dovedită de starea de calamitate naturală în județul O, care cuprinde și terenurile agricole deținute de reclamantă.
Pentru considerentele expuse în temeiul art. 1 din Legea nr. 554/2004 acțiunea se va respinge ca nefondată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge acțiunea formulată de reclamanta Agenția Domeniilor Statului B, cu sediul în Mun. B, sector 1,-, în contradictoriu cu pârâta SC SA S, cu sediul în loc., nr. 33, jud. O, având ca obiect reziliere contract de concesiune.
Cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică de la 03 aprilie 2009.
Președinte, |
Grefier, |
red. jud. D
ex.4//19.05.2009
Președinte:Doina UngureanuJudecători:Doina Ungureanu
