Alte cereri. Decizia 130/2009. Curtea de Apel Brasov
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BRAȘOV
Secția de contencios Administrativ și Fiscal
DECIZIA NR.130/ Dosar nr-
Ședința publică din data de 20 februarie 2009
Complet compus din:
PREȘEDINTE: Marcela Comșa JUDECĂTOR 2: Georgeta Bejinaru Mihoc
- - --- - președinte secție
- - - - JUDECĂTOR 3: Silviu
- - grefier
Pentru astăzi fiind amânată pronunțarea asupra recursului declarat de reclamanta ", "-, împotriva Sentinței civile nr.336/ din data de 25 aprilie 2008, pronunțată de Tribunalul Brașov - Secția comercială și de contencios administrativ, în dosarul nr-, având ca obiect "anulare act administrativ".
La apelul nominal făcut în ședință publică, la pronunțare, s-a constatat lipsa părților.
Procedura îndeplinită.
Dezbaterile în cauza de față au avut loc în ședința publică din 17 februarie 2009, când partea prezentă a pus concluzii în sensul celor consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta, iar instanța în temeiul art.146 Cod procedură civilă pentru a da posibilitatea părților să depună la dosar concluzii scrise și în baza art.260 alin.1 Cod procedură civilă, în vederea deliberării, a amânat pronunțarea pentru 20 februarie 2009.
CURTEA
Asupra recursului de față:
Constată că prin Sentința civilă nr. 336/CA/25.04.2008 pronunțată de Tribunalul Brașov - secția comercială și de contencios administrativ s-a admis excepția inadmisibilității acțiunii invocate de pârâtă și s-a respins ca inadmisibilă acțiunea formulată de reclamanta - - B în contradictoriu cu pârâții Direcția de Muncă și Solidaritate Socială și Familie Alba și Sindicatul având ca obiect anularea înregistrării sub nr. 475/1/1/12.02.2002 ca act adițional la 475/1/02.10.2001 - 18.10.2001 din Registrul de corespondență a Contractului colectiv de muncă nr.475/1/18.10.2001.
Pentru a pronunța această soluție s-au reținut următoarele:
La termenul de judecată din 25.04.2008 instanta de fond a respins exceptia necompetentei materiale functionale a instantei de contencios administrativ având în vedere că obiectul dedus judecătii este " nulitatea înregistrării Actului aditional în registrul Contractul Colectiv de muncă ", care în fapt este anularea unui act administrative emis de o institutie publică, iar nu un conflict de muncă, directiile de muncă nefiind parte în contractul colectiv de muncă pe care le înregistrează.
La acelasi termen, instanta a respins în principiu cererile de interventie în interes propriu având în vedere că prin petitele principale se vizează pretentii ce derivă din raporturi de muncă.
Examinând exceptia inadmisibilitătii actiunii invocată de pârâtă prima instanta a arătat că:
După cum recunoaste si reclamanta, înregistrarea actului aditional la nr.475/1/1/12.02.2002 s-a făcut la Registrul de evidentă a contractului colectiv de muncă din cadrul pârâtei Directia de Muncă si Solidaritatea Socială si Familie Alba.
Înregistrarea din registrul de evidentă a contractului colectiv de muncă din cadrul pârâtei este un act administrative emis de o institutie publică cum este si pârâta.
Potrivit art. 7 din Legea 554/2004 " Înainte de a se adresa instantei de contencios administrativ competente, persoana care se consideră vătămată într-un drept ori într-un interes legitim, printr-un act administrative individual trebuie să solicite autorității publice emitente sau autorității ierarhice superioare, dacă aceasta există în termen de 30 de zile de la data comunicării actului, revocarea, în tot sau în parte, a acestuia ".
În speță, reclamanta nu a făcut dovada procedurii prealabile prevăzută de dispozițiile mai sus enumerate, motiv pentru care instanța a admis excepția inadmisibilității acțiunii, invocată de pârâta.
Relativ la exceptia tardivitătii, instanța a retinut că termenul de introducere a actiunii, conform art. 11 din Legea nr. 554/2004 este de 6 luni de la data comunicării răspunsului la plângerea prealabilă.
Cum în speță nu exista o plângere prealabilă, analizarea exceptiei prescriptiei invocate este de prisos.
În acelasi timp, instanța de fond a precizat că nu poate analiza excepția de nelegalitate a înregistrării cu numărul 475/1/1/12.02.2002 din Registrul de evidentă al contractului colectiv de muncă din cadrul pârâtei, dezvoltată în notele cu titlu de concluzii scrise la dosar, pentru simplul considerent că nu poate fi invocată nelegalitatea unui act în condițiile în care prin acțiunea introductivă se solicită anularea acestuia.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs reclamanta - - criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Totodată se declară recurs și împotriva încheierii din aceeași zi prin care s-a respins excepția necompetenței materiale a secției de contencios administrativ din cadrul Tribunalului Brașov.
În dezvoltarea motivelor de recurs se arată că:
1).A susținut că în cauză nu sunt aplicabile prevederile art. 27 din Legea nr. 130/1996 republicată care se referă la refuzul înregistrării Contractului Colectiv de Muncă, în speță s-a înregistrat un act adițional la Contractul Colectiv de Muncă care nu a fost negociat de părți - - și Sindicatul, direcția teritorială de muncă nu a comunicat niciodată că s-a înregistrat acest act, Sindicatul nu are reprezentativitate în cadrul societății. Consideră că se impunea trimiterea dosarului la secția de litigii de muncă.
Consideră că în situația în care se apreciază că litigiul este de contencios administrativ se pot aplica dispozițiile art. 4 din Legea nr. 554/2004 și înscrierea se poate ataca oricând. Dacă se poate invoca excepția de nelegalitate cu atât mai mult se poate cere nulitatea absolută.
2).Cu privire la inadmisibilitate se arată că pentru a putea ataca cu plângere prealabilă actul acesta trebuie să existe.
În speță nu există o adresă de comunicare a înscrierii actului care să fie atacată, deci nu există obiect al plângerii prealabile. Instanța trebuie să constate că actul unilateral al pârâtei de a înregistra ceva în registrul său intern specific poate fi analizat doar pe calea excepției de nelegalitate. Procedura prealabilă privește actele emise. Nu s-a născut dreptul material efectiv la acțiune.
3).Consideră că față de actele cauzei trebuie ca cererea sa să se analizeze ca o excepție de nelegalitate ridicată în fața instanței de soluționare a litigiilor de muncă fiind îndeplinite toate condițiile.
Litigiul s-a născut ca efect al litigiilor de muncă prin care 112 salariați au invocat acest act adițional. Se invocă prevederile art.26, 13 și 17 din Legea nr. 130/1996 și art.4 din Legea nr.554/2004. Menționează că nu există cererea sa de înregistrare și nu există sentință de reprezentativitate a Sindicatului.
La dosar a depus întâmpinare pârâta intimată Direcția de Muncă și Protecție Socială A solicitând respingerea recursului ca nefondat. Direcțiile de muncă nu sunt parte în contractul de muncă. Registrul de evidență este un act administrativ în sensul legii. Contractul Colectiv de Muncă este actul juridic al părților instituția publică nu are calitatea de parte în contract. Dispoziția privind plângerea prealabilă este imperativă deci acțiunea reclamantei este inadmisibilă.
Analizând actele și lucrările dosarelor, sentința civilă atacată raportat la motivele de recurs invocate Curtea constată că recursul este nefondat.
1).Prin cererea înregistrată în data de 23.04.2007 la Tribunalul Brașov - secția litigii de muncă reclamanta - - Bas olicitat în contradictoriu cu pârâta Direcția de Muncă Solidaritate Socială și Familie Alba "să se constate nulitatea absolută a înregistrării.".
Acesta este obiectul cererii de chemare în judecată, pretenția concretă dedusă judecății.
Reclamanta nu a solicitat nici anularea actului adițional la Contractul Colectiv de Muncă ceea ce ar fi atras competența jurisdicției muncii și nici nu a invocat în cadrul unui alt proces pe rol excepția de nelegalitate a înscrierii pentru a se avea în vedere prevederile art. 4 din Legea nr.554/2004.
Instanța de judecată nu poate încălca principiul disponibilității părții și nu poate hotărî altceva în afara cadrului procesual creat de reclamant.
Înregistrarea Contractului Colectiv de Muncă și a actelor adiționale de către Direcția de Muncă și Protecție Socială reprezintă acte/fapte administrative. Corect a apreciat prima instanță că este competentă să soluționeze cererea în complet specializat de contencios administrativ.
Recurenta reclamantă își motivează recursul pe chestiuni de fond privind valabilitatea actului adițional la Contractul Colectiv de Muncă - lipsa negocierii, lipsa reprezentativității sindicatului etc. dar nu a solicitat anularea acestuia.
Numai în situația în care s-ar fi constatat prin hotărâre judecătorească irevocabilă că actul adițional la Contractul Colectiv de Muncă invocat este nul, iar pârâta ar fi refuzat să efectueze această mențiune la cererea reclamantei aceasta ar fi fost în culpă.
În speță sunt aplicabile dispozițiile art.27 din Legea nr. 130/1956 republicată față de obiectul cererii de chemare în judecată.
2).Referitor la motivul de recurs privind inadmisibilitatea acțiunii direct la instanța de contencios administrativ, Curtea reține că nici acesta nu este fondat.
Înainte de a se adresa instanței partea ce se consideră vătămată într-un drept al său sau interes legitim trebuie să se adreseze autorității publice și să ceară revocarea actului.
Procedura este obligatorie indiferent dacă se solicită constatarea nulității absolute sau a nulității relative. Reclamanta nu a solicitat autorității publice radierea înscrierii actului adițional la Contractul Colectiv de Muncă.
Înregistrarea există și reclamanta a avut cunoștință de ea anterior declanșând prezentului proces. Trebuia să se adreseze inițial autorității publice și ulterior instanței.
3).Într-adevăr plângerea prealabilă nu este obligatorie în cazul în care se invocă excepția de nelegalitate a actului administrativ unilateral cu caracter individual conform prevederilor art. 4 din Legea nr. 554/2004 modificată în cadrul unui proces cu un alt obiect.
În această situație trebuie să fie îndeplinite și alte cerințe: să existe pe rolul unei instanțe un proces cu un alt obiect în care să se invoce excepția de nelegalitate a actului administrativ, instanța fondului să constate că de actul administrativ depinde soluționarea litigiului pe fond, excepția de nelegalitate să fie motivată etc.
Și finalitatea acțiunilor este diferită: dacă actul este atacat pe cale principală acesta poate fi anulat în tot sau în parte; dacă însă instanța de contencios administrativ constată nelegalitatea actului pe calea soluționării excepției de nelegalitate, instanța în fața căreia s-a ridicat excepția soluționează cauza fără a ține seama de actul a cărui nelegalitate a fost constatată.
Prima instanță nu putea să soluționează cauza ca pe o excepție de nelegalitate pentru că nu era sesizată cu o astfel de excepție ridicată într-un alt dosar. Reclamanta a solicitat prin acțiune anularea actului/înregistrării (este unicul petit).
Prima instanță a soluționat corect excepțiile invocate.
Deși prin recurs s-a susținut că s-a invocat excepția de nelegalitate în cadrul unor procese cu obiect litigiu de muncă cu 112 salariați, reclamanta nu a fost în măsură să indice dosarele în care a ridicat această excepție. A indicat numerele dosarelor atașate prezentului dosar cu obiectul arătat.
Pentru toate considerentele arătate, Curtea în baza art. 312 alin.1 Cod procedură civilă raportat la art. 304 pct.9 și 3041Cod procedură civilă urmează să respingă recursul declarat și să mențină sentința atacată cu completarea motivării din prezenta decizie.
Văzând și prevederile art. 274 Cod procedură civilă
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge recursul declarat de reclamanta - - împotriva sentinței civile nr. 336/CA/25.04.2008 pronunțată de Tribunalul Brașov - secția comercială și de contencios administrativ.
Fără cheltuieli de judecată.
Irevocabilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 20.02.2009.
Președinte, Judecător, Judecător,
- - - - - - -
eliberată din funcție
semnează
Președinte de instanță
Grefier,
Red. MC 20.09.2009/
judecător fond
dact.VP 13.03.2009/2 ex.
Președinte:Marcela ComșaJudecători:Marcela Comșa, Georgeta Bejinaru Mihoc, Silviu
